Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Agerpres, 3 dec /Agerpres/ - Legea privind darea în plată a fost aprobată în Parlament, însă este în continuare criticată de bancheri, aceştia făcând numeroase demersuri pentru a împiedica apariţia ei.
Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie promulgat de preşedintele României şi apoi publicat în Monitorul Oficial. Însă, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis o adresă preşedinţiei, prin care solicită atât o analiză a acestei legi, cât şi sesizarea Curţii Constituţionale. În opinia bancherilor, această lege contravine prevederilor Constituţiei şi dreptului european în vigoare.
Preşedintele Executiv al ARB, Florin Dănescu, a explicat, într-un interviu acordat AGERPRES, cum vor acţiona băncile în continuare pentru a bloca aplicarea Legii, dar şi care ar fi, în opinia industriei bancare, impactul actului normativ dacă rămâne în forma actuală.

AGERPRES: Legea privind darea în plată a trecut de Parlament. Cum credeţi că va fi percepută?
Florin Dănescu: Dacă parcurgem presa din ultimele zile, titlurile spun aşa: 'O lege pentru cei care nu mai pot plăti'. Şi, aici, eu vreau să fac o corecţie, pentru că este evident, după ce parcurgem legea, că este vorba despre cei care nu mai pot plăti sau nu mai vor să plătească. Aceasta este o diferenţă importantă de menţionat, mai ales în contextul în care (anul acesta - n. r.) s-a aprobat legea insolvenţei persoanelor fizice care se adresează clienţilor de bună credinţă care nu mai pot plăti creditul. Aşa cum a apărut această nouă lege, pare că se adresează celorlalţi care pot plăti creditul.

AGERPRES: Sub incidenţa acestei legi intră şi cei care au luat credite, persoane fizice, de mai multe milioane de euro pentru a cumpăra mai multe imobile. Care au fost criteriile care au stat la baza acordării unor astfel de credite?
Florin Dănescu: Creditele au fost acordate în baza reglementărilor şi legislaţiei existente şi a normelor proprii fiecărei bănci cu analiza corespunzătoare a capacităţii de rambursare. Nu trebuie să pornim de la premisa că acestea au fost acordate într-un mod greşit sau care ne poate duce cu gândul la ceva dubios.
Pentru creditele de valoarea respectivă sunt sigur că băncile au avut în spate o analiză făcută corect. Bancherul nu poate să acorde banii dacă are certitudinea că aceştia nu se mai întorc. Un credit se acordă în funcţie de capacitatea de rambursare şi trebuie să existe, complementară, şi o garanţie sau mai multe garanţii.

În cadrul acestei legi, luăm în discuţie faptul că nişte debitori au luat credite având o anumită capacitate de rambursare, anumite venituri şi cu anumite garanţii, şi că au cheltuit acei bani. Astăzi, vine o lege şi le oferă posibilitatea să elimine nişte garanţii, să scape de datorii - şi nu mă refer la cei cu caracter social. Sunt convins că aceia au o situaţie dificilă. Băncile nu pot fi decât solidare în astfel de situaţii dificile. Însă, modul în care se pune problema este foarte important. Una este să discuţi şi alta este să o faci în acest mod. Să găseşti băncile vinovate de această situaţie este nedrept, incorect şi lipsit de etică.

AGERPRES: Pentru oamenii de rând, care au cu adevărat probleme cu plata ratei la bancă, sunt nemulţumiţi de faptul că sunt judecaţi în acelaşi mod ca şi cei care au luat credite pentru mai multe imobile, ce soluţii aveţi?
Florin Dănescu: De fapt, oamenii de rând au fost folosiţi ca pretext la această lege. Să nu uităm că fundamentarea acestei legi a fost făcută, sau cel puţin comunicată verbal la toate comisiile la care am participat şi comunicată mediatic, ca fiind cu caracter social. Însă, în momentul în care în Comisia juridică s-a pus problema găsirii filtrelor şi modificărilor necesare pentru a separa cazurile sociale de celelalte, pentru ca în lege să rămână doar cazurile sociale, refuzul a fost ferm şi s-a menţionat şi de către iniţiator că nu este o lege cu caracter social. A fost o surpriză foarte mare şi pentru noi!

AGERPRES: Dar tot iniţiatorul legii a spus, după aprobare, că actul normativ nu impune o obligativitate, ci cheamă băncile la negocieri cu clienţii. Care este opinia dumneavoastră?
Florin Dănescu: Aş traduce aşa această declaraţie: "Am creat o obligaţie care nu respectă dreptul european, nu respectă Constituţia, nu respectă Codul Civil, pentru a forţa băncile să negocieze!" Hai să vedem dacă băncile negociază! Evident că aici se vine mereu cu câte un exemplu că nu este aşa. Băncile au un interes direct, imediat, de fiecare dată de a face în aşa fel încât clienţii să îşi poată plăti creditele, în niciun caz să îi ducă în situaţia în care să nu mai poată plăti. În momentul în care un client nu mai poate plăti, orice bancă este doritoare să îi acorde o perioadă de graţie, să restructureze creditul, să lungească perioada de creditare pentru a-i creşte şansa de redresare.

AGERPRES: Dar aceste facilităţi, în marea lor majoritate, determină costuri suplimentare pentru clienţi. Cum explicaţi acest aspect?
Florin Dănescu: Nu poţi, de fiecare dată, să ceri băncii să facă un cadou. Pentru că, astfel, oricând se poate spune celor care au luat un credit că nu mai trebuie să îl dea înapoi, pentru că nu trebuia să li se acorde. Eu vreau să aduc în discuţie faptul că banii s-au luat şi s-au cheltuit şi că banii trebuie daţi înapoi deponenţilor.

În acest context, ARB a susţinut şi susţine aplicarea dreptului european în vigoare în sensul prevăzut de Directiva Europeană 17/2014, directivă în care se menţionează că statele membre nu trebuie să împiedice părţile aflate într-un contract să ajungă, în cazul în care doresc, la soluţia de a returna bunul în schimbul creditului. Acest lucru se întâmplă în situaţia în care ambele părţi îşi doresc acest lucru şi, evident, începând cu data de 21 martie 2016. Deci, nu este o practică europeană ceea ce s-a impus prin această lege. Directiva vorbeşte de opţional, nouă ni s-a impus ca obligatoriu şi la tot stocul de contracte de credite cu garanţie imobiliară.

AGERPRES: Dar şi Banca Naţională a îndemnat băncile să împartă cu clienţii povara pentru creditele acordate în perioada de boom. Ce au făcut băncile în acest sens?
Florin Dănescu: Tocmai de aceea băncile au participat şi au susţinut promovarea Legii falimentului personal. Însă, ne ducem din nou către cei care nu mai pot plăti ratele, iar noi aici vorbim despre o lege despre care noi credem că este vorba de cei care nu mai vor să plătească.

AGERPRES: Legea a trecut de Parlament. Ce intenţionaţi să faceţi în continuare?
Florin Dănescu: Căutăm orice posibilitate de a putea fi ascultaţi. Şi noi credem că, în acest moment, Preşedinţia României este cea care poate, datorită resorturilor şi instrumentelor pe care le deţine, să intervină. ARB a transmis Preşedinţiei României o adresă în care solicită respectuos analiza şi sesizarea Curţii Constituţionale. Legea adoptată de Parlament contravine prevederilor din Constituţia României, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, şi Codului Civil. Astfel, această lege încalcă principiile neretroactivităţii, predictibilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi dreptul de proprietate, prevăzute de Constituţia României.

AGERPRES: În acest moment, există trei opţiuni: promulgarea, retrimiterea în Parlament sau sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la această lege. Dacă legea este promulgată, ce căi de atac mai aveţi?
Florin Dănescu: Dacă preşedintele promulgă Legea, mai avem posibilitatea unei intervenţii la Avocatul Poporului. În plus, constituţionalitatea legii mai poate fi contestată în momentul în care există un proces între o bancă şi un client pe această lege. Atunci, ARB poate să devină, alături de bancă, parte în acel proces şi să sesizeze neconstituţionalitatea acesteia. Asociaţia Română a Băncilor a sesizat Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană să se asigure că România transpune corect Directiva 17/2014, pentru a evita infringementul.

AGERPRES: În cazul în care legea se întoarce în Parlament şi se modifică astfel încât să cuprindă doar cazurile care, cu adevărat, se află în situaţia de a-şi pierde singura locuinţă a familiei o veţi sprijini?
Florin Dănescu: Întrebarea corectă ar fi dacă băncile ar fi ascultate. Noi am constatat că nu au fost ascultate, pentru că, în Comisia juridică, atât băncile, cât şi Banca Naţională, au venit cu propuneri referitoare la aceste modificări şi au fost respinse ferm, motivaţia fiind că nu este o lege cu caracter social. Aşa a spus iniţiatorul, nu noi!

În situaţia în care legea este trimisă la reexaminare, vom analiza, împreună cu băncile membre ARB, care va fi strategia de propunere de amendamente pe acest act normativ. Însă, din păcate, cu cât avansăm cu aceste mecanisme, răul se poate produce. Există posibilitatea să se ajungă la infringement împotriva României în acest caz. Legea despre care vorbim încalcă în mod flagrant legislaţia europeană. Am văzut şi o declaraţie dată de Direcţia de Supraveghere din BNR, potrivit căreia Banca Centrală Europeană a solicitat o notă de informare cu privire la situaţia acestei legi.

AGERPRES: Câţi clienţi credeţi că pot fi potenţiali beneficiari ai acestei legi, dacă ar rămâne în actuala formă?
Florin Dănescu: Iniţiatorii declarau ca se adoptă o lege pentru 800.000 de clienţi care au probleme cu plata creditelor cu ipotecă, însă, statisticile oficiale arată că 32.099 de titulari de credite cu garanţie imobiliară înregistrează restanţe în prezent. Cifra vehiculată de iniţiatori este incorectă şi manipulatoare.

Statistica ne arată că, în septembrie 2015, numărul total de CNP-uri care deţin credite ipotecare este de 316.052. Din acest total, 177.576 de împrumuturi au fost luate pentru achiziţionarea unui activ imobiliar, iar restul sunt credite de consum garantate cu ipotecă. Din totalul arătat, doar 32.099 de CNP-uri înregistrează restanţe, din care 18.585 de împrumuturi sunt credite pentru cumpărarea unui activ. Restul de 13.514 clienţi au împrumuturi restante luate pentru consum cu garanţie. Tocmai oamenii aceştia sunt cei care nu şi-ar da casa, pentru că este locuinţa lor, şi ar rămâne fără aceasta.

AGERPRES: Care va fi impactul acestei legi, dacă rămâne în forma actuală?
Florin Dănescu: Se spune că este un eveniment nefericit pentru bănci. Se consideră că numai la bănci se transmite acest efect. Nu este adevărat! Dacă se produce acest impact asupra băncilor, el se extinde la întreaga societate. Apariţia acestei legi, în care creditul ipotecar este întâmpinat cu posibilitatea de a fi plătit într-o sumă mai mică prin darea în plată a garanţiei respective, determină băncile ca, pentru produsele următoare, să înăsprească ferm condiţiile de creditare. Nu pentru că îşi doresc, ci pentru că sunt obligate de propria funcţionare şi pentru că trebuie să ia în calcul acest risc.

Impactul este unul semnificativ şi de o complexitate mult mai mare decât ar părea la prima vedere. Nu este vorba doar de un impact consistent de provizionare la nivelul băncilor şi care aduce o influenţă negativă industriei bancare. Este vorba şi despre produsele viitoare şi despre faptul că pentru un tânăr va fi aproape imposibil să mai ia un credit ipotecar.

De asemenea, se transferă un efect de piaţă major în industria construcţiilor, în industria materialelor de construcţii, în toate celelalte industrii. De exemplu, cine face frigidere, evident că vinde mai puţine atunci când tranzacţiile imobiliare sunt mai puţine. În plus, preţurile caselor ar scădea dacă băncile s-ar transforma în agenţi imobiliari. Dar ar apărea şi costuri foarte mari, la care nimeni nu s-a gândit, de conservare, de întreţinere a acelor case, care s-ar adăuga la costurile băncii. Şi iar vor veni unii şi vor spune că avem costuri mai mari decât băncile din afară. Dar băncile din afară nu au astfel de legi, ţările celelalte respectă legislaţia europeană.

În realitate, noi credem că legea afectează toate categoriile sociale, cu excepţia celor care doresc să transfere o pierdere, din nişte decizii de business greşite, pe bănci. Un impact este foarte greu de calculat, însă credem că, în conformitate cu legea, acest impact trebuia să existe de la iniţierea actului normativ.

AGERPRES: Cum va fi perceput, în viitor, un client care îşi va preda băncii casa în schimbul creditului?
Florin Dănescu: Conform noii reglementări, darea în plată poate fi făcută cu rea credinţă şi nici nu ai cum să iei în calcul acest element, pentru că s-ar face conform legii. Nici măcar la Biroul de Credite nu ar figura o astfel de situaţie. Acel client se poate duce la altă bancă şi să facă acelaşi lucru mâine. Se poate face de câte ori se doreşte, pentru orice sumă, şi băncile trebuie să ia în calcul în structura produsului lor exact aceste riscuri. În aceste condiţii, evident că nu se poate merge către o relaxare a produsului, ci spre o înăsprire. Iar tinerii, cei care ies de pe băncile facultăţii, mă îndoiesc că ar avea posibilitatea să compenseze diferenţa între potenţiala dare în plată şi valoarea creditului şi să aibă un avans pentru diferenţă. În contextul în care iei în calcul ce s-a întâmplat în trecut, adică o volatilitate de piaţă potenţială de 60% din valoarea garanţiei (unele apartamente au scăzut la 40% din valoare), atunci trebuie să iei în calcul că asta se poate întâmpla şi în viitor. Şi, atunci, banca poate spune 40% - 60% avans.

AGERPRES: Dar, totuşi, băncile au profitat în perioada de boom de nivelul redus de educaţie financiară al populaţiei. Ce intenţionează să întreprindă băncile pentru schimbarea situaţiei?
Florin Dănescu: Băncile nu trebuie să fie penalizate de elementele care au afectat atât clienţii, cât şi băncile, atât criza, cât şi nivelul redus de educaţie financiară, ci trebuie cu toţii - statul, autorităţile şi noi, de acum încolo, să învăţăm ce am avut de învăţat din aceste elemente şi să contribuim la creşterea nivelului de educaţie financiară. Inclusiv reglementatorii europeni s-au raliat la această idee. Directiva 17/2014 prevede ca un client să conştientizeze, să i se explice, să fie consiliat. Deci, intermediarii, brokeri de credite, trebuie să ofere consultanţă, clientul trebuie să plece cu înţelegerea completă a contractului. Nu mai mergem pe ideea de a semna fără să conştientizăm. Trebuie să înţelegem că acesta este momentul la nivel european, mondial, în care cu toţii trebuie să fim conştienţi de o nevoie mai crescută pentru clienţi mai educaţi. Şi băncile au nevoie de asta pentru că, în prezent, înregistrează pierderi din cauza estimărilor mult prea optimiste de dinainte de criză şi a nivelului redus de educaţie financiară. AGERPRES/(AS - autor: Ana-Maria Vasile, editor: Oana Tilică)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.