Bucureşti, 21 mai /Agerpres/ - Comisia Europeană intenţionează să formuleze public, până la finele anului 2015, un punct de vedere referitor la relaţia dintre producători şi marile reţele de magazine, dar şi despre necesitatea elaborării unor acte legislative europene, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, prezent la un depozit de legume şi fructe deţinut de retailerul Profi.

"Săptămâna aceasta a avut loc, la Bratislava, o reuniune a Miniştrilor Agriculturii Membri ai Grupului de la Vişegrad, unde s-a discutat şi această problemă şi unde s-a cerut un răspuns din partea Comisiei Europene la întrebarea 'cum funcţionează relaţia dintre producători şi hipermarketuri în fiecare stat membru?'. În acest context, s-a simţit nevoia elaborării unei scrisori comune în care fiecare stat a expus situaţia existentă. Până la sfârşitul anului 2015, Comisia intenţionează să formuleze public un punct de vedere vizavi de această relaţie şi eventuala necesitate a elaborării unor acte legislative europene. Aceste aspecte vor fi dezbătute însă şi la nivel european (...). Eu consider că trebuie să existe o legislaţie europeană comună care să reglementeze foarte clar acest lucru şi cred că toate statele trebuie să se implice", a spus Constantin.

Şeful MADR a precizat că în România producătorii nu au o putere de negociere foarte mare în relaţia cu hipermarketurile pentru că nu sunt asociaţi, deşi "există din ce în ce mai multe produse româneşti şi din ce în ce mai bune din punct de vedere calitativ".

"Într-adevăr, în România, producătorii nu au o putere de negociere foarte mare, atâta timp cât nu se creează acele grupuri de producători sau acele cooperative prin care pot să comercializeze în comun producţia. Grupul Hortifruct este prezent aici, dar şi în alte mari reţele de magazine şi, de aceea, nu sunt probleme deosebite de taxe şi de distribuţie. Dacă producătorii români erau mai puternici, azi nu aveam doar 40-50% din produsele comercializate ca fiind produse româneşti, ci mult mai multe. Şi această dezbatere pe care o facem este mai mult decât benefică, pentru că acum există din ce în ce mai multe produse româneşti şi din ce în ce mai bune din punct de vedere calitativ, dar urmează să reglementăm şi problema legată de piaţă. Este această bătălie legată de preţ şi de profitul producătorului. Vrem să creştem competitivitatea producătorului român pe toate aspectele: capitalizare, organizare, astfel încât să avem o dezvoltare durabilă a agriculturii româneşti", adăugat Daniel Constantin.

Directorul general adjunct al Profi, Călin Costinaş, a afirmat că 70% din legumele şi fructele pe care le comercializează sunt de provenienţă românească în lunile în care există producţie, în timp ce în sezonul rece acest procentaj se inversează deoarece nu există în depozite marfă românească.
"Noi colaborăm cu producătorii locali, clienţii doresc produse 'made in Romania', iar noi vrem să le comercializăm, dar lipsa de asociere a producătorilor îşi spune cuvântul. Lipseşte această verigă din lanţ", a subliniat directorul general adjunct al Profi, Călin Costinaş.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Daniel Botănoiu a participat la Reuniunea Miniştrilor Agriculturii Membri ai Grupului de la Vişegrad în formula V4+3, care s-a desfăşurat la Bratislava (Slovacia), în perioada 18-19 mai 2015.

Agenda reuniunii a cuprins şi tema 'îmbunătăţirea statutului de fermier în lanţul alimentar'.

Comisia Europeană a adoptat anul trecut o comunicare prin care încurajează statele membre să identifice modalităţi de creştere a protecţiei micilor producători de produse agroalimentare faţă de eventualele practici neloiale ale unor parteneri comercianţi mult mai bine organizaţi. Scopul acestei analize este de a echilibra forţele pe lanţul de comercializare/aprovizionare, de a oferi consumatorilor posibilitatea de a alege produsele pe care şi le doresc şi fermierilor o mai bună deschidere către piaţă.

Discuţiile din cadrul reuniunii organizate la Bratislava au pornit de la analiza evoluţiei pieţei agroalimentare la nivel mondial şi UE, precum şi de la preocupările producătorilor agricoli privind o mai bună funcţionare a lanţului alimentar.

Prin declaraţia comună a statelor membre ale Grupului de la Vişegrad s-a recunoscut faptul că sustenabilitatea aprovizionării lanţului alimentar se bazează pe trei sectoare importante - agricultura, industria alimentară şi sectorul de distribuţie -, funcţionarea acestora fiind prioritară şi esenţială la nivel UE pentru consumator. De asemenea, instabilităţile economice sau problemele structurale care se pot manifesta pe oricare din aceste trei sectoare influenţează negativ funcţionarea întregului lanţ cu efecte nedorite în asigurarea aprovizionării consumatorilor.

Declaraţia consemnează că dezechilibrele de negociere dintre părţi pot conduce la practici comerciale neloiale, cel mai puternic afectaţi fiind fermierii şi micile întreprinderi de industrie alimentară. Fenomenul de globalizare în anumite sectoare economice şi de internaţionalizare a capitalului tind să devină o problemă la nivelul UE.

Ţările participante au salutat iniţiativa Comisiei şi a Parlamentului European de a lansa dezbateri privind practicile neloiale şi au solicitat continuarea acestei preocupări comune prin elaborarea de analize şi prezentarea de iniţiative legislative. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)