COD GALBEN: 05-12-2021 ora 10 Intre 05 decembrie, ora 20 – 06 decembrie, ora 08 se va semnala ninsori și intensificări ale vântului COD GALBEN: 06-12-2021 Intre 05:00 si 09:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Buzău, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 20 aug /Agerpres/ - Pensia publică şi pensia privată obligatorie (pilonul II) vor acoperi aproximativ 40% din ultimul salariu în 2032, când vor fi plătite primele pensii pe pilonul II, astfel că românii au nevoie de instrumente suplimentare de economisire pentru a beneficia de venituri mai bune la pensie, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al NN Pensii.

Raluca Ţintoiu a precizat că, în calcul trebuie luate două tendinţe: pensia publică va traversa o perioadă de scădere permanentă, ajungând la un minim de 29% din ultimul salariu în 2030-2031, iar angajaţii vor susţine fiecare din ce în ce mai mulţi pensionari, cu un raport de 2,5 pensionari la un angajat în 2042.

În acest context, preşedintele APAPR a adăugat că românii au nevoie de instrumente suplimentare de economisire pentru a beneficia de venituri mai bune la pensie, iar pensia privată facultativă (pilonul III) poate contribui semnificativ la acest obiectiv.

AGERPRES: În prezent nivelul contribuţiei la pilonul II este de 5% din venitul brut al salariatului şi este programat să urce la 6% în 2016, urmând să stagneze la acest nivel. În condiţiile evoluţiilor demografice, de îmbătrânire a populaţiei, acest procent de 6% este suficient pentru a asigura o pensie decentă?

Raluca Ţintoiu: Expert Forum (EFOR) şi APAPR au derulat un studiu şi câteva simulări privind posibilele evoluţii ale sistemului de pensii din ţara noastră, în condiţiile în care problema demografică din România indică faptul ca angajaţii vor beneficia de o pensie prin Pilonul I din ce în ce mai mică.

După calculele noastre, în perioada când va începe plata pensiilor pentru primul val semnificativ de participanţi din pilonul II, în 2032, pensia publică urmează să scadă pe fondul creşterii numărului de pensionari, concomitent cu scăderea populaţiei active. Atunci vor ieşi la pensie decreţeii, populaţia care s-a născut la începutul anilor 1970. România şi, în ansamblu, majoritatea ţărilor europene, urmează să traverseze dificultăţi în susţinerea pensiilor din sistemul public.

În acest context, dacă românii ar contribui şi la pilonul III, economisind din timp prin intermediul unei pensii facultative, ar putea beneficia la vârsta pensionării de o sumă suplimentară consistentă, care să îi ajute să-şi menţină un nivel de trai confortabil. Fiecare dintre noi, împreună cu angajatorii noştri, putem depune anual 800 de euro în contul aferent pilonului III, sumă deductibilă fiscal pentru ambele părţi. Dincolo de acest prag, angajatul poate suplimenta sumele depuse în contul pensiei facultative până la 15% din salariul lunar brut, pentru maximizarea veniturilor obţinute la vârsta pensionării.

Estimăm că pensia de stat va atinge, în perioada 2030-2032, un nivel de aproximativ 29% din ultimul salariu, rata de înlocuire a salariului prin pensie urmând să înregistreze un salt până la aproximativ 40% în 2032, când va intra la plată pilonul II. Pe termen lung, sistemul public de pensii va întâmpina dificultăţi în susţinerea pensionarilor. Dacă în prezent un angajat susţine aproximativ 1,2 pensionari, în 2042 raportul se va dubla până la 2,5 pensionari pentru un angajat.

Totodată, potrivit numeroaselor studii recente, pilonul II reprezintă singura sursă de economisire financiară pentru o pondere consistentă a populaţiei active totale, în special în rândul celor cu venituri mici şi fără soluţii de economisire-investire în alte instrumente. În acest context, românii trebuie să ia în calcul opţiuni suplimentare de economisire pentru vârsta pensionării. Pensiile facultative (pilonul III) sunt o soluţie prin care românii îşi pot asigura un nivel de trai mai bun, fiind în măsură să asigure o completare semnificativă a ratei de înlocuire a salariului prin pensie la vârsta retragerii din activitate.

AGERPRES: La cât se ridică, în prezent, randamentele pe piaţa pensiilor private obligatorii?

Raluca Ţintoiu: Piaţa pensiilor private obligatorii a înregistrat un randament mediu anual de 10,49%, în timp ce NN Pensii a obţinut un randament de 10,97%. Suntem multumiţi de performanţa pe care au avut-o fondurile de pensii private de la înfiinţare şi până acum. Pilonul II este un sistem stabil, transparent şi cu o evoluţie bună, care vine în întâmpinarea nevoilor şi aşteptărilor participanţilor de a economisi pentru construirea unui venit suplimentar la vârsta pensionării şi trebuie privit, alături de pilonul III, ca o investiţie pe termen lung.

AGERPRES: În ultimii ani am asistat la o consolidare a pieţei pensiilor private din România, atât pe pilonul II, cât şi pe pilonul III. Estimaţi în următorii ani noi fuziuni pe aceste pieţe?

Raluca Ţintoiu: Piaţa pensiilor private s-a consolidat în ultimii ani, ajungând după mai multe fuziuni şi achiziţii la 9 administratori pe pilonul III şi 7 administratori pe pilonul II. În primii ani de funcţionare a sistemului, concentrarea şi consolidarea pieţei sunt mişcări naturale, care au condus la structura actuală a pieţei, favorabilă din punctul nostru de vedere pentru a asigura stimularea concurenţei şi performanţei investiţionale şi, cel mai important, pentru asigurarea de economii pentru pensie care corespund necesităţilor şi aşteptărilor participanţilor. Nu cred că vom vedea o concentrare suplimentară în următorii ani.

AGERPRES: Care era nivelul activelor nete administrate de fondurile de pensii private obligatorii la finalul primelor şase luni?

Raluca Ţintoiu: La finalul lunii iunie 2015, fondurile de pensii administrate privat gestionau active nete în valoare de 21,67 de miliarde de lei în beneficiul celor 6,41 de milioane de participanţi din piaţă, mai mari cu 13,4% faţă de sfârşitul anului trecut şi cu 31% faţă de prima jumătate a anului precedent. NN Pensii administra active nete în valoare de 8,04 miliarde lei la finalul primului semestru din acest an, cu un plus de 12,6% faţă de finalul anului trecut şi cu 29,6% în plus faţă de jumătatea lui 2014.

Evoluţia pozitivă este încurajatoare şi reconfirmă perspectivele dezvoltării stabile a pieţei în acest an, când mă aştept la o creştere sustenabilă a activelor gestionate, în contextul contribuţiilor lunare mai mari la nivel de piaţă.

AGERPRES: Cu cât estimaţi că va creşte piaţa de pensii private obligatorii în acest an faţă de anul trecut şi care ar fi principalul motor de creştere?

Raluca Ţintoiu: Pentru finalul acestui an, estimăm active nete administrate de aproximativ 25 de miliarde lei la nivel de piaţă, în creştere cu 30% faţă de finalul anului trecut. Activele includ şi randamentele obţinute de administratori. Un factor important de creştere este evoluţia contribuţiei virate de fiecare dintre noi, prin angajatori, către pilonul II. În prezent, nivelul contribuţiei reprezintă 5% din salariul brut, faţă de 4,5% anul trecut.

Pentru 2016, legea pensiilor pensiilor private care a intrat în vigoare în 2008 cere creşterea acestei contribuţii până la nivelul de 6%.

Cred că în afară de creşterea nivelului contribuţiei, la fel de importantă este şi evoluţia pozitivă a numărului de participanţi, dar şi a sumelor cu care oamenii contribuie, ceea ce înseamnă că, într-adevăr, salariile românilor au o evoluţie pozitivă. Se observă o creştere a contribuţiei medii şi o scădere a conturilor goale.

La nivel de piaţă, estimăm că în anul 2015 numărul participanţilor va creşte cu 3,5% până la 6,5 milioane. Asta va duce la un avans estimat de 14% al contribuţiilor pentru 2015, faţă de 2014, până la aproximativ 4,4 milioane de lei. Pe segmentul pensiilor private obligatorii, în iunie 2015, contribuţia medie era de 106,49 lei, cu 22% în plus faţă de iunie 2014. Suma nu este foarte mare, însă este în creştere. La NN Pensii, am observat că această contribuţie medie lunară a avansat la 117,56 lei în prima parte a acestui an, faţă de 95,5 lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte conturile goale, la jumătatea anului erau 161.759 de conturi goale la nivel de industrie, în scădere cu 3,8% faţă de sfârşitul anului trecut si cu 7,8% faţă de jumătatea anului trecut. Vedem o tendinţă ascendentă susţinută, care dovedeşte faptul că participanţii încep să aibă salarii stabile.

AGERPRES: Participanţii noi intraţi în sistem aleg fondul de pensii obligatorii unde urmează să cotizeze după ce s-au informat în acest sens sau sunt distribuiţi aleatoriu?

Raluca Ţintoiu: Din păcate, o mare parte dintre noii intraţi în sistem vin printr-o distribuţie aleatorie, ceea ce nu este un element pozitiv. La NN Pensii, spre exemplu, procentul celor care au aderat la pilonul II prin loterie este de aproximativ 90% în ultimele luni, iar 25% din portofoliul total de participanţi este obţinut prin loterie.

Astfel, una dintre priorităţile industriei este creşterea gradului de educaţie a românilor cu privire la acest produs care reprezintă singura modalitate de economisire pe termen lung accesibilă majorităţii populaţiei active actuale. Foarte puţini dintre participanţii noi care intră în sistem cunosc detaliile acestui produs şi înţeleg ce înseamnă pensiile private obligatorii. Este nevoie ca aceştia să se informeze şi să înţeleagă beneficiile pilonului II şi cât de important este să se orienteze şi către pilonul III, pentru suplimentarea veniturilor la pensie.

Nu foarte mulţi îşi fac aceste calcule din timp. Pentru noi, la NN Pensii, educaţia este o prioritate şi facem permanent eforturi pentru a creşte gradul de informare al participanţilor printr-o serie de iniţiative importante. Una dintre ele este o platformă de informare pe care am realizat-o anul trecut, www.pensiopedia.ro, menită să ajute românii să înţeleagă mai bine pensiile private.

AGERPRES: Unde plasează activele administratorii fondurilor de pensii private obligatorii?

Raluca Ţintoiu: Nivelul dobânzilor este, în general, foarte redus şi a devenit din ce în ce mai dificil să obţii randamente superioare. În ultimii ani, observăm o creştere a investiţiilor în acţiuni la bursă. Pentru aceşti investitori pe termen lung, acţiunile reprezintă o plasă de active foarte interesantă pentru că teoria spune că acţiunile pe termen lung cresc mai mult decât instrumentele cu venit fix. Din acest motiv, este indicat să asiguri un mix inteligent între aceste acţiuni care, în teorie, aduc mai multe profituri pe viitor, dar sunt mai volatile, pentru că reacţionează mai repede la orice tulburare decât instrumentele cu risc scăzut. În ultima perioadă, acţiunile au avut o evoluţie foarte bună care ne-a determinat să creştem alocarea pe acest segment, evident respectând plafoanele investiţionale legale care sunt foarte stricte.

AGERPRES: Bursa de Valori Bucureşti este interesantă pentru piaţa pensiilor private din România?

Raluca Ţintoiu: Este foarte important să existe acţiuni interesante pe care să le cumpărăm. În ultimii ani, a existat o serie de emisiuni importante. Au fost listate, spre exemplu, companii de stat, companii bune, cu rezultate pozitive, ceea ce s-a văzut şi în randamentul nostru. În momentul de faţă, participanţii noştri şi viitorii pensionari sunt de fapt acţionari în Romgaz, Petrom, BRD şi alte câteva dintre cele mai mari companii din România, listate la Bursa de la Bucureşti.

În prezent, la nivel de piaţă sunt aproximativ 20% din active plasate în acţiuni. Mare parte din plasamentele cu risc scăzut sunt în titluri de stat şi în obligaţiuni corporatiste. Aici, din păcate, nu am văzut o foarte mare deschidere a companiilor româneşti să încerce piaţa de capital prin emiterea de obligaţiuni. Au fost câteva exemple din zona instituţiilor bancare şi au avut succes, însă din rândul companiilor încă nu vin astfel de iniţiative. Sperăm că vor prinde curaj pentru că piaţa este destul de interesantă din punctul de vedere al activelor pe care le administrăm în prezent. Echipele de investiţii ale fondurilor de pensii sunt formate din specialişti români şi în mod natural, iar mandatul nostru este să obţinem randamente cât mai bune investind pe plan local. Considerăm important ca acest capital pe care noi îl administrăm să rămână pe piaţa locală şi să susţină dezvoltarea ţării. Deţinerile în străinatate ale fondurilor de pensii sunt limitate şi au doar rolul de diversificare, întrucât, aşa cum se spune adesea, nu este bine să ţii toate ouăle în acelaşi coş.

APAPR este o organizaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, independentă, nonprofit, creată pentru a proteja interesele, a promova şi a dezvolta colaborarea şi cooperarea în domeniul fondurilor de pensii private din România. În prezent, APAPR are 14 membri, respectiv 11 administratori de fonduri de pensii private şi 3 bănci depozitare. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.