COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 05:00 si 08:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 55...65 km/h in Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala local și temporar - ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Buzău, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala local - ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Vaslui;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 12 ian /Agerpres/ - Cea mai eficientă măsură pentru combaterea muncii la negru ar fi sancţionarea angajatorului pentru fiecare angajat găsit fără forme legale de muncă, spre deosebire de actuala prevedere din Codul Muncii, care consideră infracţiune depistarea a mai mult de cinci angajaţi fără contracte şi blochează posibilitatea aplicării de amenzi, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii.

Potrivit acestuia, până în prezent nu sunt cunoscute cazuri de condamnare penală pentru angajatorii care au fost găsiţi cu muncitori la negru. Dantes Nicolae Bratu a explicat că sancţionarea pentru fiecare angajat găsit fără forme legale de muncă ar fi mult mai eficientă deoarece amenzile ar fi proporţionale cu numărul de angajaţi la negru.

De asemenea, inspectorul general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii a vorbit despre necesitatea adoptării de urgenţă a statutului inspectorului de muncă pentru că legislaţia actuală nu îi apără corespunzător.

AGERPRES: Câte nereguli depistaţi în urma controalelor în decursul unui an şi la cât se ridică sancţiunile acordate?
Dantes Nicolae Bratu: În 2015, acţiunile de control desfăşurate de Inspecţia Muncii în cele două mari domenii de competenţă, relaţii de muncă şi securitate şi sănătate în muncă, se cuantifică astfel: din totalul naţional de 130.003 de controale, 72.882 de controale au fost pe zona relaţiilor de muncă şi 57.121 pe securitate şi sănătate în muncă. 70.976 au fost controalele pentru identificarea cazurilor de muncă fără forme legale. Din numărul total de 106.504 sancţiuni contravenţionale, 27.487 au fost pe relaţii de muncă şi 79.017 pentru încălcări ale legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de 89.076.850 de lei, din care pe relaţii de muncă au fost 66.528.050 de lei, iar din acestea 46.288.000 lei au fost amenzi pentru muncă fără forme legale. Pe zona de sănătate şi securitate în muncă au fost aplicate amenzi de 22.548.800 de lei. În 2015, inspectorii de muncă au descoperit 10.333 de persoane care desfăşurau activitate fără forme legale de angajare.

AGERPRES: Pentru câte cazuri de muncă la negru depistate anul trecut au fost întocmite dosare penale?
Dantes Nicolae Bratu: Vă pot spune că la nivel naţional, în 2015, inspectorii de muncă au făcut 273 de propuneri de cercetare penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane. În 2011, la intrarea în vigoare a acestei prevederi, inspectorii de muncă trimis organelor de cercetare penală 304 de propuneri, 405 în 2012, 438 de propuneri în 2013 şi 333 propuneri de cercetare penală în 2014.

AGERPRES: Dar ne puteţi spune ce se întâmplă în aceste cazuri, în general?
Dantes Nicolae Bratu: În general, aceste cazuri se finalizează cu neînceperea urmăririi penale. Noi nu ştim să existe un caz în care cineva să fie condamnat pentru muncă la negru.

AGERPRES: Cum vă explicaţi că aceste dosare nu se transformă în condamnări la închisoare?
Dantes Nicolae Bratu: Aceste aspecte sunt de competenţa Parchetului, a instanţei de judecată. În general se spune că nu există pericol social. Eu nu mă pot pronunţa cu privire la actul de justiţie.

AGERPRES: În ce domenii aţi constatat cele mai multe cazuri de muncă la negru?
Dantes Nicolae Bratu: Domeniile cu cea mai mare incidenţă a muncii la negru sunt: domeniul construcţiilor, industria textilă, prestări servicii, industria alimentară şi panificaţie, industria lemnului, comerţ, pază, unităţi care desfăşoară activităţi în staţiuni montane şi de pe litoral, cabinete medicale, fabricarea băuturilor alcoolice şi răcoritoare, domenii pe care le transpunem în Planul anual de control.

AGERPRES: Dar afectează faptul că nu se dau sancţiuni?
Dantes Nicolae Bratu: Pot să vă spun că am făcut o propunere ministrului Muncii, la întâlnirea pe care a am avut-o cu direcţiile de specialitate din Inspecţia Muncii, să elimine infracţiunea, să amendeze angajatorul şi dacă l-ai găsit cu 100 de salariaţi fără forme legale să răspundă pentru fiecare salariat. Să se dea amendă pentru fiecare salariat, dar nu să limitezi sancţionarea la cinci salariaţi. Problema este că, la peste cinci salariaţi descoperiţi la negru, noi nu îl mai putem amenda. Se consideră infracţiune şi, din acel moment, îl preia altă instituţie. Inspectorii de muncă trimit procesul verbal la Parchet. Eu pot să îl amendez dacă are până în cinci salariaţi angajaţi la negru şi să îi dau o amendă de până în 100.000 de lei. Sunt 20.000 de lei pentru fiecare salariat prins la negru. Solicitarea noastră a fost ca sancţionarea să fie pentru fiecare salariat, iar dacă sunt găsiţi 100 să fie sancţionaţi conform legii.

AGERPRES: Aţi făcut o propunere ministrului Muncii în acest sens?
Dantes Nicolae Bratu: Da. Dar trebuie să se schimbe Codul Muncii. Această limitare este prevăzută în Codul Muncii. Legea 53/2003 republicată spune că la peste cinci salariaţi la negru este infracţiune. Probabil că a fost bună această modificare din 2011. La început a avut efect pozitiv, a produs o creştere semnificativă a numărului contractelor individuale de muncă. Pentru instituţie ar fi mai eficientă amenda, aşa consideră inspectorii de muncă care vin din teren cu propunerile. S-ar putea ajunge la o amendă foarte mare. Probabil că aşa îl afectează mai mult decât dacă îi faci dosar penal şi să nu păţească nimic.

AGERPRES: Când aţi trimis propunerea?
Dantes Nicolae Bratu: Am trimis propunerea fiecărui ministru al Muncii, începând cu 2012. Doamna ministru Ana-Claudia Costea a fost de acord şi va promova această idee, doar că, fiind vorba de o modificare a Codului Muncii, poate fi de durată pentru că trebuie respectate toate procedurile.

AGERPRES: Cum apreciaţi legislaţia în domeniu?
Dantes Nicolae Bratu: La întâlnirea de lucru pe care am convocat-o la finalul anului trecut, împreună cu şefii inspectoratelor teritoriale de muncă, i-am solicitat ministrului Muncii adoptarea, în regim de urgenţă, a statutul inspectorului de muncă aşa cum e prevăzut în Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii la art.16. Simţim nevoia ca inspectorul de muncă să aibă stabilitate. Au foarte multe cazuri în care inspectorii au fost agresaţi, sechestraţi.

AGERPRES: Legea actuală nu îl apără?
Dantes Nicolae Bratu: Legea îl apără, dar nu suficient. Atunci când este chemat în instanţă în nume personal, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor în limitele legii, se apără pe cheltuiala proprie. Iar acesta este un aspect. Inspectorul trebuie dotat cu echipament, cu maşini.

AGERPRES: Acum cu ce merge în control, cu RATB-ul?
Dantes Nicolae Bratu: Da. Merge şi cu RATB-ul. Simţim nevoia de a fi adoptat acest statut. Anul trecut am achiziţionat 26 de maşini, în limita bugetului alocat, dar parcul nostru este învechit şi tot nu sunt suficiente automobile.

AGERPRES: Dar nivelul amenzilor şi al sancţiunilor cum vi se pare?
Dantes Nicolae Bratu: Legislaţia noastră este armonizată cu legislaţia europeană. Noi practic am adaptat toată legislaţia după directivele europene. Legislaţia muncii, inclusiv cuantumul amenzilor, ţin cont atât de legislaţia europeană, cât şi de specificul naţional.

AGERPRES: Care au fost anul trecut cele mai grave cazuri de accidente de muncă?
Dantes Nicolae Bratu: Numărul de accidente de muncă raportate în 2015 a fost de 4.214, din care soldate cu incapacitate temporară de muncă au fost 3.905, iar cele soldate cu deces au fost de 309. Totalul accidentelor colective a fost de 164, din care accidentaţi mortal 24. Cel mai grav accident este cel petrecut la Clubul Colectiv. Acolo au fost 20 de angajaţi, din care 12 au decedat, iar 8 sunt înregistraţi cu incapacitate temporară de muncă. De asemenea, a mai fost un caz la "Şapte spice" din Râmnicu Vâlcea, la punctul de lucru din Braşov. Acolo au fost trei decedaţi.

AGERPRES: Câte sesizări primiţi de la angajaţi?
Dantes Nicolae Bratu: Pe toată ţara avem 84.000 de sesizări, din care 3.000 au venit direct către Inspecţia Muncii, iar restul la inspectoratele teritoriale de muncă.

AGERPRES: Care este posibilitatea ca identitatea celui care a formulat o reclamaţie să fie dezvăluită angajatorului?
Dantes Nicolae Bratu: Avem obligaţia să respectăm confidenţialitatea conforma Legii nr.108/1999. Putem aplica sancţiuni disciplinare. Se poate merge până la eliberarea din funcţia publică, dar nu a fost cazul până acum.

AGERPRES: Câte cazuri de corupţie aţi descoperit în 2015 care să îi vizeze pe inspectorii din cadrul Inspecţiei Muncii?
Dantes Nicolae Bratu: Confirmat avem un singur caz, la Călăraşi, îl cercetează Parchetul. Vorbim despre un inspector care se prezumă că ar fi luat mită. Nu ştim dacă a şi luat. Procesul este în derulare.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre recrutările pentru muncă în străinătate? Câte cazuri de înşelare aţi depistat anul trecut?
Dantes Nicolae Bratu: Vreau să vă spun că în evidenţa Inspecţiei Muncii se aflau 1.161 de agenţi de plasare a forţei de muncă. În anul 2015 au fost efectuate 194 de controale care au avut ca obiectiv modul în care se respectă prevederile Legii 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, care practic se ocupă de plasarea forţei de muncă. Au fost aplicate 93 de sancţiuni, valoarea amenzilor fiind de 230.000 de lei. În cazul în care se constată cazuri de înşelăciune sunt înştiinţate organele de cercetare penală.

AGERPRES: Care sunt ţările cu incidenţă mare?
Dantes Nicolae Bratu: Vorbim de Spania, Anglia, Franţa sau Italia.

AGERPRES: Cum stă instituţia din punct de vedere al personalului?
Dantes Nicolae Bratu: Inspecţia Muncii avea în 2008 peste 4.458 de salariaţi, iar acum mai are 2.526. Au fost scăderi drastice de personal. Dacă în 2008 aveam 1.897 de inspectori de muncă, acum avem 1.463.

AGERPRES: Cum s-a produs reducerea? Au fost pensionări?
Dantes Nicolae Bratu: Au fost reduceri prin decizii administrative, redistribuiri de personal de la Inspecţia Muncii către alte instituţii, în baza unor acte normative, pensionări, etc.

AGERPRES: Numărul de acum de inspectori este suficient?
Dantes Nicolae Bratu: Niciodată nu este suficient. Sunt aproximativ 600.000 de firme active în România, iar noi avem 1.463 de inspectori de muncă, puteţi să vă faceţi şi dumneavoastră o idee. E clar că sunt insuficienţi. Dat fiind că intenţionăm dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu inspectori de muncă omologi avem nevoie atât de creşterea numerică, cât şi de creşterea calităţii actului de control. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.