Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bruxelles, 29 nov /Agerpres/ - Comisia Europeană a aprobat duminică ajutorul suplimentar pe care Guvernul de la Atena îl va acorda celui mai mare grup bancare elen, Piraeus, pe baza planului de restructurare modificat, realizat după publicarea rezultatelor testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană, transmite Reuters.

BCE a estimat că necesităţile de capital ale Piraeus Bank se ridică la 4,93 miliarde de euro. Din această sumă, banca a obţinut 1,94 miliarde de euro de la investitorii privaţi iar autorităţile de supervizare au aprobat noi acţiuni de majorare a capitalului, în valoare de 271 milioane de euro. Restul de 2,72 miliarde de euro va fi acoperit de Guvernul elen, care va primi în acest scop bani de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).

'Comisia Europeană a aprobat ajutorul suplimentar de stat de 2,72 miliarde de euro către Piraeus Bank, în conformitate cu legislaţia UE privind ajutorul de stat, pe baza planului de restructurare modificat', se arată în comunicatul instituţiei.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţat recent de Banca Centrală Europeană, şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile greceşti sunt deţinute de stat şi mai au doar puţini acţionari privaţi.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) - principalul acţionar al băncilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat recent autorităţile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depăşit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.