Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 20 mar /Agerpres/ - Piaţa românească a vinului este un paradis, fiind singura piaţă deschisă din regiune, comparativ cu alte state producătoare de vinuri precum Ungaria sau Bulgaria, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Cătălin Păduraru, CEO International Wine Contest Bucharest.
Grija specialiştilor este ca acest paradis să nu se transforme într-un infern pentru producătorii autohtoni, care nu sunt cei mai buni comunicatori din lume, spre deosebire de alte companii din afară care ar putea obţine procente importante din piaţă, a avertizat Păduraru.
Cătălin Păduraru s-a mai referit la tendinţele principale pe piaţa vinului şi la ediţia de primăvară a Târgului internaţional de vinuri GoodWine, la care producătorii autohtoni prezintă vinurile din anul de recoltă 2014 şi lansează o serie de produse noi.


AGERPRES: Care sunt tendinţele principale pe piaţa vinului? România urmează trendurile la nivel internaţional?
Cătălin Păduraru: În piaţa educată trendurile sunt cumva similare cu ceea ce se întâmplă în ţările cu o piaţă matură. Deja preferinţa pentru vinurile seci, de la mediu în sus, este evidentă. La fel de clar este faptul că vinul roşu a surmontat handicapul iniţial şi se apropie de 50% (din piaţă - n.r.) şi probabil ar putea şi să depăşească acest procent.

AGERPRES: Am observat că la această ediţie a Târgului internaţional de vinuri GoodWine se vorbeşte mai ales de lansări de vinuri roşii şi roze ...
Cătălin Păduraru: Da, gândiţi-vă că şi Cotnari-ul a anunţat ca premieră lansarea unui vin roşu, ceea ce este un eveniment. Pe de altă parte, în mass-market lucrurile funcţionează după impuls, după preţ, acolo sunt argumentele principale, necorelate neapărat cu calitatea sau cu satisfacţia psihologică. Noi, ca şi ţară, încercăm să ne găsim un drum. În absenţa unor studii centralizate, fiecare producător încearcă să îşi afirme identitatea. Este un uşor decalaj istoric, dar care se poate reduce destul de repede. Suntem încă în etapa modernă, evit cuvântul industrial pentru că asociat vinului poate trimite în altă parte. În Occident s-a trecut de această etapă şi fiecare se întoarce la specificitatea locului, până la domenii extrem de mici, acolo începe fineţea. Există şi la noi tendinţe de acest fel, numai că sunt mai greu receptate în piaţă.

AGERPRES: Ce lansări importante de vinuri vor fi pe perioda Târgului internaţional GoodWine?
Cătălin Păduraru: Din punct de vedere comercial, foarte multă lume este uşor nedumerită de ce există o ediţie de primăvară a unui târg de vinuri. Din punct de vedere tehnic este aproape obligatorie, pentru că vinurile din 2014 nu sunt gata la târgul din noiembrie. Practic acum are loc premierea lor. Fiecare cramă îşi lansează o serie de vinuri din 2014 din cele albe şi o serie din cele roşii, care au avut nevoie de maturare şi ulterior de învechire. Din punctul acesta de vedere toate standurile au câte o noutate. Există în continuare şi crame foarte mici care intră într-un program de reconversie şi care abia acum se pot manifesta. Vor fi şi ele prezente, va trebui să ne obişnuim cu peisajul acesta modificat, în care sunt vinuri foarte bune de la crame nu foarte mari.

AGERPRES: La GoodWine participă şi producători din Republica Moldova, Bulgaria, Italia. Sunt diferenţe majore între România şi aceste pieţe?
Cătălin Păduraru: Dintre toate ţările vecine, fie că vorbim de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, mă refer la cele producătoare de vin, noi avem singura piaţă deschisă. În Ungaria nu o să vedeţi decât vinuri ungureşti, în Bulgaria decât vinuri bulgăreşti. Piaţa românească este un paradis, inclusiv pentru cei din afară. Grija noastră este ca acest paradis să nu se transforme într-un infern pentru producătorii noştri, care nu sunt cei mai buni comunicatori din lume, spre deosebire de alţii care vor targeta piaţa noastră şi care vor ocupa procente importante din piaţă dacă nu suntem foarte atenţi. Sigur, în beneficiul consumatorului, dacă mesajul celor care vin de afară este încărcat nu numai cu componenta comercială de reclamă. Ori, într-o piaţă dezechilibrată, cum e a noastră, din punct de vedere al informaţiei, s-ar putea să avem probleme.

Pe de altă parte, faptul că vine Republica Moldova pe piaţa românească mi se pare şi o reparaţie firească şi o intrare în normalitate. Deocamdată producătorii din străinătate nu au simţit nevoia să fie prezenţi masiv la astfel de târguri, deşi prin distribuitori au o prezenţă importantă, dar mai devreme sau mai târziu vor veni. Piaţa românească este foarte importantă, trebuie elasticizată şi trebuie educată.


AGERPRES: Cât de matură este piaţa locală? Cât de dură este concurenţa cu importatorii de vinuri din străinătate?
Cătălin Păduraru: Comerţul fiscalizat cu vin în România a fost înregistrat undeva la 24 de litri de vin/locuitor/an. Din păcate, statisticile nu au cea mai sigură sursă şi pe de altă parte, din motive pe care nu le cunosc, oficialităţile au trimis rezultate greşite la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, singurele care sunt preluate. Drept pentru care o să observăm că în 2007 exista un consum de 23 de litri, în 2008 tot atât, iar în 2010 a scăzut la 7 litri - este o aberaţie, după care a urcat mai departe. Dacă urmărim grafic, ne dăm seama că undeva este o greşeală fantastică. Nu s-a prăbuşit niciodată piaţa.

Pentru cei care se ocupă de studii de piaţă, de piaţă în general, nu a existat acest accident pentru că ar fi fost cunoscut. Sigur, există un consum dublat de vinul de casă, care este un adevărat mit foarte toxic pentru ţara noastră, pentru că, pe de o parte iei dintr-un comerţ nefiscalizat, pe de altă parte, nefiind controlat, excede orice reguli. Se pun tot felul de substanţe, nimeni nu controlează. Lumea zice că vinul de ţară este cel mai bun pentru că este al strămoşilor. Nici măcar nu este al strămoşilor pentru că ţine de 100 de ani de când s-au introdus hibrizii după filoxeră. Este de obicei făcut în condiţii rele, murdare, nu poate fi stabilizat şi are mai mult sulf decât are vinul controlat şi care trebuie să poarte o semnătură de calitate.

Mai este partea calitativă, faptul că românul are o distanţă de înţelegere faţă de realele virtuţi ale vinului de calitate, reducând totul la categorii primare - bun, rău, nu te doare capul. 'Nu te doare capul' nu poate fi o calitate a vinului, este pentru cei din zona nefericită a vinurilor cu chimicale.

Puţini români ştiu că vinurile DOC (denumire de origine controlată - n.r.) şi IG (vin cu indicaţie geografică - n.r.) nu au cum să aibă niciun fel de adaos chimic, sub nicio formă, şi ar avea la îndemână, dacă n-ar crede acest lucru, orice laborator care ar fi obligat să-i facă aceste analize şi ar constata că nu există niciun produs de adiţie.AGERPRES/(AS - autor: Ady Ivaşcu, George Andrei

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.