COD GALBEN: 16-10-2021 ora 10 Intre 16 octombrie, ora 10 – 17 octombrie, ora 08 se va semnala ploi însemnate cantitativ

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 24 aug /Agerpres/ - Valoarea pieţei de franciză în turismul românesc este de 10 milioane euro, dar previziunile sunt de creştere, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu.

Aceasta a precizat, şi în calitatea sa de preşedinte Eximtur, că francizele româneşti de turism s-au impus pe piaţă urmare a faptului că turiştii români, speriaţi de cele câteva falimente din domeniu înregistrate în perioada 2009-2010 au început să caute în primul rând siguranţă şi să se orienteze spre a cumpăra de la branduri de călătorii consacrate.

Potrivit sursei citate, efortul bugetar de a acorda vouchere cu care salariaţii şi funcţionarii publici îşi vor putea cumpăra vacanţe în România, în locul unor măriri mici de salarii, care permit achiziţia oricăror produse, nu neapărat româneşti, reprezintă o măsură alternativă prin care Guvernul ar putea creşte veniturile bugetarilor.

"Cred că ar fi mult mai inteligent efortul bugetar de a acorda vouchere cu care salariaţii şi funcţionarii publici să petreacă vacanţe în România decât măriri de salarii mici, cu care se pot cumpăra orice fel de produse, nu neapărat produse româneşti. Sunt convinsă că un asemenea program ar fi susţinut şi de FMI şi de toate instituţiile financiare implicate", apreciază prim-vicepreşedinte ANAT.

Obligaţia ca în sistemul de stat prima de vacanţă să se acorde numai sub formă de vouchere de vacanţă va susţine turismul românesc printr-o piaţă suplimentară de 400 milioane de euro, dar va aduce şi economii în bugetul firmelor de stat prin impozitarea mai redusă, a mai afirmat, în interviu, Lucia Morariu.

AGERPRES: Când au apărut primii francizaţi ai companiilor de turism româneşti? De ce există nevoia de a lucra în franciză?
Lucia Morariu: Ideea de francize în industria de călătorii a apărut în România începând cu anii 2004-2005. Mă refer aici la înfiinţarea de agenţii de turism sub francize ale marilor turoperatori. Mai pregnant însă, aceasta idee s-a impus după debutul crizei, în anii 2009-2010, ca urmare a faptului ca turiştii români, speriaţi de cele câteva falimente din domeniu şi îngrijoraţi pentru banii avansaţi pentru vacanţe şi călătorii, au început să caute în primul rând siguranţa şi să se orienteze spre a cumpăra de la branduri de agenţie de călătorii consacrate. De asemenea, turoperatorii s-au orientat spre reducerea costurilor generate de susţinerea propriilor reţele de agenţii şi identificarea unor agenţii de turism în teritoriu care să fie capabile să lucreze sub francize şi prin intermediul cărora să îşi valorifice produsele turistice proprii, în condiţii cât mai apropiate de calitate a servirii şi consultanţă cu cele oferite de agenţiile din propria reţea.

Au fost şi sunt situaţii în care agenţii care aparţineau unor mari turoperatori s-au transformat în francize, dar şi situaţii în care noi investitori locali s-au îndreptat şi se îndreaptă către marii turoperatori cu solicitarea de a lucra în francize. Au fost şi sunt situaţii în care agenţii francizate care nu s-au adaptat au fost preluate în reţeaua proprie de marii turoperatori.

AGERPRES: Câte francize există, în prezent, în turismul românesc şi care estimaţi că va fi evoluţia în următorii ani?
Lucia Morariu: În prezent, există în România circa 30 de agenţii de turism care lucrează sub francize de turoperator român. Dintre acestea, cele mai multe sunt francize ale Eximtur şi Paralela 45. Cred că numărul francizelor va creşte în viitorii ani cu cel puţin 10 agenţii francizate noi pe an, doar Eximtur are în fiecare an cel puţin 6-7 noi cereri de francizare. Pe măsură ce turiştii se vor orienta din ce în ce mai mult spre branduri consacrate.

AGERPRES: Cum se poate obţine o franciză în turism? Cât costă iniţial, care sunt taxele şi redevenţele anuale?
Lucia Morariu: Taxele sunt în general modice, chiar mici pentru a obţine o franciză, mai important este cum se descurcă după aceea agenţia, în implementarea activităţii. Sunt trei aspecte care asigură succesul: agenţii consultanţi şi cum este în măsură să îi motiveze angajatorul care deţine franciza, disciplina plăţilor către turoperatorul care a acordat franciza şi, desigur, respectarea cerinţelor legate de servirea clienţilor, reclamaţii, rezolvarea situaţiilor de criză.
Taxa de intrare în franciza noastră este de 2.000 euro plătibilă o singura dată la semnarea contractului, iar redevenţa anuală este de 500 euro. Investiţia iniţială necesară implementării francizei este între 5.000 şi 10.000 de euro pentru agenţiile nou înfiinţate (amenajare sediu, dotare, echipamente, reţelistică, decorare).

AGERPRES: Oricine are banii necesari pentru taxa de franciză, o şi obţine? Care este, de fapt, profilul candidatului la franciză?
Lucia Morariu: Nu există neapărat un profil al candidatului la francize, este însă esenţial ca în agenţia francizată, indiferent dacă este o investiţie nouă sau o agenţie care a mai funcţionat în piaţă să existe cel puţin un agent de turism cu experienţă spre a porni activitatea şi a forma pe cei din jurul său.

Desigur, noi acordăm agenţilor din agenţiile francizate acelaşi program de formare ca şi agenţilor din reţeaua proprie, dar ce se întâmplă mai departe în agenţia francizatului depinde mult de calitatea managementului acestuia. Soluţiile de succes în domeniul francizaţilor Eximtur s-au dovedit cele în care investitorul, patronul agenţiei francizate s-a implicat direct în activitatea agenţiei, în vânzări ca agent sau în marketing ca promotor al serviciilor oferite sau în ambele domenii.
Am avut şi situaţii în care patronii au gestionat prost banii agenţiei şi au întârziat plăţile către noi şi am preluat francize în reţeaua proprie, drept pentru care suntem şi mai atenţi acum la resursele financiare iniţiale solicitate francizatului şi la respectarea termenelor de plată a serviciilor.

Francizaţii lucrează pe contractele noastre în relaţia cu clienţii si riscul pentru client este practic susţinut de noi, ca turoperator. Desigur că pentru francizor există riscuri de imagine, care trebuie foarte atent supravegheate. Clientul însă este apărat tocmai de imaginea marelui turoperator, care îl va scoate din orice situaţie neplăcută, chiar dacă a greşit agenţia francizată.

AGERPRES: Puteţi estima care este valoarea pieţei de franciză în turismul românesc?
Lucia Morariu: Până în 10 milioane de euro, deocamdată.

AGERPRES: Când s-a dezbătut Legea Turismului împreună cu reprezentanţii Ministerului Economiei, ANAT şi-a exprimat dorinţa de a nu exista mai multe tipuri de agenţii (turoperatoare şi detailiste). Aprobarea acestui amendament ar duce la dispariţia unor agenţii din piaţă?
Lucia Morariu: Definiţia din legea actuală este depăşită şi inaplicabilă. Aşa numita agenţie detailistă nu are voie să vândă decât programe sau servicii furnizate de un turoperator, nu poate organiza pe cont propriu nimic, spre exemplu o agenţie care s-ar licenţia ca detailistă în Iaşi nu ar putea organiza şi vinde nici excursii la mănăstiri şi nici nu ar putea organiza un pachet cu zbor low-cost plus o cazare la Roma. În aceste condiţii, în România nu mai există în fapt agenţii detailiste. În ziua de astăzi, orice agenţie, cât de mică, poate cumpăra simplu un bilet de avion low-cost de pe internet plus serviciile de cazare dintr-un sistem internaţional de rezervări şi dacă le combina si le vinde se numeste turoperator.

Separarea trebuie făcută între activităţi şi nu între entităţile care vând, adică calitatea de organizator mare, aşa numita turoperare, trebuie să fie supravegheată la nivel de activitate. Orice agenţie, mică sau mare, poate contracta locuri la avion şi combina cu servicii la destinaţie. Diferenţierea trebuie făcută prin sumele asigurate, care trebuie să fie în accord cu pachetele vândute.

Poziţia ANAT a fost bazată îndeosebi pe poziţia membrilor agenţii mici, care fac, fiecare în zona lui, puţină activitate turoperare şi au licenţă de turoperator.
Noi, reprezentanţii ANAT, am studiat şi ne-am orientat, în poziţia noastră la legea turismului, după modul în care arată proiectul noii Directive Europene de Travel Services, care ca a fost agreată la nivelul instituţiilor UE şi va fi votată în Parlamentul European în toamna acestui an. Acolo, accentul se pune pe specificul activităţii şi pe asigurarea banilor clienţilor, nu pe denumiri şi definiţii standard depăşite. Important este ca banii clienţilor, acolo unde se află aceştia, la organizator sau la intermediar, să fie 100% asiguraţi.
Noul sistem gândit şi propus de ANAT va duce eventual la dispariţia din piaţă a agenţiilor incorecte sau cu un management defectuos, care nu ştiu să aibă grijă de banii clienţilor. Restul, mici sau mari, vor fi avantajaţi într-o piaţă mai corectă.

AGERPRES: Puteţi privi cu "un ochi de soacră" asupra legislaţiei referitoare la acordarea voucherelor de vacanţă?
Lucia Morariu: Legea voucherelor de vacanţă este în sfârşit funcţională, după ce am conceput primul draft în anul 2008 ca secretar de stat. A fost nevoie de multă muncă de convingere, la Guvern, la Parlament dar, până la urmă, împreună cu FPTR am reuşit să influenţăm o formă bună a legii. Oameni care nu şi-au permis până acum vacanţe vor putea folosi voucherele împreună cu familia în întreaga ţară, pe banii angajatorului.

Impozitarea redusă va determina angajatorii să acorde din ce în ce mai mult vouchere de vacanţă în locul primelor în bani şi astfel angajaţii vor petrece efectiv o vacanţă. Vor dispărea situaţiile în care angajaţii pot folosi în alte scopuri prima de vacanţă.
Obligaţia ca în sistemul de stat prima de vacanţă să se acorde numai sub formă de vouchere de vacanţă va susţine turismul românesc printr-o piaţă suplimentară de 400 milioane de euro, dar va aduce şi economii în bugetul firmelor de stat prin impozitarea mai redusă.

Din păcate, aud că unele firme de stat au băgat primele de vacanţă în salarii ca să nu fie obligaţi să călătorească în ţară. Consider că ar fi şi trist şi periculos pentru cei care fac asta pentru că prejudiciază bugetul întreprinderii. Dar, vom urmări. Actele normative s-au emis toate şi, sperăm, să îi dăm drumul din septembrie.

AGERPRES: Cum consideraţi că s-ar putea schimba percepţia tinerilor asupra turismului în România?
Lucia Morariu: Tinerii vor putea călătorii în România pe banii angajatorilor şi astfel o vor cunoaşte mai bine. Sunt multe zone în România în care serviciile şi atracţiile turistice sunt ca afară şi, dacă la început vor merge poate unii doar pentru ca primesc gratuit vouchere, sunt sigură că în curând vor merge şi pe banii lor. Sperăm, în acelaşi timp, că Guvernul va susţine în mod real acordarea de vouchere de vacanţă şi celor care lucrează în instituţii publice, chiar dacă treptat şi la început nu pe întreaga sumă.

Cred că ar fi mult mai inteligent efortul bugetar de a acorda vouchere cu care salariaţii şi funcţionarii publici să petreacă vacanţe în România decât măriri de salarii mici, cu care se pot cumpăra orice fel de produse, nu neapărat produse româneşti. Sunt convinsă că un asemenea program ar fi susţinut şi de FMI şi de toate instituţiile financiare implicate. AGERPRES/(AS-autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.