Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 21 oct /Agerpres/ - În România, legislaţia merge în direcţia slăbirii disciplinei financiare, dar fără aceasta, industria bancară este pusă sub semnul întrebării, a declarat, miercuri, Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB),într-o conferinţă de specialitate.

,,Disciplina financiară nu sună bine nici la public, nicăieri. Dar asta înseamnă, până la urmă, acea încredere pe care o dai oricărui investitor şi oricărui consumator că o datorie se plăteşte. Cât timp acest lucru nu există, întreaga industrie bancară este pusă sub semnul întrebării pentru că fişa de post a industriei bancare este aceea de a creşte economisirea şi prin această economisire să poată credita economia. De ce este România în urmă? Dintr-o mie de motive. Unul dintre ele este acela că România are o cifră de intermediere-creditare raportată la PIB de 30% şi este ultima ţară din Europa din punct de vedere al formulei creditării', a explicat Florin Dănescu.

Potrivit sursei citate, felul în care reprezentanţii industriei sunt chemaţi să susţină sau să discute o serie de iniţiative legislative este tot mai ,,dramatic' în sensul în care nu se vede o legătură clară între interesul cetăţeanului şi construirea unei economii mai bine structurate.

,,Cred că există un limbaj dublu. Vorbim despre importanţa industriei bancare, despre importanţa creditării, despre importanţa produselor, a pieţelor financiar-bancare. Ne uităm în viitor, vorbim frumos, suntem profesionişti, dar în prezent constatăm cu toţii că există foarte multe pericole. Şi vorbim mai puţin despre acest lucru. Felul în care vorbim despre pieţele tehnologice, despre bitcoin, despre toate erele domeniului cercetării şi dezvoltării inovaţiei este important. O industrie serioasă priveşte în viitor şi ştie ce paşi are de urmat. Toate trebuie legate şi de prezent şi de trecut. Astăzi suntem în faţa multor percepţii care se transformă în doi, trei, paşi în iniţiative legislative şi care se transformă în reglementarea şi impunerea unor comportamente în industria bancară. Nu numai în România. Cu toate acestea, România are o conotaţie specifică pentru că lipsa învăţăturii democratice ne face să preluăm ceea ce Europa ne prezintă astăzi ca legi. Le preluăm şi le transpunem într-o manieră deosebită şi împotriva economiei', a spus preşedinte executiv al ARB.

Participanţii la conferinţa ,,Viitorul şi siguranţa plăţilor electronice - Serviciile financiar - bancare în era digitală', eveniment inclus în Calendarul ECSM (European Cyber Security Month) au luat în discuţie tendinţele şi dezvoltări pe piaţa europeană, precum şi principalele considerente care influenţează decizia băncilor de a investi în noile tehnologii.

,,Există, la nivel mondial, un proces de regândire a arhitecturii financiare. Şi în cazul României, este din ce în ce mai clar că pentru dezvoltarea economică a ţării avem nevoie de o arhitectură financiară îmbunătăţită. Ar trebui să gândim în perspectivă faptul că România va trebui să facă la un moment dat ceea ce se numeşte
'quantum leap', adică un salt major', a precizat Lucian Isar, preşedintele Consiliul de Supraveghere de la Banca Feroviară.

Sistemele de plăţi electronice joacă un rol din ce în ce mai important în economia modernă, cele mai multe activităţi economice utilizând astfel de sisteme.

'Evoluţia rapidă a tehnologiei schimbă în mod structural industria serviciilor financiar-bancare. Investiţiile în inovaţia digitală şi finanţarea proiectelor de tehnologia informaţiei sunt exemple care arată că industria bancară sprijină inovaţia tehnică în serviciile financiare. Însă, adoptarea noilor tehnologii implică cerinţe complexe de securitate şi administrare a riscurilor, în paralel cu eforturile de implementare a noilor reglementări europene. Sănătatea şi eficienţa unei economii sunt astfel influenţate de atributele unui sistem de plată electronic, în termeni de nivel de securitate, acceptare şi cost', a precizat Rodica Tuchilă, director la ARB.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.