Bucureşti, 22 nov /Agerpres/ - Nu departe de Bucureşti, cu două foste capitale ale Ţării Româneşti prin preajmă - Curtea de Argeş şi Câmpulung -, se întinde Ţinutul Posadelor, străjuit de vârful Moldoveanu şi de Corbii de Piatră. Grupate pe cele patru văi - Râul Doamnei, Topologului, Argeşului şi Vâlsanului - cele 15 comune ale ţinutului, 14 în judeţul Argeş şi una în Vâlcea, scot la iveală zone de o frumuseţe aparte, mai puţin alterate de cotidianul vieţii moderne. Oamenii locului, aproape 50.000 la număr, încearcă şi reuşesc, în mare parte, să le păstreze autenticitatea, valorile şi tradiţiile.

Am cunoscut o parte dintre ei... Sunt oameni care au dorit să arate ceea ce au reuşit împreună prin foarte multă muncă şi cu foarte multă pasiune. Din pasiune şi interes pentru dezvoltarea zonei a luat fiinţă, la iniţiativa comunei Nucşoara, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală (GAL) Făgăraşul de Sud - Ţinutul Posadelor, care a devenit un parteneriat public privat cu 49 de membri, dintre care 17 aparţin sectorului public şi 32 sectorului privat. Denumirea GAL-ului provine, pe de o parte, de la poziţia geografică (Făgăraşul de Sud), iar pe de altă parte de la identitatea istorică (Ţinutul Posadelor).

Cu ajutorul fondurilor europene, prin axa LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013, completat de dorinţa pentru mai bine a unor oameni, a început o poveste frumoasă. A fost un început greu, o adevărată provocare, dar care a adus rezultate pas cu pas, pentru că tineri remarcabili, reîntorşi în satele lor, s-au arătat capabili şi vrednici să construiască, să aducă bunăstare şi să transmită mai departe. O poveste care poate fi spusă şi trăită oriunde în România. Un exemplu care poate fi urmat.

* Programul LEADER în Ţinutul Posadelor
Sufletul şi inima acestui Grup de Acţiune Locală, Tudor Radu, directorul executiv al Ţinutului Posadelor, face bilanţul programului LEADER, cu care a reuşit să resusciteze aceste zone. Se mândreşte cu ceea ce a realizat şi împărtăşeşte şi altora.

"La finalul implementării strategiei 2007 - 2013, ne mândrim că din cei 2,285 milioane de euro, valoarea nerambursabilă contractată, avem o rată de absorbţie de 99,57%, adică 2,273 milioane de euro. Avem 47 de proiecte contractate, care sunt în faza finală, la ultima cerere de plată. De asemenea, ne mândrim că 14 din cei 15 parteneri publici pe care îi avem au primit finanţare pentru dotarea căminelor culturale, mai ales pe partea de articole vestimentare tradiţionale, de instrumente muzicale, pentru că, aşa cum am stabilit în strategie, am reuşit să resuscităm viaţa culturală a satului. Aş mai aminti un alt element important: din suma de 2,285 milioane de euro, mai mult de 60% s-a dus către mediul privat. Consider că este o mare realizare, pentru că aici se creează plus valoare, locuri de muncă şi tot de aici vin bani către bugetul local. Campionul GAL-ului nostru este de departe comuna Corbi, cu două proiecte publice realizate şi şapte private", povesteşte directorul GAL.

* Un singur investitor, trei proiecte private în Ţinutul Posadelor
Mihai Ungurenuş, un tânăr investitor argeşean din comuna Corbi, beneficiar de fonduri europene, s-a întors în locurile natale hotărât să schimbe ceva şi a dovedit, în scurt timp, că poate face lucruri deosebite. A început prin înfiinţarea unei plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, a continuat cu un depozit de fructe ultramodern şi cu o pensiune agroturistică de patru margarete pentru zona văii Râul Doamnei. Şi, bineînţeles, nu se opreşte aici. Recunoaşte că nu a fost uşor, dar ştie că nimic nu se poate obţine fără muncă şi nimeni, nici chiar Uniunea Europeană, nu oferă nimic gratis. Recunoaşte că fondurile europene nu sunt pentru cei săraci şi că ai nevoie de bani ca să începi o investiţie cu fonduri europene. Cu toate acestea, recomandă tinerilor să înceapă proiecte, iar autorităţilor să renunţe la birocraţia excesivă.

"M-am născut în această zonă, am crescut cu pomi în grădină şi îmi place acest lucru. Eu sunt contabil de meserie, am absolvit ASE, dar am studiat mult pe partea de plantaţii. Când veneam acasă şi vedeam plantaţiile învechite mă gândeam că este păcat să nu fac ceva. Mai ales că am fost pe afară şi am văzut tehnologia lor. Lumea a evoluat, noi am evoluat şi plantele au evoluat. Eu cred că trebuie să studiezi non stop, pentru că inovarea este la ordinea zilei. Am făcut un curs de pomicultură, iar acum urmez un master pe pomicultură integrată la Academie la Bucureşti", povesteşte Mihai Ungurenuş.

Primul proiect al tânărului localnic din comuna Corbi, sat Stăneşti, a demarat în 2010 cu plantaţia occidentală de pomi fructiferi şi de arbuşti, a urmat un al doilea privind achiziţionarea unei maşini frigorifice şi un al treilea: o pensiune şi un depozit de fructe. În total, a investit 480.000 de euro numai din fonduri europene.

"Am început în 2010 cu o investiţie de 300.000 de euro înr-o plantaţie de măr, afin şi zmeură pe 5 hectare, plus echipamente, tractoare, sisteme de irigat, sisteme antigrindină şi anti-ploaie. Am adus inovare, pentru că proiectul implementat a fost făcut cu Facultatea de Agronomie, cu Centrul de pomicultură integrată. Aici, nu avem doar afin, zmeur, mur sau coacăz, ci şi goji, curmali sau kiwi. De asemenea, avem căpşuni, cireşi, vişini şi, bineînţeles, meri. Tot ceea ce se experimentează la Agronomia Bucureşti se implementează şi aici. Toate soiurile s-au adaptat foarte bine, iar producţiile sunt bune. La fructe de pădure am trecut de 10 tone la hectar, iar la măr de 50-60 de tone/hectar. Este un teren odihnit, am folosit doar gunoi de grajd, iar fructele, mai ales cele de pădure, nu necesită tratamente. Pot spune că ceea ce obţinem este aproape ecologic. Cred că, în următorii 15 ani, vom culege efectiv roadele pentru că aceste plantaţii au o durată de viaţă de 15-20 de ani, la afin chiar de 50 de ani", spune investitorul argeşean, adăugând că toată producţia de fructe este depozitată şi ulterior livrată unor supermarketuri din Bucureşti şi Piteşti.

Îl întreb dacă merită să începi o investiţie cu fonduri europene, dacă merită să lupţi pentru obţinerea lor, ţinând cont de birocraţia excesivă, dar şi ce sfaturi ar putea oferi tinerilor care vor să investească într-o afacere la sat.

''Într-adevăr, există multă birocraţie în obţinerea fondurilor, dar, din păcate, nu se poate fără ea. Şi în alte ţări, precum Franţa, Italia, paşii sunt la fel. Munca este la fel şi pentru un proiect de 50.000 de euro, dar şi pentru unul de un milion de euro. Nu îţi dă nimeni vreun ban degeaba, trebuie să munceşti, nu îţi dă nimeni nimic gratis. Da, este greu, ne mai supărăm şi noi şi finanţatorii şi cei care ne controlează, dar tot spun că în final merită efortul. Ce sfaturi aş da tinerilor care vor să înceapă un proiect? Vreau să le spun că este greu, pentru că trebuie să deţină ceva bani sau să-i poată lua din bancă. E greu, pentru că Taxa pe Valoare Adăugată este mare, partea de cofinanţare este mare. Însă, lucrurile au început să se mai îmbunătăţească. Aş vedea, însă, partea de TVA cu taxare inversă. Cred că este cea mai simplă treabă care s-ar putea face, pentru că oamenii nu au TVA să susţină proiectele", afirmă Mihai Ungurenuş.

Însă, tânărul investitor nu s-a oprit aici. A continuat să investească într-un depozit frigorific modern, cu o capacitate de 250 de tone, care îndeplineşte toate standardele europene de calitate şi de mediu. Este vorba de 250.000 de euro, din care 50% fonduri europene, tot pe programul LEADER, în cadrul GAL 'Ţinutul Posadelor'.

"Mi-am spus că producţia din câmp trebuie depozitată în aşa fel încât să-i păstrezi calitatea mai mult timp. Este un avantaj, deoarece numai aşa poţi scoate producţia în lunile ianuarie şi februarie, când preţul este mult mai bun. Vă spun de ce sunt preferate fructele din afară: pentru că noi nu putem oferi cantitatea şi calitatea lor. De exemplu, pe mere, eu pot oferi doar o livrare locală, nu am suficientă cantitate pentru marile lanţuri. S-au plantat destul de puţine livezi în ultimii 20 de ani, în schimb s-a defrişat de 10 ori mai mult decât s-a plantat, iar acum plantaţiile sunt învechite. Lumea e în mişcare şi, de aceea, se doresc soiuri rezistente, producţii mari la costuri mici", explică Ungurenuş.

Dar pentru că tinereţea face casă bună cu îndrăzneala şi cu dorinţa de a reuşi, tânărul investitor a decis ca brandul înregistrat pentru fructele pe care le obţine 'Livada bunicului' să fie folosit şi pentru o agropensiune turistică de patru margarete, pe care a construit-o şi pe care de curând a introdus-o în circuitul turistic. Ineditul constă în faptul că oamenii vin aici, la pensiunea cochetă şi primitoare din valea Râul Doamnei, se simt ca acasă, dar, mai mult decât atât, pot culege fructe din livadă şi pot pregăti gemuri sau dulceţuri.

"Am văzut acest principiu pentru prima dată în Franţa, Italia şi Austria. Cred că aici pot veni familii cu copii de la oraş care nu mai ştiu ce este un afin sau un coacăz. Îi lăsăm singuri să îşi culeagă ce vor din livadă, să simtă gustul şi calitatea fructelor. Am dorit să punem la dispoziţia turistului condiţii foarte bune, iar zona ne ajută şi... nu ne ajută. Ne ajută pentru că este o zonă de deal şi de munte, o zonă adevărată, curată şi liniştită, mai puţin poluată, o zonă cu ţărani adevăraţi, unde caii mai trag la căruţă. Suntem la jumătatea distanţei dintre Curtea de Argeş şi Câmpulung, este zona de rezistenţă din munţi a partizanilor anticomunişti, o zonă cu multă istorie. De aceea, vrem să facem şi un drum al partizanilor în care să prezentam tot ceea ce s-a întâmplat atunci. Din păcate, nu ne ajută infrastructura", spune tânărul investitor din comuna Corbi.

Ce oferă pensiunea 'Livada bunicului' şi ce poate face bucureşteanul grăbit în aceste locuri, fie vară, fie iarnă, ne spune proprietarul...

"Practic, avem patru camere duble, spaţioase, şi Camera Gospodarului. Preţul unei camere este de 120 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Noi nu cazăm turiştii, dar îi lăsăm să culeagă singuri fructele, în orice cantitate, pe care ulterior o plătesc. Ce mănâncă este bonus. Preţul fructelor de pădure (zmeură, mur etc) este undeva la 10-12 lei kilogramul, afinele la 14 lei şi goji la 30 de lei pe kilogram. Noi punem totul la dispoziţie: partea de veselă, borcane, sticle, zahăr, tot ceea ce ar avea nevoie turistul dacă vrea să îşi facă sucuri, siropuri sau gemuri. În schimb, dacă este mai leneş, îi oferim produsele gata făcute şi mai adăugăm undeva la 3 lei pe kilogram. Ne-am gândit că vara poate să participe chiar şi la muncile din câmp, evident dacă îşi doreşte, iar iarna să le arătăm viaţa la ţară cu sănii, tradiţii şi obiceiuri, cu mers la cazanul de ţuică. La pensiune, ne facem treaba cu doar un singur angajat, însă la plantaţie avem angajaţi şase oameni şi mai aducem zilieri când avem nevoie', explică Mihai Ungurenuş.

Ca planuri de viitor, pe listă se află un proiect de procesare, dar pe noul PNDR 2014-2020, respectiv procesare din flora montană, mure şi afine, pentru producţia de siropuri şi dulceţuri.

* Cămine culturale, centre de agrement şi jocuri de aventură
Comuna Corbi se mândreşte şi cu alte proiecte private, Centrul de agrement fiind doar unul dintre ele. Proiectul, realizat cu ajutorul GAL, se întinde pe 5.000 de metri pătraţi şi cuprinde două piscine, un teren de sport multifuncţional şi o sală pentru sporturi de interior. Pentru acest proiect, societatea MB Divert Land a obţinut o sumă de 900.000 de lei, nerambursabilă, din valoarea totală a proiectului, de 1,3 milioane de lei.

"Ne-am dorit să creştem atractivitatea spaţiului rural şi mă bucur că, deja, am început să avem pensiuni aici, pentru că turiştii, după ce se cazează, pot să vină şi la puţină distracţie. Vara vin mulţi turişti spre Nucşoara, turişti care vor să ajungă pe Vf. Moldoveanu şi, astfel, cred că putem să-i atragem şi în zona noastră. Am decis să facem această investiţie, pentru că reprezentanţii GAL au venit spre noi, au făcut promovare foarte multă. Ei ne-au căutat să ne spună despre aceste fonduri şi aşa am decis să investim", a spus administratorul societăţii Maria Baciu.

Un alt proiect, public de astă dată, este cel din satul Stăneşti, tot comuna Corbi, privind dotarea Căminului Cultural cu echipamente şi costume populare necesare desfăşurării activităţilor cultural artistice locale, deloc de neglijat: Rapsodia păstorească, ajuns un fenomen naţional aflat la a 65-a ediţie, sau festivalul Corvus Corax. Fondurile europene nerambursabile venite prin GAL au fost de 133.000 lei, din valoarea totală a proiectului de 164.456 lei.

Dotarea bibliotecii publice 'Luca Paul' din Domneşti şi a secţiei muzeistice s-a realizat, de asemenea, printr-un proiect în valoare de 114.365 lei, din care 92.230 lei au reprezentat fonduri nerambursabile. Este cea mai veche bibliotecă rurală atestată, cu o vechime de 130 de ani. În arhive se odihnesc cuminţi nu mai puţin de 22.000 de volume de carte din toate domeniile de activitate şi 55 de cărţi vechi, deosebit de valoroase, în slava şi greaca veche, inclusiv un sigiliu roman, descoperit în grădina unui localnic. Din anul 2002 s-a pus şi bazele secţiei muzeistice din cadrul bibliotecii, în care colecţia de icoane vechi, care acoperă o perioadă lungă de timp, începând cu secolul al XVI-lea, până în secolul al XIX-lea, fac cinste locului. Sunt adevărate capodopere create sub influenţa artei bizantine. Au fost identificate 94 de icoane, dintre care 16 mari, împărăteşti, şi 78 de icoane de dimensiuni obişnuite. O parte dintre icoanele mari sunt create în Ţara Românească, o parte sunt ruseşti, dar sunt şi "creaţii de import" din Serbia sau Grecia.

Dintre icoanele mari se detaşează, prin vechime şi valoare artistică deosebită, icoana unicat în ţara noastră "Sfântul Ioan Botezătorul şi Maica Domnului cu Pruncul', datând cel mai probabil din anii 1518 - 1519. De asemenea, printre exponate există obiecte şi unelte vechi, costume populare, o colecţie de monede şi medalii, fosile, pietre de mină, dar şi artă modernă - metalo-plastie - donată acestui muzeu.

Cooperarea dintre GAL Leader din regiunea franceză Valle de Montlucon et du Cher şi GAL-ul din Ţinutul Posadelor a adus în premieră 'Tărâmul Magic', un joc de aventură, cu scopul de a promova teritoriul GAL. Acest proiect a avut ca scop valorificarea patrimonială a unor locuri remarcabile din GAL, crearea unui produs de descoperire turistică, având la bază un joc în familie, jocul de aventură. Banii pentru implementarea acestui proiect au fost investiţi efectiv din cotizaţiile membrilor GAL, în jur de 20.000 de euro, şi se desfăşoară ca o poveste cu şase personaje cu nume neaoşe din comuna Corbi, dar o poveste pe înţelesul copiilor.

* Turism în Ţinutul Posadelor
Comuna Corbi, formată din satele Corbi, Corbşori, Jgheaburi, Poduri, Poenărei şi Stăneşti, este vedeta GAL-ului Ţinutul Posadelor, cea care a realizat nu mai puţin de 9 proiecte prin LEADER. Se mândreşte cu o serie de obiective turistice în zonă care nu pot lăsa indiferent niciun turist.

"Suntem la jumătatea drumului dintre două capitale ale Ţării Româneşti, între Curtea de Argeş şi Câmpulung. Aici, în comuna Corbi, se poate vizita Mănăstirea Corbii de Piatră, avem zona partizanilor de la Domneşti până la Nucşoara, istoria partizanilor şi Casa Memorială a Elisabetei Rizea (simbolul femeii românce care a luptat împotriva comunismului - n. r.). În fiecare localitate, dar mai ales în Corbi şi Domneşti, veţi regăsi un monument închinat istoriei partizanilor. Trebuie amintite porturile populare în autenticitatea lor, comuna Nucşoara cu Lacul Învârtita, unicul lac din ţară de origine glaciară. Practic, în judeţul Argeş, un nod important, atât comercial, cât şi cultural, sunt obiective foarte multe, dar din păcate nu sunt promovate aşa cum trebuie", spune cu mândrie, dar şi cu regret Radu Tudor, directorul executiv al Ţinutului Posadelor.

Despre Mănăstirea Corbii de Piatră, aşezământ monahal rupestru inedit, localizat în judeţul Argeş pe raza localităţii Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei, se spune că a fost săpată în stâncă încă din secolul al XIV-lea, fiind reabilitată în perioada domnitorului Neagoe Basarab, în anul 1512. Aşezarea rupestră este adăpostită într-un perete de stâncă înalt de aproximativ 30 metri şi lung de aproape 15 metri. O altă particularitate inedită a mănăstirii, ce se mai găseşte doar la două biserici din Bulgaria, este altarul dublu, unit într-o singură navă. Aceasta este, de asemenea, prima mănăstire de călugăriţe din România.

Documentele şi tradiţia mai spun că la Corbii de Piatră, înainte de a fi lăcaş de cult, şi-ar fi avut peştera secretă regele dac Dromihete (Dromichaetes) şi că tot aici şi-ar fi ascuns în vreme de război tezaurul. De altfel, în faţa paraclisului şi clopotniţei mănăstirii, ambele construite în 1890, se află o imensă piatră ce păstrează urmele unui altar dacic.

* Investiţiile private continuă pe noua strategie
Virgil Baciu, preşedintele GAL şi primarul comunei Corbi, omul care a garantat în nume propriu avansul de 100.000 de euro pentru funcţionarea GAL, spune că, până să ajungă la aceste rezultate, beneficiarii s-au lovit de birocraţie şi documentaţiile destul de stufoase, de lipsa unor consultanţi de calitate care trebuie să ştie să pregătească şi să gestioneze proiectele în perioada de implementare.

"Problema cea mai mare pe partea de finanţare nu cred că este neapărat legată de lipsa cofinanţării, ci şi este legată de TVA, care ar putea fi rezolvată uşor prin taxare inversă. Acest GAL, pe care îl conduc de trei ani, a fost blocat, deoarece, ca să poţi obţine avansul pentru funcţionare, trebuia să garantezi în nume propriu, preşedintele sau unul dintre membri. Nimeni nu şi-a asumat acest risc. L-am garantat eu, cu filă CEC, deşi exista un risc, pentru că dacă nu reuşeam să depunem proiecte exista riscul de a pierde această sumă", povesteşte preşedintele GAL.

Pe noua strategie 2014 - 2020, Baciu spune că va încuraja mai mult investiţiile către zona privată, pentru că acestea sunt cele care aduc plusvaloare.

La rândul său, directorul executiv al GAL, Radu Tudor, menţionează că pe noua programare suma alocată Ţinutului Posadelor va fi dublă, respectiv 4,5 milioane euro, ceea ce înseamnă "proiecte mai multe de valori mai mari cu o plajă mai largă de activităţi eligibile".

"Ne-am hotărât ca, în această perioadă programatică, să ajutăm mai mult partea de pomicultură, să mai înfiinţam încă cel puţin două depozite de fructe în teritoriu. Avem deja unul, iar din analiza noastră ar mai fi necesare cel puţin două (...) Un alt element pe care vrem să îl dezvoltăm este cel al microîntreprinderilor şi mai ales a celor care se bazează pe producţie. Nu vrem să încurajăm serviciile, ci partea de producţie care duce la crearea de locuri de muncă şi la plus valoare', precizează Tudor.

* LEADER în România
Beneficiile aduse de programul LEADER pentru GAL-urile din România au fost imense, susţine vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL), Valentin Mitrică, în ciuda unui început stângaci, acestea reuşind să depună, la nivel naţional, 7.100 de proiecte pe programarea 2007-2013.

"La nivelul celor 163 de GAL-uri existente la nivel naţional au fost depuse 7.100 de proiecte, sumele fiind contractate în proporţie de 97%, însă până la sfârşitul perioadei de programare (noiembrie 2015) cred că finalizăm 100% (...) Programul LEADER încurajează toate aceste aspecte legate de punerea în valoare a tradiţiilor locale", spune vicepreşedintele FNGAL.

Viitorul program destinat GAL-urilor pentru perioada 2014-2020 "pune la bătaie" la nivel naţional o sumă de două ori mai mare faţă de actuala programare, respectiv 670 milioane de euro, din care 80% vor fi distribuite pentru populaţie şi teritoriu, iar restul de 20% pentru realizarea strategiei. Această sumă va fi suplimentată cu 100 de milioane de euro prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

"Pe noua programare LEADER se încurajează şi construcţia a 200 - 250 de centre sociale de zi, un centru la nivelul fiecărui GAL, iar mentenanţa şi întreţinerea timp de trei ani de zile să fie realizată prin programul POCU. De asemenea, pe noua programare au început să apară şi proiecte pe non-agricol (...) şi mă refer la activităţi în domeniul mediului. De exemplu, ar putea fi proiecte pentru strângerea deşeurilor, posibilitatea de a face o instalaţie de tocare a PET-urilor, proiecte de realizare de brichete, peleţi din resturi vegetale şi forestiere", menţionează Mitrică.

Cele 163 de GAL-uri existente în prezent reprezintă aproximativ 60% din teritoriul României, însă pe următoarea programare intenţiile sunt de a acoperi 80-85% din teritoriu, în condiţiile în care 87% din teritoriul României este rural.

În opinia reprezentantul FNGAL, viitorul nu va fi uşor pentru GAL-urile care acoperă teritorii mai mici, cele cu circa 10.000 de locuitori, însă există deja tendinţa de a se uni între ele, pentru că un GAL, să zicem ideal, ar fi cel care deserveşte între 30.000 şi 70.000 de locuitori. Întrebat de zonele ţării unde constituirea Grupurilor de Acţiune Locală au fost mai puţin receptive, Mitrică a afirmat că zona Olteniei este 'în top' pentru că are cele mai puţine GAL-uri, respectiv Gorj şi Mehedinţi, câte unul, iar Vâlcea, două. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)