COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 ora 11 Intre 11:00 si 17:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h, izolat 70 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Olt, Județul Dolj; COD PORTOCALIU: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:15 si 16:00 se va semnala - intensificări ale vântului cu rafale de 70 - 85 km/h, ninsoare viscolită, vizibilitate redusă sub 50 m. in Județul Constanța; COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 60...70 km/h in Județul Buzău, Județul Brăila, Județul Ialomița, Județul Călărași; COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 15:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55...60 km/h in Județul Teleorman;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 10 feb /Agerpres/ - Majorările salariale din 2017 vor fi decise în funcţie de resursele financiare disponibile, cu încadrarea în anvelopa salarială stabilită pentru anul viitor, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Muncii, Ana Costea.

Aceasta a explicat că, pentru stabilirea nivelului salariului minim pentru anul viitor, va fi constituit un grup de lucru care va elabora un mecanism transparent prin care acesta să fie indexat automat.

Ministrul muncii a vorbit în interviu şi despre legislaţia din România în domeniul muncii, despre programele realizate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, dar şi despre problema refugiaţilor.


AGERPRE: Care sunt primele concluzii pe Legea salarizării publice?
Ana Costea: Discuţiile grupului de lucru interministerial, constituit în baza Memorandumului nr. 253 din 7 ianuarie 2015, cu tema Constituirea unui grup de lucru care să elaboreze proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, au avut loc în perioada 25 ianuarie - 4 februarie, cu reprezentanţi ai ministerelor, Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, confederaţiilor sindicale şi structurilor asociative ale consiliilor judeţene, municipiilor, oraşelor şi comunelor.

În urma acestor întâlniri, au fost constatate o serie de inechităţi şi disfuncţionalităţi care vor fi analizate şi se vor formula propuneri menite să le corecteze. În perioada 5 - 10 februarie 2016 grupul de lucru interministerial are programată redactarea şi finalizarea proiectului de lege.

AGERPRES: Care este părerea dumneavoastră în privinţa salariului minim pe economie, a nivelului acestuia?
Ana Costea: Articolul 164 din Legea nr.53/2003 Codul muncii Republicată prevede că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. La stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată s-au avut în vedere următoarele: art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială; recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătăţirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, aşa cum este în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.

Conform articolului 1 din H.G. nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, salariul de bază minim brut pe ţară s-a stabilit la valoarea de 1.250 lei/lună, începând cu data de 1 mai 2016. Faţă de anul 2015, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.250 lei reprezintă o creştere de 19,04%.

De această majorare va beneficia un număr de circa 1.131.686 salariaţi, din care 39.322 în sectorul bugetar şi 1.092.364 în sectorul concurenţial.

Ca urmare a creşterii, în anul 2016, a deducerii personale de la 250 lei la 300 lei, conform articolului 77 aliniatul (2) litera (i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru contribuabili care nu au persoane în întreţinere, cuantumul net al salariului minim va creşte de la 917 lei la 925 lei.

Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are la bază, printre altele, îmbunătăţirea ponderii acestuia în raport de salariul mediu, astfel încât salariul minim să se apropie de 60% din salariu mediu, aşa cum este în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. În anul 2016, ponderea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în salariul mediu va fi de 46,62%.

AGERPRES: La ce nivel ar trebui să se situeze acesta la începutul anului viitor? Cum se va stabili nivelul?
Ana Costea: În scopul stabilirii obiective a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, a fost aprobat Memorandumul adoptat de Guvernul României nr. 254 din 7 ianuarie 2016 cu tema Constituirea unui grup de lucru în vederea elaborării unui mecanism transparent de stabilire a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

Scopul acestui grup de lucru are în vedere elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin care acesta să fie indexat automat.

AGERPRES: Anul viitor vor fi posibile noi majorări salariale?
Ana Costea: Se va lua o decizie în funcţie de resursele financiare disponibile, cu încadrarea în anvelopa salarială stabilită pentru anul 2017.

AGERPRES: Se va stabili acest lucru clar în viitoarea Lege a salarizării?
Ana Costea: Proiectul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice va cuprinde şi prevederi referitoare la principiile de implementare. Aceste prevederi urmează să se stabilească în urma discuţiilor în cadrul grupului de lucru interministerial şi cu partenerii sociali, urmând a fi aprobate în cadrul Guvernului şi Parlamentului.

AGERPRES: Cum apreciaţi că este legislaţia din România în domeniul muncii în raport cu piaţa muncii şi nevoile angajatorilor?
Ana Costea: Măsurile de stimulare a ocupării au fost dezvoltate şi perfecţionate, ceea ce a favorizat o ajustare mai rapidă a acestora la contextul economic şi la cerinţele pieţei muncii. Acest demers s-a referit la: acordarea de servicii gratuite de evaluare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cea formală, cu scopul de a facilita şi urgenta obţinerea unui certificat de competenţe profesionale; acordarea primelor de mobilitate inclusiv şomerilor de lungă durată, măsură ce ţinteşte stimularea mobilităţii teritoriale în vederea ocupării, prin acordarea primei de încadrare şi a primei de instalare; reducerea condiţionalităţilor de implementare a unor măsuri active prin reducerea de la 3 la 1,5 ani, respectiv de la 2 la 1,5 ani, a obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru angajatorii care angajează absolvenţi, respectiv şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale şi persoane cu handicap; promovarea măsurii prin care angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, faţă de termenul de 3 ani prevăzut anterior; promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială, prin stimularea angajatorilor care încadrează tineri aflaţi în această categorie.

Prin această măsură, aceşti angajatori - numiţi de inserţie - beneficiază, pentru fiecare tânăr angajat din această categorie, lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tânărului, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru o perioadă egală cu perioada contractului de solidaritate încheiat între ANOFM şi tânărul respectiv, pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de un an.

De asemenea, angajatorii de inserţie mai pot beneficia, pentru o perioadă de maximum 2 ani, de acordarea unei sume lunare în cuantum de 50% din indemnizaţia de şomaj cuvenită conform legii, pe care tânărul ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat la data expirării contractului individual de muncă dacă după această dată încheie, pe perioadă nedeterminată, un contract individual de muncă; subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă, în cadrul unor programe, care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor, pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale.

Prin modificările aduse s-a stimulat tranziţia de la suportul pasiv acordat persoanelor şomere la găsirea şi ocuparea unui loc de muncă. Obiectivele modificărilor şi completărilor aduse legislaţiei au vizat accesul rapid la un nou loc de muncă, prin aplicarea unor măsuri de stimulare a ocupării atractive care să nu impună condiţionalităţi suplimentare angajatorilor care încadrează şomeri.

AGERPRES: Ce schimbări consideraţi că sunt necesare şi câte asemenea schimbări credeţi că puteţi realiza în mandatul dumneavoastră?
Ana Costea: Eforturile Ministerul Muncii se vor concentra pe implementarea unei politici de ocupare, direcţionate către păstrarea locurilor de muncă existente şi crearea altora noi, prin urmărirea următoarelor direcţii de acţiune: întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare; revizuirea legislaţiei referitoare la sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; salariul minim brut pe ţară garantat în plată; ucenicia la locul de muncă; dezvoltarea şi evaluarea schemelor de stimulare a creării de noi locuri de muncă; dezvoltarea şi promovarea rolului comitetelor sectoriale; întărirea rolului inspecţiei Muncii şi a inspecţiei sociale.

AGERPRES: Câte dintre proiectele găsite în minister le consideraţi viabile şi realizabile în mandatul dumneavoastră?
Ana Costea: Apreciez foarte mult oamenii din cadrul acestui minister şi vă pot asigura că fiecare dintre proiectele la care au lucrat şi la care lucrează sunt viabile. Este important ca fiecare minister să aibă specialişti care să asigure funcţionalitatea activităţii, indiferent de cei care ocupă vremelnic posturile de conducere.

AGERPRES: Care credeţi că este impactul programelor realizate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 asupra pieţei muncii? Care sunt principalele beneficii şi ce ţinte credeţi că nu au fost atinse?
Ana Costea: Potrivit Direcţiei Organism Intermediar a MMFPSPV, care asigură implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi gestionează Axa Prioritara nr. 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare, prin proiectele implementate la nivelul Axei Prioritare nr. 4/domeniul major de interventie 4.1 şi domeniul major de intervenţie 4.2 au fost create instrumente adecvate de self-service, care să faciliteze accesul clienţilor, atât al personalului în căutarea unui loc de muncă, cât şi al angajatorilor la serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare.

Aceste instrumente au contribuit la elaborarea şi implementarea instrumentelor privind monitorizarea şi evaluarea impactului real al măsurilor active pe piaţa muncii, asigurarea calităţii serviciilor publice specific, care au condus la integrarea pe piaţa muncii, cu rol major în reducerea şomajului şi prelungirea vieţii active, precum şi la îmbunătăţirea cooperării Serviciului Public de Ocupare cu alte organizaţii şi organisme active pe piaţa muncii.

Eficientizarea activităţii specialiştilor din cadrul Serviciului Public de Ocupare au garantat practic însuşirea următoarelor aspecte: accesibilitate crescută, transparenţă, vizibilitate, tratament nediscriminator, eficacitate, calitate.

Sunt atribute care vor genera beneficii de durată asupra clienţilor, respectiv şomeri şi angajatori, majoritatea proiectelor investind în dezvoltarea organizaţională. În această direcţie au fost propuse intervenţii atât pentru schimbarea atitudinii, cât şi pentru perfecţionarea din punct de vedere profesional a comportamentului individual al salariaţilor faţă de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Astfel, la finalul proiectelor au fost atinşi, cu succes, următorii indicatori: ponderea şomerilor beneficiari de servicii de tip self-service în total şomeri înregistraţi la o agenţie (%); gradul de satisfacţie a clienţilor Serviciului Public de Ocupare. Mai precis, pe o scară de la 1 la 10, aceştia au fost de 9, faţă de 8,5 cât a fost preconizat.

Pe de altă parte, Direcţia Generală Planificare Bugetară şi Management Financiar a MMFPSPV, prin Serviciul Implementare şi Administrare Proiecte Finanţate din Fonduri Europene Nerambursabile (SIAPFEN), a implementat, în cadrul POSDRU, nu mai puţin de 22 proiecte, în calitate de beneficiar sau partener.

Un impact semnificativ asupra pieţei muncii l-au avut cele două proiecte pilot de tip Garanţia pentru tineri, prin care au fost angajaţi, până acum, peste 500 tineri. În acelaşi timp, au fost testate şi o serie de măsuri active de ocupare, tocmai pentru a determina eficienţa lor în procesul de inserţie a tinerilor pe piaţa muncii.

În celelalte proiecte derulate de MMFPSPV s-au urmat cursuri de calificare în meserii cerute pe piaţa muncii, cu scopul de a creşte şansele de ocupare a persoanelor expuse riscului de marginalizare socială.


AGERPRES: Cum apreciaţi nivelul cheltuielilor de protecţie socială din România? Sunt suficiente?
Ana Costea: În România, sistemul de protecţie socială este acoperitor din punct de vedere al situaţiilor de viaţă în care se poate afla o familie sau o persoană, fiind asigurate alocaţii de stat pentru copii, forme de sprijin pentru părinţii care lucrează şi au copii în vârstă de până la 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate (indemnizaţia pentru creşterea copiilor şi stimulentul de inserţie) alocaţii pentru susţinerea familiilor cu venituri reduse, ajutoare sociale, ajutoare pentru încălzire, măsuri speciale pentru copii cu dizabilităţi, burse şcolare, servicii sociale, drepturi de asigurări sociale etc.

Este evident că în orice sistem de protecţie socială pot fi mereu adăugate sau îmbunătăţite măsuri, însă acestea depind de nevoia persoanei şi de capacitatea de a le susţine financiar, fie din bugetul asigurărilor sociale, fie din cel de stat.

Nu putem vorbi despre suficienţă sau insuficienţă în condiţiile unei polarizări a societăţii din punct de vedere al distribuţiei veniturilor şi al unui efort constant al factorilor de decizie pentru contrabalansarea acestei polarizări.

Eforturile sunt variate şi pornesc de la măsuri de stimulare economică şi de dezvoltare a locurilor de muncă, stabilirea unei salarizări echitabile şi eficiente şi protejarea categoriilor defavorizate sau vulnerabile social şi economic.

AGERPRES: De asemenea, sunt persoane care consideră că nivelul acestora stimulează rămânerea unora în categoria celor care au nevoie de sprijin. Ce părere aveţi?
Ana Costea: Protecţia socială a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă se realizează pe baza indemnizaţiei de şomaj, în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, un sistem de tip contributiv. Indemnizaţia de şomaj a fost concepută în România ca o compensaţie parţială a veniturilor asiguraţilor din cauza pierderii locului de muncă, urmărindu-se ca prin stabilirea cuantumului acesteia să se asigure beneficiarilor un nivel minim de trai, precum şi o motivaţie crescută pentru căutarea şi ocuparea unui nou loc de muncă.

Astfel, unul dintre aspectele importante avute în vedere se referă la plasarea valorii indemnizaţiei de şomaj sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi deasupra valorii venitului minim garantat stabilit la nivel naţional.

În România a existat o preocupare constantă de combatere a pasivităţii, acordarea beneficiilor de şomaj fiind condiţionată de căutarea activă a unui loc de muncă şi participarea la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu/reşedinţă.

MMFPSPV se focalizează pe întărirea controlului asupra modului de acordare a ajutoarelor sociale şi pe condiţionarea mai fermă a acordării acestora de disponibilitatea beneficiarilor apţi de muncă de a ocupa un loc de muncă şi de a participa la programe de dezvoltare a competenţelor profesionale.

Astfel, persoanele apte de muncă pentru care se acordă venitul minim garantat au obligaţia să dovedească cu acte, din 3 în 3 luni, că sunt în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi că nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.

Pentru sumele acordate ca venit minim garantat, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igiena a muncii.

Mai mult, prin noua lege a venitului minim de incluziune se lărgeşte aria persoanelor care vor beneficia de măsurile de asistenţă socială, însă vor fi condiţionaţi de îndeplinirea unor obiective concrete. Astfel, vor putea fi asistate social şi persoanele care au un loc de muncă însă, raportat la numărul membrilor de familie, venitul total obţinut nu depăşeşte suma de 700 lei/membru de familie.

AGERPRES: Cum vedeţi problema refugiaţilor sirieni?
Ana Costea: Principalele aspecte ce trebuie avute în vedere în domeniul integrării imigranţilor şi refugiaţilor, indiferent de ţara de origine a acestora, vizează, cu preponderenţă, angajarea în muncă, accesul la sistemul de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate, accesul la o locuinţă, accesul la servicii medicale, la asistenţă socială, la educaţie şi la învăţarea limbii societăţii-gazdă şi integrarea culturală.

În vederea unei incluziuni active a străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională care au reşedinţa pe teritoriul României şi pentru participarea acestora la viaţa socială, economică şi culturală, unul dintre aspectele importante avute în vedere, în contextul integrării sociale a acestei categorii distincte de străini, este accesul pe piaţa forţei de muncă.

Apreciem că, la nivel european -atât în spaţiul Uniunii Europene, cât şi în statele ne-membre ale UE - trebuie identificate obiective comune, pentru a căror realizare să fie stabilite mecanisme de evaluare a politicilor în domeniu şi realizat permanent schimbul de informaţii şi bune practici între statele de destinaţie a străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională.

AGERPRES: În cât timp şi-ar putea găsi aceştia job-uri în România? În ce domenii?
Ana Costea. În general, nu doar în cazul refugiaţilor sirieni, pentru persoanele beneficiare a unei forme de protecţie internaţională (implicit refugiaţii) sau pentru cele care solicită azilul este dificil să acceadă pe piaţa forţei de muncă pe teritoriul statului gazdă, date fiind condiţiile în care au fost nevoite să părăsească statul - lipsa documentelor care să certifice anumite studii sau calificări necesare ocupării unui loc de muncă, diferenţele de nivel educaţional, necunoaşterea limbii statului gazdă. Domeniile în care şi-ar putea găsi un loc de muncă sunt determinate de competenţele/calificările profesionale pe care le au şi de cerinţele pieţei autohtone a forţei de muncă.

AGERPRES: Cât de accesibilă este piaţa muncii din România pentru un străin în comparaţie cu cea din ţările vecine/faţă de cele din Vest?
Ana Costea: Conform principiului preferinţei comunitare, un lucrător al unui alt stat aflat sub protecţie unei ţări terţe poate accede la un loc de muncă pe teritoriul unui stat membru al UE în cazul în care posturile vacante într-un stat membru nu pot fi ocupate de către cetăţenii respectivului stat sau al unui alt stat membru UE (sau de către cetăţenii unui stat terţ care sunt rezidenţi legali pe o bază permanentă în acel stat membru şi care deja formează o parte din piaţa de muncă reglementată a statului respectiv).

În legislaţia română, principiul preferinţei comunitare citat anterior este statuat în textul Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor.

În ceea ce priveşte străinii, printre condiţiile speciale ce trebuie îndeplinite de către angajatorul român pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători străini permanenţi sau stagiari se regăseşte cea referitoare la faptul că angajatorul a depus diligenţele necesare pentru ocuparea locului de muncă vacant, respectiv pentru încadrarea în muncă în vederea efectuării stagiului de către un/a unui cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European, cetăţean al Confederaţiei Elveţiene sau străin titular al dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României.

Persoanele beneficiare ale unei forme de protecţie în România, solicitanţii de azil (după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil) şi persoanele cu statut de tolerat se regăsesc printre străinii exceptaţi de la obligativitatea obţinerii avizului de angajare.

În conformitate cu Strategia Naţională privind Imigraţia pentru perioada 2015 - 2018, promovarea admisiei cetăţenilor terţi în scop de muncă se va face potrivit nevoilor identificate pe piaţa autohtonă a forţei de muncă.

AGERPRES: Dacă vi se va propune, veţi accepta să rămâneţi în minister în viitorul guvern, eventual unul politic?
Ana Costea: Nu am în vedere acceptarea unei astfel de propuneri pentru un viitor Guvern politic.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor:Nicoleta Gherasi)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.