Bucureşti, 3 mar /Agerpres/ - Dincolo de strălucirea costumelor de festival sau a zâmbetului din filmele de promovare, Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării (ALDD) şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), dezvăluie, într-un interviu acordat AGERPRES, parte din "secretele" energiei sale, parcă inepuizabile.

Corina Martin declară că este tentată, teoretic, de asumarea politică pentru a putea face lobby pentru schimbările pe care le vrea în turismul românesc.

AGERPRES: Dincolo de strălucirea costumelor de festival sau a zâmbetului din filmele de promovare, cum este omul Corina Martin?
Corina Martin: Sunt un om absolut normal şi simplu. Din ceea ce aud foarte des de la cei din jurul meu, înţeleg că am de cel puţin zece ori mai multă energie decât un om obişnuit...dar mie asta mi se pare firesc. Mi se spune "bateria Duracell" sau "Lady Redbull", pentru că nu am stare până nu văd lucrurile pe care le am în minte, rezolvate. Şi îmi pun multe în minte, pentru că vreau mereu mai mult şi mai bine. Cer mult de la mine şi de aceea şi celor din jurul meu le cer mult, ca să ţină pasul cu mine. Iubesc muzica, am prieteni alături de care împart bucuriile simple ale vieţii, nimic preţios sau sofisticat, pur şi simplu căldura prietenilor, muzica şi dansul îmi sunt de ajuns. Mă bucur de cele mai simple daruri ale vieţii, interacţionez mult cu oamenii, mă încarc cu bucuria pe care o aduc, prin ceea ce fac pentru oraşul meu şi Dobrogea mea, si pentru turismul românesc. Şi fac asta voluntar, de opt ani. Nu sunt plătită, nu am salariu sau venituri din managementul asociaţiilor şi organizaţiilor pe care le conduc de atâţia ani, dar consider asta o misiune şi mi-o asum.

AGERPRES: Aţi fost tentată să intraţi în politică? De ce?
Corina Martin: Da, mă tentează teoretic asumarea politică, pentru că văd în jurul meu cum politicul dictează regulile şi cadrul pentru mediul economic. Legislaţia şi modificarea acesteia se pot face numai în cadru politic şi îmi este tot mai clar că stând deoparte, decid alţii pentru tine. Am ajuns la un nivel la care e nevoie să implementez în macro viziunea, ideile, abordarea mea pentru turismul românesc, a mea şi a colegilor pe care îi reprezint sau cu care lucrez. Ori, câtă vreme deciziile politice încă nu iau serios în calcul consultarea cu mediul privat, este limpede că nu rămâne decât să intrăm, câţiva dintre noi, în politică, pentru a putea face lobby pentru schimbările pe care vrem să le aducem pentru turismul acestei ţări. În plus, se pare că din datele de naştere, am o predispoziţie astrală spre a conduce mase, spre a fi leader, spre a deschide drumuri. E clar că nu trebuie să mă concentrez pe a face bani pentru afaceri proprii, ci pe a aduce bine şi schimbare în comunităţile mari. Îmi iubesc enorm şi definitiv oraşul şi ţara. De aceea nu am plecat de aici, acolo unde restul familiei mele s-a stabilit, tocmai pentru că eu cred în misiunea mea şi în ceea ce ştiu şi pot să fac. Aleg să construiesc, aici.

AGERPRES: Care este modul preferat de a vă petrece timpul liber? Care este răsfăţul dumneavoastră suprem?
Corina Martin: Muzica, dansul, prietenii mei. Şi călătoriile, dar acestea sunt un răsfăţ personal. Eu îmi pun mai presus misiunea şi datoria faţă de răsfăţul meu personal...

AGERPRES: În ultimii ani, Asociaţia Litoral-Delta Dunării este tot mai bine prezentă în presă, se scrie despre iniţiativele asociaţiei, există multe propuneri de proiecte şi la fel de multe iniţiative. Câte dintre acestea s-au transformat în proiecte de succes?
Corina Martin: Personal, cred că toate sunt proiecte de succes. Festivalul Antic Tomis, eveniment devenit deja de tradiţie în oraşul Constanţa şi pentru fanii turismului cultural şi istoric, a împlinit deja trei ediţii. Am reuşit să atragem, la a treia ediţie, peste 15.000 de turişti la finalul sezonului estival. Un alt proiect, ,,Parada Litoralului Românesc', organizat încă de la înfiinţarea asociaţiei, din anul 2007, a devenit o tradiţie şi o sărbătoare a litoralului, de la un capăt la altul. Este un eveniment prin care atragem anual peste 30.000 de turişti la 1 mai! "Litoralul pentru toţi" este un program creat de ALDD special pentru prelungirea capetelor de sezon prin oferirea unor tarife maximale speciale - un proiect care a înregistrat 10 ediţii deja şi care a adus o inovaţie - voucherul gratuit de intrare la atracţiile turistice din judeţ, pentru orice turist care cumpără o vacanţă de acest tip.

Implementarea taxei de promovare în staţiunea Mamaia este un concept nou nu doar pe litoralul romanesc, ci în România! Un model unic de organizare, de care sunt foarte mândră şi care aduce peste 200.000 euro anual în conturile Asociaţiei, buget destinat exclusiv promovării staţiunii Mamaia. Aşa am reuşit să creăm şi să lansăm Filmul oficial al staţiunii, lansat cu succes la Bruxelles, Bucureşti, Chişinău, Londra, Tel Aviv şi pe care îl vom prezenta la Haga, în Olanda. Prin acest proiect am editat şi produs primele broşuri de prezentare a staţiunii Mamaia, în română, engleză, ebraică, germană şi poloneză, pentru pieţele pe care le consideram strategice. Şi tot astfel am reuşit să finanţăm şi să lansăm o campanie întreagă de promovare - ,,Mamaia Style', dar şi show-uri de promovare la Târgul de Turism al României şi la târgurile de la Londra şi Tel Aviv. Am reuşit să organizăm evenimente de promovare a Litoralului prin competiţii sportive precum Gale Superkombat cu promovare directă pe Eurosport în 90 de ţări, Cupe Europene de Yachting, Show-uri de acrobaţie aeriană, Festival european de motorbike etc. Un alt proiect frumos este promovarea inedită asociată cu echipa de bob a României, ce a devenit recent Campioana Europei, cu bobul branduit cu numele staţiunii Mamaia. Am realizat, cu ,,Mamaia Style', cele mai mari show-uri de promovare turistică din România.

AGERPRES: Cum apreciaţi Delta ca destinaţie de turism sustenabil? Care sunt problemele Deltei atunci când vorbim de infrastructura de cazare şi transport?
Corina Martin: Delta Dunării este una din destinaţiile care se bucură de dezvoltarea unui turism sustenabil, luând în considerare în primul rând implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea turismului, printr-o strânsă colaborare cu autorităţile locale şi organizaţiile cu profil turistic şi de protecţie a mediului. Lipseşte, însă, o strategie coerentă la nivelul autorităţilor publice centrale, o strategie la care să lucrăm împreună şi pe care să o urmărim indiferent de schimbările politice sau de viziune publică. Având în vedere distribuţia resurselor naturale ale Deltei Dunării, care împiedică traficul rutier pe majoritatea porţiunilor din rezervaţie, pot afirma că pentru anumiţi turişti acest lucru poate fi o piedică întrucât accesul în majoritatea locurilor din interiorul Deltei Dunării se face doar cu vaporul sau cu barca. Întorcându-ne la conceptul de turism sustenabil... Faptul că traficul rutier este aproape imposibil către interiorul Deltei facilitează biodiversitatea şi conservarea resurselor naturale, ceea ce face ca Delta Dunării să poată avea un grad redus de poluare şi să se menţină un paradis natural. Nu suntem mulţumiţi de rezultatele pe care le avem pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, e încă nevoie de foarte multe şi mari eforturi. Ne lovim de lipsa unei abordări prioritare şi focusate pe potenţialul imens pe care Delta Dunării îl are în tabloul general al turismului românesc.

AGERPRES: Este Delta Dunării o destinaţie de vacanţă cerută de români şi cât de accesibilă este din punct de vedere al preţurilor?
Corina Martin: Conform datelor statistice din ultimii ani, Delta Dunării beneficiază de un număr dublu de turişti români, comparativ cu cei străini (58.095 turişti români în 2014, comparativ cu 22.790 turişti străini). Infrastructura de cazare variază de la resorturi şi vile de lux la camping-uri şi cazare în curţile localnicilor. Diversitatea de servicii face ca o excursie în Delta Dunării să poată fi accesibilă oricărui român care îşi doreşte un sejur în acest paradis natural unic. Având în vedere că o mare parte dintre turiştii care sosesc în Delta Dunării sunt interesaţi de pescuit, admirarea păsărilor (birdwaching) şi a peisajului, cele mai căutate zone sunt cele din inima deltei - Maliuc, Mila23, Crişan, dar şi Murighiol, Mahmudia sau locurile de la vărsarea Dunării în Marea Neagră, precum Sulina şi Sfântu Gheorghe.

În ultimii ani se promovează intens şi zona lacului Razim, unde menţionăm Jurilovca şi Gura Portiţei. Estimez că, în foarte puţini ani, Delta Dunării va atrage un capital imens şi preţios de imagine turistică pozitivă pentru România, dar asta depinde în continuare şi de noi. Sunt, însă, mulţumită pentru că apar tot mai multe investiţii serioase în infrastructura de cazare şi de transport fluvial, în ciuda indiferenţei cu care este, în continuare, tratată această regiune turistică la nivel public central.

AGERPRES: Care sunt perspectivele de dezvoltare pentru sudul litoralului românesc?
Corina Martin: Sudul litoralului poate oferi, în primul rând, tipuri diferite de turism, faţă de nordul litoralului şi este în proces de modernizare a infrastructurii de cazare şi transport, mizând, în principiu, pe turism balnear, adresându-se unui grup ţintă ce cuprinde seniori, familii etc. În sudul litoralului se poate dezvolta mai mult, în viitorul apropiat, turismul all-inclusive. E nevoie şi de agrement mai mult şi mă bucur că în această vară apare un parc tematic, de aventură, într-o staţiune din Sud. Rămâne însă nerezolvată problema dezvoltării şi a promovării celor şase staţiuni pe care le are de administrat, singură şi dintr-un buget total nesemnificativ, Primăria Mangalia. Îi cer, în continuare, primarului Mangaliei, Cristian Radu, să dezbatem şi să implementăm împreună acelaşi model de succes pe care l-am realizat cu Primăria Constanţa, pentru Mamaia, şi anume Taxa de Promovare. Imaginaţi-vă ce ar însemna să strângem un buget de circa 400.000 euro/an, care ar urma să fie investit exclusiv în promovarea staţiunilor din sud, astăzi încă insuficient cunoscute şi promovate.

AGERPRES: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă România ca destinaţie de turism în actualul context geo-politic?
Corina Martin: Turismul românesc a beneficiat, în anul 2014, având în vedere situaţia din Ucraina, de atragerea unor pieţe altădată mai greu de convins. Multe companii de croazieră au ales să viziteze România în locul Ucrainei şi au luat în calcul escale în Portul Constanţa, şi chiar dublarea timpului de escală în unele cazuri. În acest sens, acesta a fost un câştig pentru turismul românesc pe termen scurt. Rămâne o provocare să atragem cât mai multe vase de croaziere în portul Constanţa în viitor, printr-o strategie la care lucrăm în prezent.

AGERPRES: Adresându-mă călătorului pasionat Corina Martin, care este destinaţia dumneavoastră favorită? De ce?
Corina Martin: Destinaţia mea de suflet este şi va rămâne Grecia, în general insulele greceşti, iar în particular, Santorini. Cred că am sânge grecesc în vene, dar nu ştiu dacă e adevărat. Mă simt însă acolo ca acasă, iubesc muzica, tradiţiile, dansul şi spiritul grecesc - absolut liber! Iar ca destinaţie pur şi simplu de vacanţă, Las Vegas şi Honolulu, în combinaţie sau separat... Iubesc stilul american, probabil că desele călătorii pe pământul american m-au şi influenţat viziunea, stilul personal şi atitudinea. Nu ascund asta, ci aş vrea să conving cât mai mulţi români să aibă atitudine.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica)