Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 28 ian /Agerpres/ - România poate asigura apa minerală necesară ţărilor din Europa timp de 25 de ani continuu, din punct de vedere al potenţialului de apă minerală existent în solul ţării, de calitate foarte bună, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM), Radu Dumitru.

Acesta a menţionat că rezervele de apă minerală ale României sunt foarte mari, în condiţiile în care acoperă cam 60% din volumul de apă minerală existent la nivelul Europei. Astfel, statul român se află în negocieri avansate cu un fond de investiţii din Liban, care vrea să importe o cantitate mare de apă minerală, dar şi cu alte state arabe care au nevoie de apă, potenţialul de export al României fiind foarte mare.

Radu Dumitru susţine că unul dintre obiectivele SNAM pentru acest an este acela de a achiziţiona propria fabrică de îmbuteliere a apei minerale, cu credit bancar sau cu fonduri europene.

De asemenea, şeful SNAM a arătat că societatea vinde apă minerală către îmbuteliatori cu aproape 4 bani pe litru şi ajunge la consumatori, la raft, cu circa 1,5 lei litrul.

Potrivit acestuia, costul ridicat al apei minerale în România este unul dintre motivele pentru care se consumă apă controlată în cantităţi reduse.

AGERPRES: Care este capacitatea României în ceea ce priveşte apa minerală?
Radu Dumitru: Rezervele României de apă minerală sunt foarte mari, în condiţiile în care acoperă cam 60% din volumul de apă minerală existent la nivelul Europei. Din cantitatea disponibilă în România se extrage cam 70%. Cu alte cuvinte, România poate asigura apa minerală necesară timp de 25 de ani continuu, ca şi potenţial de resursă de apă minerală, de calitate foarte bună. Pe lângă izvoarele aflate deja în exploatare, în prezent avem în cercetare 10 perimetre.

AGERPRES: România exportă apă minerală în prezent?
Radu Dumitru: România are un mare potenţial de export. În prezent sunt câteva companii care îmbuteliază apă minerală, care şi exportă. Volumul la export se situează undeva la 3-4% din volumul de vânzări, care ar însemna aproximativ 2 milioane de metri cubi de apă, foarte puţin comparativ cu cât se vinde la nivel naţional. În ceea ce priveşte Societatea Naţională a Apelor Minerale, ca strategie pentru perioada următoare, s-au făcut multe demersuri la nivel guvernamental pentru a exporta apă minerală. Am participat la foarte multe întâlniri cu reprezentanţi din China şi Qatar, care au un mare interes să cumpere apă din România. Potenţialul de export al României este foarte mare. Se lucrează la forma de export, la forma de a vinde apa. Noi, ca Societate Naţională a Apelor Minerale, asigurăm o apă minerală de calitate şi o păstrăm bine din punct de vedere al calităţii. În prezent ne aflăm în stadiul de negocieri cu ţările arabe, care au nevoie de apă.

De asemenea, ne aflăm în negocieri avansate cu un fond de investiţii din Liban, care vrea să importe 100.000 de metri cubi pe lună. Cantitatea este mare, în prezent discuţiile referindu-se la modalitatea de export. Până în prezent, Societatea Naţională a Apelor Naturale s-a ocupat doar de exploatarea apei minerale din pământ şi comercializarea acesteia către societăţi care îmbuteliază. Principalul scop al nostru este de a păstra calitatea apei şi cantitatea extrasă. Când spun cantitatea de apă, mă refer la potenţialul sursei. După descoperirea unui izvor, cercetarea durează aproximativ doi-trei sau cinci ani. În acest timp trebuie să vedem care este potenţialul real, natural, de curgere al acelui izvor sau de exploatare al acelui izvor. Dacă scoatem mai multă apă, izvorul se surpă în interior. Trebuie găsită o cantitate optimă pentru a exploata sursa.

Până în prezent, Societatea Naţională a Apelor Minerale nu a îmbuteliat apă minerală, nu are fabricile ei. Există intenţia de a cumpăra fabrici din piaţa liberă pe potenţialul unui izvor, iar statul să îmbutelieze. Pentru export sau proiecte sociale cred că este momentul ca şi statul român să poată îmbutelia, să poată exporta această apă. Unul dintre proiectele pe termen scurt este acela ca statul să aibă propriile fabrici de îmbuteliere.

AGERPRES: Care sunt obiectivele pentru 2016?
Radu Dumitru: Programul meu managerial este ca, în 2016, să fie implementat acest obiectiv în ceea ce priveşte fabricile de îmbuteliere. Sunt două variante de finanţare pe care mergem în paralel: fonduri europene (să construim o fabrică) şi achiziţia de pe piaţa liberă de fabrici care s-au închis din cauza unui management deficitar. De exemplu, brandurile Biborţeni şi Bodoc au dispărut din piaţă. Sunt branduri care s-au pierdut din cauza unui prost management şi a neadaptării tehnologiei la zilele noastre. Sunt aproximativ 20 şi ceva de firme cărora le vindem apă minerală naturală. Multe firme de îmbuteliere s-au înfiinţat după 1990 - au luat şi brandurile respective, care au fost ale statului, şi le-au înregistrat.

Pe piaţă mai există apă de masă şi apă de izvor care au cucerit oarecum piaţa, datorită preţului redus. În cazul apei de masă se fac analize complexe la început, sortimentul respectiv intră în piaţă, apoi, o dată pe an, se mai cere un set de analize, în timp ce pentru apa minerală naturală analizele se fac zilnic, săptămânal, lunar, anual.

SNAM are un preţ reglementat prin lege: 136 lei o mie de litri de apă minerală. Deci, apa costă aproape 4 bani litrul. În acest preţ cu care vindem către îmbuteliatori intră şi cheltuielile cu cercetarea, analizele, salariile personalului (152 de angajaţi la nivel naţional), întreţinerea surselor, redevenţele, protecţia surselor. Toate sunt incluse în acest preţ. După toate aceste cheltuieli, avem o marjă de profit de 12,3%.

Mai exact, de la noi apa minerală naturală pleacă către îmbuteliatori cu aproape 4 bani pe litru şi ajunge la consumatori, la raft, cu circa 1,5 lei litrul.

Am fost acuzaţi că preţul cu care vindem apa minerală naturală este prea mare, însă, aproape 4 bani pe litru este un preţ infim comparativ cu preţul de la raft. Firmele cumpără apa de la noi, o îmbuteliază şi o dau mai departe. Nu cunosc lanţul de distribuţie până la raft, dar între preţul care pleacă de la noi pentru un litru şi preţul pe care îl văd la raft este o diferenţă foarte mare.

Noi suntem garanţia statului român că apa este de o calitate foarte bună, sursa se păstrează în condiţiile prevăzute de lege şi facem totul la un preţ foarte mic, comparativ cu preţul de vânzare.

AGERPRES: Aveţi un buget de investiţii pentru acest an?
Radu Dumitru: Bugetul de investiţii pentru un an este maximum 200.000 de euro. Ne trebuie doar pompe, împrejmuiri, sistem de monitorizare. Cea mai mare investiţie la noi este o maşină de teren pentru a merge prin munţi după izvoare. Avem o societate care produce bani, fără să cheltuim foarte mult.

Vrem să cumpărăm o fabrică, eventual cu fonduri europene. O unitate de îmbuteliere, în funcţie de potenţialul sursei pe care o avem ar costa între 3 şi 15 milioane euro.

AGERPRES: Cum evoluează vânzările de apă minerală în cursul unui an?
Radu Dumitru: În apropiere de sărbători, vânzările cresc cu circa 10%. De exemplu, în luna decembrie comparativ cu luna ianuarie. În schimb, pe perioada verii, vânzările sunt mai mari cu 10-15% faţă de perioada iernii.

Piaţa de vânzări la nivel naţional este ocupată pe jumătate de apa de masă şi apa de izvor. În ceea ce priveşte apa de masă, dacă acum trei ani aceasta reprezenta 16-17% în total vânzări, la nivel naţional, în prezent a ajuns la aproximativ 40%, din cauză că apa minerală este scumpă.

Pe de altă parte, apa de masă şi apa de izvor au preţ de dumping. Unele hipermarketuri din România vând apa sub branduri proprii, însă rămâne un semn de întrebare în ceea ce priveşte calitatea acesteia, respectiv sursa. Prioritatea mea în prezent este aceea de a recupera piaţa de apă minerală în ceea ce priveşte vânzările către populaţie, în detrimentul acestor ape necontrolate calitativ în piaţă.

AGERPRES: Care este consumul mediu anual în România pe cap de locuitor?
Radu Dumitru: Consumul de apă minerală naturală în România pe cap de locuitor este de 50-55 de litri pe an. În Finlanda, spre exemplu, consumul este de circa 20 de litri pe cap de locuitor, însă în Italia este de 200 de litri pe cap de locuitor pe an. O medie la nivelul Europei în ceea ce priveşte consumul de apă minerală este de 100 - 105 litri pe cap de locuitor. Astfel, consumul în România este la jumătate comparativ cu media înregistrată la nivelul Europei.

Costul ridicat al apei minerale în România este unul dintre motivele pentru care se consumă apa controlată în cantităţi reduse.

Suntem singura ţară din Europa unde există hipermarketuri care vând apă cu brand propriu. Este imposibil să îmbuteliezi un bidon de 5 litri de apă cu 1,2 sau 1,7 lei. Aici ar intra costurile cu producţia, transportul etc.

AGERPRES: La ce ar trebui să fie atent consumatorul când cumpără apă minerală?
Radu Dumitru: Românul nu are obiceiul de a se uita pe etichetă. Întotdeauna s-a orientat după preţ. Dacă produsul are un preţ mic îl cumpără. Consumatorul ar trebui să fie atent în primul rând la calitate: să fie apă minerală naturală, nu apă de masă. De asemenea, pe etichetă trebuie să fie menţionată sursa, unde se îmbuteliază apa, dar şi compoziţia fizico-chimică. Fiecare tip de apă din România are în compoziţia sa anumite elemente pe care altă apă nu le are. Eu, spre exemplu, la două-trei luni schimb tipul de apă pe care o consum, deoarece una este bogată în fier, calciu, iar alta în magneziu şi alte minerale. Pe etichetă ar trebui să fie menţionaţi 10 - 15 indicatori fizico-chimici sau microbiologici.

O apă cu cât este mai săracă în minerale, cu atât este mai aproape de apa de masă, apa potabilă. Cu cât este mai bogată în minerale, cu atât se îndreaptă către apa de izvor, iar dacă depăşeşte un număr de cel puţin 10-15 minerale în componenţă, devine apă minerală naturală. Apa de izvor se situează undeva între apa de masă şi apa minerală.

Societatea Naţională a Apelor Minerale are un laborator acreditat RENAR. Orice persoană poate face analize contra cost. Facem analize fizico-chimice şi microbiologice la un preţ de aproximativ 200 de euro. Ca să poţi avea o imagine clară asupra apei este nevoie şi de analiza de radioactivitate. Mai sunt nişte analize microbiologice care implică alte aparate pe care încă nu le avem. Întreaga analiză ar costa în jur de 500 de euro. La ceea ce avem noi disponibil, analiza costă circa 200 de euro pentru circa 40 de elemente fizico-chimice.

AGERPRES: Cine apelează la analize?
Radu Dumitru: Către laborator se îndreaptă cei care au fabrici de ape minerale sau cei care încearcă să găsească o nouă sursă de apă. Sunt destul de puţini cei care vin să facă analize pentru o fântână. Oamenii de la ţară nu prea vin.

În unele cazuri se găsesc componente petroliere pe care le transmitem în buletinul de analize şi atenţionăm oamenii. În general vin oameni de la munte, din regiunea Subcarpaţilor. Nu am primit niciodată la analiză ape din fântânile din jurul Bucureştiului. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.