Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 12 iul /Agerpres/ - România este singura ţară din Uniunea Europeană care poate cultiva cu succes soia modificată genetic, iar această cultură ar putea contribui cu 1 - 1,5 miliarde de euro la PIB-ul ţării, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.

"Ştiu sigur că toţi agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animalele noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii din Europa care pot să o cultive cu succes suntem noi", a afirmat Săpunaru.

Şeful Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor a mai vorbit despre Legea pieţelor, care în momentul de faţă nu este o lege funcţională şi nu elimină intermediarul din pieţe, considerând chiar că samsarul este un "rău necesar" .

"Există o lege economică, care spune că unul produce, iar ca să ajungă produsul la piaţă trebuie să existe şi un intermediar. A rămas de pe vremea lui Ceauşescu şi din vremea comuniştilor că trebuie să fie ţăranul în piaţă. Acum este altă poveste şi aş spune că intermediarul este un rău necesar. Vreau să văd eu un economist care va spune că putem elimina samsarul. Niciodată nu vom putea elimina intermediarul", a menţionat preşedintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte sectorul de îmbunătăţiri funciare, Săpunaru susţine "o înţelegere strategică între toate partidele din România, cu ceea ce dorim să facem în domeniul agriculturii în următorii 20 de ani", în aşa fel încât planul de investiţii în infrastructura de irigaţii să fie aplicat de toţi cei care vor veni la putere, indiferent de culoarea politică.

AGERPRES: Care au fost principalele proiecte iniţiate în Comisia pentru Agricultură din Cameră Deputaţilor în sesiunea parlamentară care abia s-a încheiat?
Nini Săpunaru: Consider că este foarte important să menţionez, în primul rând, munca noastră de aproape un an şi jumătate la Legea Viei şi Vinului. Părerea mea este că a ieşit o lege corectă, bună, şi nu este a noastră, ci a lor, a celor care activează în această piaţă.

Deşi este Legea Guvernului eu mă mândresc cu ea ca şi cum ar fi a mea pentru că este o lege care, la 72 de articole, a avut 101 amendamente aprobate. Şi aceste 101 amendamente au fost adoptate în unanimitate, fără niciun vot împotrivă, de către membrii Comisiei pentru Agricultură. De ce a fost aşa? Pentru că am discutat îndelung acest subiect, am chemat agenţii economici şi avantajul a fost că în domeniul viticulturii lucrurile sunt coagulate pe piaţă. Sunt două asociaţii patronale care, împreună, controlează sută la sută din piaţă, din producţia vinului, respectiv PNVV (Patronatul Naţional al Viei şi Vinului n.r) şi ONIV (Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă n.r). Am mai adăugat reprezentanţii viticultorilor şi producătorilor de struguri din Vrancea, pentru acolo sunt în jur de 20.000 de hectare de viţă de vie din totalul de 100.000 de hectare al României şi din care vreo 16.000 de hectare sunt la mici cultivatori. Sunt în jur de 18.000 de mici proprietari care stăpânesc 16.000 de hectare de viţă de vie. Acolo, în Vrancea, este o problemă socială şi de aceea am chemat şi câţiva reprezentanţi de la ei când am construit această lege.

Eu am participat şi în 2002 când s-a făcut vechea Lege a viei şi vinului, eram tânăr deputat, membru în Comisia pentru buget-finanţe şi pentru că Vrancea este un judeţ viticol am participat şi atunci la dezbaterea acestei legi.

AGERPRES: Ce îmbunătăţiri au fost aduse actualei Legi a viei şi vinului în comparaţie cu precedenta?
Nini Săpunaru: Este în primul rând o îmbunătăţire pentru că am intrat în Uniunea Europeană şi a trebuit să respectăm regulamentele europene. Dar, cea mai importantă şi sper să ne iasă, este că am făcut o amplă discuţie şi cu specialişti din afara Parlamentului pe care i-am rugat să scrie partea de infracţiuni, pentru că actualul Cod de procedură penală şi Codul penal au o sintagmă extrem de curioasă: se consideră "o falsificare a alimentelor, a bunurilor alimentare dacă este dăunătoare sănătăţii" şi atunci, de multe ori, judecătorul întreabă: dacă pui apă în vin sau alcool în vin este dăunător sănătăţii? De la ce cantitate în sus? Este extrem de complicat numai când vorbim de fals de vin, pentru că vorbim de un bun special şi de o protecţie specială pentru un produs care poate să fie extrem de scump şi cu o valoare comercială extrem de bună şi de aceea consider că trebuie să îl protejăm. Prin tradiţie, când vorbim despre falsul vinului înseamnă că orice adaos pui în vin este un fals, fie că este un produs natural, fie că este zahăr, orice.

De asemenea, am făcut modificări şi am introdus nişte infracţiuni speciale, de aceea a fost lege organică şi am avut nevoie de votul organic în Parlament, care ştiţi că se obţine destul de greu cu actuala majoritate parlamentară. Am introdus o chestiune nouă care să funcţioneze în viitor, respectiv Consiliul Regiunilor. Cei care cultivă viţa de vie nobilă şi care fac vinuri cu denumire de origine controlată îşi stabilesc şi aleg un Consiliu al Regiunilor şi care, de fapt, hotărăşte şi asupra vieţii lor.

AGERPRES: Sunteţi unul dintre cei doi iniţiatori ai unei propunerii legislative care vizează închiderea hipermarketurilor în zilele de duminică pentru revitalizarea comerţului tradiţional. Cum a fost privită această iniţiativă şi ce şanse are să fie aprobată, în condiţiile în care nu este susţinută nici de retaileri, dar nici de reprezentanţii industriei alimentare autohtone?
Nini Săpunaru: Industria noastră, în particular, a fost de acord. Reprezentanţii din sector ne-au spus că este un lucru bun însă le e teamă că, dacă o susţin, o să fie scoşi de pe rafturile marilor reţele de magazine. Vă dau câteva exemple. În Spania, hipermarketurile au fost închise duminica timp de 10 ani, şi abia în urmă cu doi ani le-au dat drumul, dar în acest timp producătorii s-au dezvoltat şi acum, în marketurile spaniole, în general, se vând produse spaniole. De asemenea, în Spania sunt pieţe volante, săptămânale, inclusiv duminica.

În schimb, problema noastră este că producătorii agricoli nu sunt uniţi şi nu sunt suficient de tari să facă un lobby extrem de puternic ca să putem scoate această lege. Lobby care, în Ungaria, a funcţionat. În Germania, în Austria, în Italia, hipermarketurile sunt închise duminica. Sunt 17 ţări din Uniunea Europeană în care sunt închise.

Micii producători români nu încap în supermarketuri şi de aceea consider că noi trebuie să învăţăm românii să mănânce produse cultivate pe raza a 40 - 60 de kilometri de localitatea de domiciliu. Hai să începem să mâncăm de la producătorii autohtoni şi să începem să-i încurajăm pe producătorii autohtoni. Pentru a face acest lucru trebuie să organizăm micro-pieţe, pieţe volante, în aşa fel încât să funcţioneze în fiecare judeţ.

Deocamdată, legea nu are susţinere suficientă ca să o aplicăm. Ea este în Senat şi va fi sigur picată, dar eu am răbdare că va veni şi în Comisia pentru agricultură şi o vom dezbate public, pe îndelete, în toamnă. Nu ne grăbim. Vedeţi, s-a redus TVA, vi se pare că s-au redus preţurile aşa de mult? Nu s-au redus foarte mult pentru că există o lege a cererii şi ofertei, dacă piaţa ţine comerciantul niciodată nu o să scadă preţul. La pâine, s-a redus TVA pe o piaţă necontrolată şi ce s-a văzut? Preţurile nu au scăzut foarte mult şi nici evaziunea nu s-a redus. Eu zic că reducerea evaziunii s-a datorat nu atât reducerii TVA cât controlului ANAF, care îşi face treaba.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre Legea pieţelor care s-a anunţat ca una dintre măsurile care va scoate intermediarii din pieţe şi va proteja producătorii adevăraţi. Este într-adevăr aşa?
Nini Săpunaru: Din punctul meu de vedere, Legea pieţelor a ieşit prost. Este o chestie oarecum semănătoristă în România şi văd că funcţionează la Ministerul Agriculturii. Pe ideea că trebuie să stea ţăranul în piaţă să vândă. După mine, cei care spun că trebuie să stea ţăranul în piaţă nu prea ştiu sau nu prea fac piaţa sau nu au o legătură directă cu cine stă în piaţă. Vă dau un exemplu. Ţăranul stă să cultive, nu are timp să vândă în piaţă. Ţăranul adevărat nu are diversificarea pe care o are un precupeţ în piaţă, el are marfă pe timp şi pe zone. El nu îşi permite să ţină o masă tot timpul, să o plătească, şi atunci aş zice că sunt un rău necesar comercianţii.

Dacă ne uităm în marile capitale europene o să vedeţi că există magazine de proximitate care vând produse ieftine, dar nu ei sunt proprietarii, ei sunt comercianţii, au contracte cu cei care le aduc legumele respective. Putem să încurajăm ţăranii să vină în pieţe volante, dar vă asigur că aceia care stau în piaţă, chiar dacă în spate au 3-4 hectare de teren şi un pic de grădina şi mai produc câte ceva, o parte din marfa pe care o vând este cumpărată. Ştiţi ce se întâmplă cu această lege? O punem acum pe ţaţa Aglaia care venea şi ea cu trei rădăcini la piaţa să îşi facă un fel de contabilitate simplă, să scrie în carnetul respectiv cu câte legături a venit şi când pleacă cu câte a rămas.

De fapt, noi trebuie să stabilim o lege care să fie şi aplicată. Nu poţi să faci o lege pe care nu poţi să o aplici. Dacă aş aplica acum legea, la jumătate dintre cei care vând acum în pieţe trebuie să le confisc marfa. Ori aceasta nu este o soluţie (...). Trebuie să găsim o soluţie pentru că Legea nu a rezolvat problema producătorilor români. De exemplu, sunt unii care au fost obligaţi să se facă PFA pentru că au luat fonduri europene, dar ei sunt în continuare ţărani, producători români, dar nu mai au acces la acele mese pentru că acum sunt PFA şi nu intră în piaţa în zona aceea de 40% unde au acces doar cei cu atestat de producător. Ori atestat de producător nu poţi să îi dai unui PFA, chiar dacă este producător român, chiar dacă produce roşii româneşti. El a luat ceva fonduri europene pentru un solar, pentru o seră, şi nu mai poate veni acolo. Va veni, dar la mesele dedicate societăţilor şi intră în acelaşi regim cu societăţile. Însă, tendinţa cumpărătorului este să se ducă la ţărani, în zona dedicată lor, dar acolo de cele mai multe ori nu este marfă românească tot timpul. Trebuie să fim rezonabili, roşiile româneşti au început să se vândă din luna iunie, de când au început să iasă cei care au solarii, şi până la toamnă, iar pe urmă vom avea doar roşii turceşti, greceşti sau italieneşti. El, ţăranul, trebuie să vândă ceva pentru că altfel de ce a cumpărat mesele acelea din pieţe, ca să se uite la ele? Au zis că vor emite o ordonanţă (guvernanţii n.r.) pentru a reglementa această situaţie.

AGERPRES: Ce soluţii vedeţi dumneavoastră pentru a face funcţională această lege?
Nini Săpunaru: Trebuie să stăm de vorbă cu ei să găsim o soluţie prin care să reglementăm corect această lege. Cred că ea a fost trecută pe repede înainte, mai mult cu ideea de a pune un impozit asupra lor (producătorilor n.r.). Chiar nu funcţionează această lege, dacă o să mergeţi acum în pieţe o să vedeţi că ea nu funcţionează pentru micii producători, poate doar pentru cei mari care şi-au făcut asociaţie. Există o lege economică, care spune că unul produce şi ca să ajungă produsul la piaţă trebuie să existe şi un intermediar. A rămas de pe vremea lui Ceauşescu şi din vremea comuniştilor că trebuie să fie ţăranul în piaţă. Acum este altă poveste şi aş spune că intermediarul este un rău necesar. Vreau să văd eu un economist care va spune că putem să eliminăm samsarul. Niciodată nu vom putea elimina intermediarul. Producătorul de la care cumpăr vine acum o dată pe zi în piaţă, dar în urmă cu două săptămâni venea o dată la două sau la trei zile. El cultivă un pic de varză, ceapă, nişte roşii, dar nu le are pe toate. Cei care au făcut această lege (Legea pieţelor n.r.) nu s-au dus să cumpere în piaţă cu plasa cartofii şi legumele de toamnă pentru că ar fi văzut că sunt mai mulţi comercianţi decât producători. Comerciantul trebuie să stea în piaţă, dar trebuie să existe şi o metodă prin care el să preia marfa direct de la producător.

Interesul nostru este ca producătorul român să producă şi să îşi vândă marfa pe piaţă. Cu cât producem mai mult şi vindem pe piaţă rămân mai mulţi bani în România, dar cu cât cumpărăm mai multă marfă din Turcia sau Grecia, banul nostru îl dăm în altă parte. Aş prefera să îl dau unui producător român, chit că acesta vinde printr-un intermediar în piaţă. Pe mine mă interesează de unde ia marfa intermediarul, mă interesează ca marfa să fie din România, să cumpăr o roşie românească cu gust. Repet încă o dată, legea aşa cum este acum este o lege proastă şi nu va funcţiona. Sunt multe chestiuni făcute din birou, pentru care nu s-a discutat cu producătorii.

AGERPRES: Ce alte legi consideraţi că nu funcţionează şi ar trebui modificate în favoarea producătorului român?
Nini Săpunaru: O altă chestiune la care ţin şi nu s-a putut rezolva până în prezent este cea legată de motorina utilizată în agricultură. Mă întreb, de ce trebuie să cumpăr motorina cu acciză pentru agricultură şi aştept apoi câteva luni ca statul să îmi dea banii pe ea? Noi ştim care sunt proprietarii în agricultură, sunt înregistraţi la APIA pentru subvenţii, şi am stabilit că le dau motorina în funcţie de proprietatea pe care o deţin, deci putem să le dăm nişte vouchere sau să le dăm dreptul la o anumită cantitate de motorină. Dacă îţi lucrezi singur terenul, tu ca proprietar, te duci şi îţi ei singur motorina cu reducere de acciză din start şi plăteşti cu acel voucher, iar benzinarul îşi plăteşte acciza cu acel voucher. Dacă lucrezi cu altcineva terenul, ăla nu o fi nebun să nu îţi ceară voucherele pentru motorină. Nu este mai bine aşa, să îşi ia agricultorul motorina direct decât să primească banii de la stat după 9 luni? Este o aberaţie să îi dai după ce el şi-a făcut lucrările. Pe noi nici măcar nu ne interesează, de exemplu, dacă el îşi bagă motorina în maşina lui, cum ar putea ridica pretenţii APIA pe acest sistem, pentru că el tot va trebui să lucreze pământul cu care este înregistrat. Practic, i-ai dat cantitatea pe care are dreptul să o primească pentru suprafaţa cu care este înregistrat la APIA.

Însă acest lucru nu mai avem pretenţia să îl facă actualul Guvern pentru l-am introdus noi în pachetul nostru de guvernare şi în mod sigur îl vom aplica.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre infrastructura de irigaţii pentru că se încearcă de ceva timp modificarea OUG 79/2013 privind Legea îmbunătăţirilor funciare şi deocamdată nu există consens nici măcar între membri aceleaşi formaţiuni politice, fie PSD, fie PNL. Ce soluţii vedeţi în acest sector?
Nini Săpunaru: Există într-adevăr semnale că vom lua bani prin planul Juncker pentru infrastructura principală de irigaţii. Consider că trebuie să avem un Parteneriat Public Privat, statul să preia 40% din canalul Siret-Bărăgan şi 60% să fie capital privat, în aşa fel încât ei să ia banii de la Uniunea Europeană. Cred că ar trebui să ne gândim la o înţelegere strategică între toate partidele din România, fie că sunt de stânga sau de dreapta, cu ceea ce dorim să facem în domeniul agriculturii în următorii 20 de ani, în aşa fel încât acest plan de investiţii în infrastructura de irigaţii, pe 20 de ani, să fie aplicat de toţi cei care vin la putere. Am văzut acum că propunerea aceasta a venit şi din partea Consiliului Investitorilor Străini, care la ultima întâlnire au avansat această idee. Părerea mea este că sub patronajul preşedinţiei se poate găsi o soluţie pentru acest sector.

Strict pe Legea îmbunătăţirilor funciare sunt două curente de opinie diferite de ale ministerului şi în rândul PNL, dar şi în rândul PSD. Sunt colegi de la PNL care susţin că infrastructura secundară ar trebui dată în proprietate, iar alţii susţin că ar trebui să fie dată în folosinţă. Discutăm deja de trei luni aceste aspecte şi nu am ajuns la nicio concluzie. Însă trebuie să găsim o soluţie. Eu cred că poţi să faci act de vânzare-cumpărare, dar cu anumite clauze, adică îi dai infrastructura secundară cu clauza de a face ceva. O vând cu un leu, dar cu condiţia, cu obligaţia, de a face investiţii.

AGERPRES: Producătorii agricoli din România şi-au arătat tot mai des intenţia, în ultima perioadă, ca statul român să decidă în favoarea cultivării soiei modificate genetic pe teritoriul României. Cum comentaţi?
Nini Săpunaru: Ştiu sigur că toţi agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animale noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii care pot să o cultive cu succes, suntem noi. De ce în România? Pentru că diferenţa de producţie este de la 1,5 tone la hectar la o medie de 4,5 tone, chiar şi de 6 tone la hectar. De ce cu succes? Pentru că este vorba de tehnologie, de sole, de teren. În afară de noi, poate şi Franţa, alte ţări din UE nu au condiţii pentru această cultură.

Uniunea Europeană spune să te autorizezi mai întâi la ea şi pe urmă rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă cultivă sau nu plante transgenice. După cinci ani în care aştepţi decizia UE, statul poate să îţi spună fără un motiv clar, poate doar din motive politice, că nu este de acord. Mai nou, vor să interzică şi intrarea furajelor modificate genetic în UE. Din cauza influenţei ecologiştilor în Europa, noi nu avem o poziţie clară vizavi de ceea ce putem face cu producţia animală. Trebuie să găsim o soluţie ca să ne cultivăm singuri hrana pentru animale şi putem să facem şi export. Eu cred că aportul la PIB ar putea fi pe acest segment de 1 - 1,5% adică 1- 1,5 miliarde de euro pentru că este vorba de spor de producţie şi de 600.000 -700.000 de hectare care se pot cultiva anual în România cu soia modificată genetic. Ca să nu mai vorbim şi de aportul de azot în sol.

Câştigurile sunt cam la fel în cazul soiei modificate genetic şi a celei cultivate tradiţional, însă intervine sporul de producţie. Nu vorbesc însă de soia cultivată în mod ecologic, care într-adevăr este mai scumpă. Dacă mai calculăm că se fac şi uleiurile şi margarinele în România, aportul la PIB se modifică, este mult mai mare. Ideea că soia modificată generic strică şi celelalte culturi nu are nicio legătura, este poveste. Nu deranjează în niciun fel agricultura ecologică. De altfel, nu există la ora actuală studii serioase şi obiective care să susţină că soia modificată genetic ar afecta sănătatea umană.

AGERPRES: Există vreun pericol că vom fi invadaţi de produse alimentare modificate genetic dacă UE va încheia un Acord de liber schimb cu SUA?
Nini Săpunaru: Da, există! O să vină păsări hrănite cu soia modificată genetic la 25 de cenţi kilogramul de pulpe congelate şi atunci ce o să mai facă producătorii noştri? Vă dau un exemplu, la soia, produsul principal este uleiul de soia, iar subprodusul, şrotul, adică proteina de soia. Noi cărăm subprodusul cu vaporul din America şi Argentina care costă 2,6 lei/kg şi vindem soia cu 1,5 lei kilogramul. Nu suntem zdraveni din punct de vedere economic. Aici văd doar intervenţia statului, a primului ministru, a negociatorilor noştri. Trebuie să luam o decizie politică şi să ne apucăm de această treabă, mai ales că asta îşi doresc toţi agricultorii. Eu de doi ani de zile îi ascult şi pe cei pro şi pe cei contra.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.