COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 ora 11 Intre 11:00 si 17:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h, izolat 70 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Olt, Județul Dolj; COD PORTOCALIU: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:15 si 16:00 se va semnala - intensificări ale vântului cu rafale de 70 - 85 km/h, ninsoare viscolită, vizibilitate redusă sub 50 m. in Județul Constanța; COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 60...70 km/h in Județul Buzău, Județul Brăila, Județul Ialomița, Județul Călărași; COD GALBEN: 18-01-2018 ora 10 Intre 10:00 si 15:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55...60 km/h in Județul Teleorman;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 25 feb /Agerpres/ - Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) intenţionează să demareze în 2015, cu sprijinul Primăriei Capitalei, o licitaţie pentru achiziţionarea unui număr de 500 de autobuze, să fabrice în uzina proprie cel puţin 10 tramvaie şi să modernizeze alte 10 pentru îmbunătăţirea transportului public din Bucureşti, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES directorul general al regiei, Vincenţiu Daniel Antonescu.

Asigurarea resurselor financiare reprezintă principala problemă cu care se confruntă regia la ora actuală, însă concretizarea proiectului privind transformarea regiei în societatea comercială ar permite atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare şi investiţii, consideră şeful RATB.

Acesta a mai vorbit în interviu despre proiectele regiei în 2015, despre necesitatea majorării tarifelor de călătorie, precum şi despre posibilitatea introducerii unui sistem limitat de gratuitate pentru pensionari.

Directorul general al RATB afirmă că mijloacele de transport în comun care sunt în circulaţie nu prezintă niciun pericol pentru siguranţa călătorilor, iar sănătatea conducătorilor auto este atent monitorizată.

AGERPRES: Cum arată în 2015 a patra reţea de transport public din Europa şi cât de sigur mai este pentru bucureşteni transportul cu mijloacele RATB despre care ştim că au un grad de uzură între 60 şi 90%?
Vincenţiu Daniel Antonescu: RATB este cel mai mare operator de transport public din România şi sperăm să şi rămânem astfel. Zilnic înregistrăm în medie două milioane de călătorii. În prezent, parcul nostru circulant este format din 287 de tramvaie, 767 de autobuze şi 186 de troleibuze.
Toate acestea deservesc un număr de 146 de linii, respectiv 23 de linii de tramvai, 17 de troleibuz şi 116 de autobuz. Întreţinerea vehiculelor de transport public se realizează în 20 de unităţi RATB compuse din 8 depouri de tramvaie, 3 depouri de troleibuze şi un depou mixt, iar pentru reparaţiile de întreţinere şi chiar pentru producţie avem uzina de reparaţii care este a noastră. Avem trasee de zi şi trasee de noapte, dar şi liniile preorăşeneşti pe care le asigurăm şi pe care dorim să le extindem.

În legătură cu siguranţa transportului cu mijloacele RATB vă asigur că toate mijloacele de transport care sunt în circulaţie nu prezintă niciun pericol pentru siguranţa călătorilor. Nu negăm însă apariţia unor defecte, însă aceste defecte sunt semnalate de conducătorii auto, în vederea remedierii. Noi nu ţinem în circulaţie vehicule care reprezintă un potenţial pericol pentru călători. Ţinem foarte mult şi la sănătatea conducătorilor auto care fac obligatoriu controale periodice şi sunt atent monitorizaţi.

AGERPRES: Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru a-i determina pe bucureşteni să renunţe la maşina personală în favoarea transportului public, în condiţiile în care ne confruntăm cu întârzieri, aglomeraţie, dar şi cu lipsa curăţeniei în unele mijloace de transport în comun?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Cu sprijinul partenerilor noştri din Consiliul General şi al Primăriei Bucureşti ne-ar fi de un real folos multiplicarea benzilor unice pentru transportul public, care pe anumite bulevarde sunt deja implementate. De asemenea, ar fi nevoie şi de o sincronizare a semafoarelor astfel încât vehiculele RATB să aibă prioritate în intersecţii.

Ne-ar ajuta foarte mult, tot cu sprijinul Consiliului General, construcţia unor parcări la capete de linie, respectiv pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, capăt de linie spre Militari, pe Autostrada Bucureşti-Constanţa, capăt de linie înspre Titan sau capătul liniei 21. Acolo ar putea exista pe viitor nişte parcări pentru cei care tranzitează Capitala, dar şi pentru bucureşteni, astfel încât aceştia să îşi poată lăsa maşina şi să circule cu mijloacele de transport în comun, aşa cum am văzut şi cum se întâmplă în alte ţări. Cred că aşa am atinge şi un alt aspect: cel legat de reducerea poluării. Reducând sursa de poluare, toţi bucureştenii şi cei care tranzitează Capitala ar avea şansa la un mediu mai curat.

AGERPRES: Cât de fezabile sunt astfel de proiecte pentru 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Noi am trimis note de fundamentare către Primărie, care încearcă să vină în întâmpinarea noastră. Cred că un posibil start pentru aceste proiecte ar putea fi anul 2015.

AGERPRES: Care este strategia regiei pentru îmbunătăţirea transportului public de suprafaţă şi ce planuri de investiţii aveţi pentru 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Planul total de investiţii pentru anul 2015 depăşeşte 366 de milioane de lei, dar aş începe cu subvenţia planificată de la bugetul local care însumează 600 de milioane de lei. Aceste sume sunt necesare pentru acoperirea diferenţei între costurile şi veniturile operatorului de transport public de persoane.

Noi am luat în calcul pentru investiţii de la bugetul local suma de 360 de milioane de lei pentru fabricarea unor mijloace de transport, respectiv pentru un număr de 10 tramvaie Bucur LF (Low Floor), modernizarea altor 10 tramvaie şi fabricarea unui prototip tot LF, dar cu podea coborâtă în proporţie de 80%. Toate acestea sunt proiecte care se vor realiza la uzina noastră de reparaţii.

AGERPRES: Cum arată parcul circulant al regiei? Din câte ştiu parcul de tramvaie ar trebui înlocuit aproape în totalitate, cel de troleibuze, cel puţin jumătate, iar pe partea de autobuze câteva sute stau "pe butuci" din lipsa pieselor de schimb.
Vincenţiu Daniel Antonescu: Pentru 2015, la capitolul investiţii avem prevăzută demararea unei licitaţii pentru achiziţionarea unui număr de 500 de autobuze pe un program multinaţional de patru ani. Autobuzele pe care le avem cumpărate în anii 2006-2007 au îmbătrânit şi în jur de 200 nu mai pot fi scoase pe traseu. Nu sunt probleme grave care necesită investiţii majore ci doar de genul: lipsa unor curele care au cedat sau a unor radiatoare care au crăpat, elemente de caroserie şi componente mecanice.
Cred că dacă am avea în jur de 900 de autobuze pe traseu, adică un plus de 100 de autobuze faţă de ceea ce avem acum, ar fi suficient. Parcul nostru este de 1.000 de autobuze şi dacă le-am putea scoate pe toate pe traseu cred că oamenii şi-ar lăsa maşinile acasă.

AGERPRES: Ce proiecte de viitor aveţi strict pentru parcul de autobuze?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Din 15 martie vor intra în teste pe o linie două autobuze electrice provenite de la o firmă din China, iar ulterior un alt autobuz, tot în testare, de la un furnizor din Cehia. Vrem să vedem cum funcţionează şi să vedem şi feedback-ul din partea călătorilor. Un astfel de autobuz are un preţ dublu, dacă nu chiar triplu, faţă de unul normal, costă peste 400.000 de euro, însă întreţinerea lui este mai puţin costisitoare şi ar rezolva şi problema poluării. Acumulatorii sunt, de asemenea, ceva mai scumpi, între 50.000 şi 60.000 de euro, însă pot fi schimbaţi doar anumiţi elemenţi, anumite celule, nu în totalitate.

Traficul din Bucureşti are un specific anume şi de aceea trebuie să le testăm, să vedem cât sunt de fiabile. Cred că trebuie să flexibilizăm programul de circulaţie şi să ne adaptăm în funcţie de ceea ce se întâmplă în stradă. Cel puţin pe zona centrală a Capitalei, vrem să intrăm cu un sistem de transport electric.

Sunt anumite trasee care pot fi optimizate, unele la care ar trebui să renunţăm şi altele pe care ar trebui să le creăm. Trebuie să ne gândim şi la achiziţia unor minibusuri, care pot pătrunde pe străduţe mai mici pentru că avem deja companii private care ne fac concurenţă pe liniile preorăşeneşti, dar care intră destul de mult şi în oraş.

De asemenea, suntem în discuţie cu operatorii de telefonie mobilă pentru introducerea Wi-Fi cel puţin pe liniile care merg către centrele universitare, precum şi montarea de camere de supraveghere pentru mai multă siguranţă în rândul pasagerilor.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre parcul de tramvaie?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Într-adevăr, vechimea parcului de tramvaie îşi spune cuvântul şi este nevoie de intervenţia celor din uzina de reparaţii, care reuşesc să le resusciteze. Cred că este foarte important ca în viitoarea transformare a regiei uzina să rămână a noastră pentru că fără oamenii de acolo nu am putea să rulăm parcul existent. Uzina are acum 950 de angajaţi, deşi au lucrat chiar şi 3.000 de oameni.

La ora actuală circulă pe trasee 280 de tramvaie. Şi aici avem un program multianual pe 4 ani în care ne-am propus să producem 55 de tramvaie, ceea ce ar însemna o reactualizare a parcului de tramvaie plus modernizările.

Nu aş vrea să greşesc, dar cred că în aprilie vom scoate pe traseu un nou tramvai Bucur LF. Tramvaiul revine foarte puternic în circulaţie în multe oraşe europene şi este foarte important că tinerii agreează deplasarea cu tramvaiul. Au devenit mai atractive, cu un design futurist. Cred că tramvaiul îşi pune amprenta pe o capitală şi trebuie să fie reprezentativ.

AGERPRES: Pe partea de troleibuze, care sunt proiectele regiei?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Circulăm cu 186 de troleibuze şi, din păcate, şi aici durata de viaţă este depăşită. Mai reparăm şi aici ce putem. Nu avem în plan să achiziţionăm troleibuze, dar avem un studiu pentru modernizarea lor la uzină.

AGERPRES: Ce încasări a avut regia în anul 2014 şi cum arată bugetul pentru 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Totalul veniturilor proprii în anul 2014 a fost de 357,6 milioane lei, iar acestea au fost constituite din vânzarea titlurilor de călătorie, circa 163,5 milioane lei, din publicitate şi închirieri spaţii sau utilaje, segmente care reprezintă o sumă importantă de venituri pentru noi, respectiv 5,95 milioane lei, iar din alte venituri în jur de 188,18 milioane lei.

Cred că publicitatea poate fi făcută să funcţioneze mai agresiv pentru că sunt foarte multe linii care vin din centru şi pleacă către marile reţele comerciale, către mall-uri şi există deschidere din partea comercianţilor de a mediatiza produsele şi serviciile pe care le vând. În afară de publicitatea de pe mijloacele de transport în comun mai este şi partea de stâlpi, pe care o putem închiria pentru bannere. Pe staţii, avem însă o problemă pentru că ele sunt ale Primăriei, noi le avem doar în administrare. Însă ar putea reprezenta o nouă sursă de venit, dacă ar fi în totalitate ale noastre. Deocamdată suntem în discuţii.

Un alt proiect care ne-ar ajuta foarte mult este legat de validarea titlurilor de călătorie pe partea de refugii la tramvaie. Este unul de viitor. Dacă refugiile ar fi ale Regiei, am putea gândi şi o altă modalitate de validare: accesul pe refugiu să se realizeze prin turnicheţi, pe baza unui validator. Practic, atunci când călătorul este pe refugiu are călătoria deja validată când vine tramvaiul.

De asemenea, suntem în tratative avansate cu companii de carduri şi cu bănci pentru introducerea unui sistem revoluţionar în Bucureşti, implementat deja în Cluj. Este vorba de cardul de credit pe care îl avem cu toţii, dar este unul contactless, şi care îi permite călătorului să îşi valideze călătoria într-un mod foarte rapid, fără a-l mai scoate din buzunar, ci atunci când trece pe lângă stâlpul special conceput pentru plata contactless.

AGERPRES: Cu câte bănci sunteţi în discuţii pentru implementarea acestui proiect?
Vincenţiu Daniel Antonescu: În momentul de faţă cu două bănci. Mari şi importante. Suntem în discuţii avansate, interesul este foarte ridicat şi din partea băncilor nu doar din partea noastră şi probabil că se va întâmpla acest lucru, undeva în mijlocul verii. Pentru noi ar fi un beneficiu pentru că avem foarte mulţi călători frauduloşi.

AGERPRES: Din informaţiile deţinute, 75% dintre călători nu plătesc călătoria, iar 98% dintre aceştia fac frecvent acest lucru. Sunt reale aceste cifre?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Da, într-adevăr, avem un procent ridicat de călători care nu plătesc călătoria, iar toate acestea se regăsesc şi în neputinţa noastră de a oferi un transport civilizat pentru că din 100% avem un procent mic de călători plătitori şi pe aceştia îi mai şi înghesuim în mijloacele de transport. Este clar că o să apară nemulţumiri din rândul celor care sunt călători corecţi.

Consider că, dacă am reuşi să gestionăm problema validărilor, cu siguranţă şi mijloacele de transport în comun ar avea un anumit grad de fluenţă, ceea ce ar duce şi la un grad de mulţumire din partea călătorilor şi de atragere a lor către acest tip de transport.

AGERPRES: Dacă tot vorbim de gradul de mulţumire a călătorilor, când ar putea fi pus în aplicare proiectul panourilor orare în staţiile de autobuz sau de tramvai?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Şi pentru acest proiect am trimis o notă de fundamentare către Primăria Municipiului Bucureşti şi există speranţa de implementare, dar probabil se va începe cu zonele centrale ale Bucureştiului. După mine, cred că sunt trei factori importanţi ca totul să se întâmple aşa cum ne dorim şi cei trei factori suntem noi, Consiliul General şi călătorii până la urmă.

Dacă noi, ca şi persoane fizice, ca şoferi, vom încălca mereu liniile dedicate ale RATB, vom produce clar întârzieri ale mijloacelor de transport în comun. De asemenea, sunt foarte multe cazuri de parcări neregulamentare care blochează mijloacele de transport public şi accesul la calea de rulare. Sunt întârzieri care contează. De aceea trebuie sa ne sincronizăm toţi trei. Nu este vorba doar de un efort susţinut, doar al Primăriei sau al RATB. Trebuie să fim toţi corecţi, dacă ne dorim ceva, inclusiv ceilalţi participanţi la trafic.

AGERPRES: Pe câte trasee cu cale liberă pot circula mijloacele RATB în 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: În afară de tramvaie, gen metrou uşor, sunt câteva linii de autobuze, vreo trei sau patru trasee, dar ar mai fi nevoie. Ne-ar ajuta foarte mult şi intervenţia Poliţiei rutiere sau a Poliţiei locale pentru că sunt nişte benzi dedicate doar pentru autobuze, dar nu se respectă şi unele au fost uşor avariate, iar stâlpişorii de delimitare nu mai există.

AGERPRES: Preţul biletelor de călătorie a rămas neschimbat din anul 2008. Credeţi că 1,3 lei pentru o călătorie reflectă ceea ce oferă în prezent RATB? Se impune o majorare a tarifului de călătorie în 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Cred că din punct de vedere social ar fi mai bine ca acest preţ să rămână pe loc sau transportul în comun să fie gratuit, de ce nu? Însă din punct de vedere economic, noi nu mai reuşim să ne acoperim aceste cheltuieli.

Din 2008 au crescut costurile cu carburanţii, au crescut şi costurile salariale dar şi TVA. Încercăm să ţinem un echilibru şi pe partea salarială pentru că noi nu am intervenit în jos cum s-a întâmplat în alte ramuri ale economiei. Am păstrat oamenii pe aceleaşi salarii.

Un bilet de călătorie a rămas tot la un preţ de 1,3 lei, şi, repet, pentru cei care îşi validează biletul de călătorie. Eu cred că o ajustare la 1,8 lei sau 2 lei pe o călătorie ar putea să ne mai resusciteze pe partea de încasări.

AGERPRES: Aţi făcut o solicitare către Consiliul General în acest sens?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Da! Şi suntem în tratative. Aşteptăm un semnal pozitiv din partea lor.

AGERPRES: Veţi oferi în continuare gratuitate pensionarilor pe partea de transport?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Consider că o formă de gratuitate trebuie să existe, însă sub o formă un pic controlată. Aş restricţiona la un interval orar, să zicem 9,00 -15,00, pentru că, până în ora 9,00, majoritatea oamenilor activi pleacă la muncă şi mă gândesc că pentru cei care s-au retras din activitate este suficient timp să îşi rezolve problemele.

De asemenea, mă gândesc la acordarea unor carduri de călătorie deoarece în prezent nu ştim câţi pensionari transportăm, pentru că ei circulă acum în baza talonului. În primul rând, dacă vom introduce aceste carduri vom şti exact câţi călători pensionari avem, iar în al doilea rând am putea oferi această gratuitate sub formă de 90 de călătorii, în intervalul orar stabilit şi dacă îl depăşesc vor plăti suplimentar. În niciun caz nu ne gândim să le luăm acest drept.

AGERPRES: RATB a achitat integral datoriile către Metrorex. Când va fi redeveni funcţional sistemul comun de taxare RATB-Metrorex?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Ne-am achitat toate datoriile faţă de Metrorex şi acum suntem în negocieri, suntem la a doua întrevedere. Am venit şi noi cu un draft de contract prin care le solicităm ca serviciul pe care îl prestăm să fie contra unui comision. Rămâne doar să ne înţelegem. Cred că se va reporni, cel mai probabil, spre sfârşitul lunii martie. Este până la urmă şi un gest de imagine pentru cele două societăţi faţă de călători.

AGERPRES: Primăria Capitalei încearcă de câţiva ani transformarea regiei în societate comercială pentru că statutul de regie autonomă nu vă permite să accesaţi fonduri europene. Ce presupune acest lucru, ce avantaje vedeţi şi când estimaţi că se va întâmpla?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Suntem în faza întocmirii drafturilor de statut şi a celor privind contractele de servicii publice pe care va trebui să le încheiem cu Primăria Capitalei fără de care nu am putea să asigurăm transportul de pasageri. Transformarea regiei în societate comercială este legată de aceste contracte de servicii publice de transport.

Trebuie să precizez că transformarea regiei în societate comercială nu înseamnă restructurare de personal. Dimpotrivă, este posibil să facem angajări. Acum avem un număr de 10.625 de angajaţi, dar avem personal subdimensionat pe anumite departamente. Totul depinde însă de viziunea pe care o avem noi, dar şi de cei din Primăria Capitalei.

AGERPRES: La ora actuală se vehiculează mai multe scenarii, respectiv transformarea într-o singură societate comercială sau în mai multe societăţi...
Vincenţiu Daniel Antonescu: Da, sunt mai multe scenarii, dar în prima etapă cred că varianta cea mai corectă ar fi ca noua societate să rămână în continuare cu un acţionar unic, respectiv Primăria Capitalei şi abia după 4-5 ani, dacă există şi alte variante de finanţare şi de susţinere să ne gândim la un alt scenariu.

În aceste condiţii, dacă Primăria ar fi acţionar unic, am putea atrage şi noi fonduri europene şi ar reprezenta o gură de oxigen care ne-ar ajuta foarte mult la producţia de tramvaie, la modernizarea şi repararea parcului actual. Vom avea un alt grad de libertate. Evident că a fost făcut un studiu şi se pare că aceasta este cea mai bună variantă: transformarea regiei într-o societate comercială cu acţionar unic, Primăria Capitalei.

AGERPRES: Credeţi că se va întâmpla acest lucru în 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Este un target. Este cu "trebuie" să începem anul acesta. Dacă nu ne transformăm în societate, există riscul, într-o variantă pesimistă, ca în 2019 să rămânem doar cu tramvaie şi troleibuze, dar există şi posibilitatea să pierdem chiar şi această parte de transport electric. Cred că ar fi păcat pentru că vom pierde peste 140 de ani de istorie şi de tradiţie până la urmă, dar vom avea şi o problemă socială şi economică.

AGERPRES: Autobuzele liniei turistice Bucharest City Tour vor circula şi în 2015?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Da, bineînţeles şi sperăm să avem şi o lansare mai în forţă anul acesta. Ne gândim să păstrăm traseul actual şi să mai introducem un alt traseu în care să includem şi alte obiective de interes.

AGERPRES: Ce nemulţumiri au la ora actuală angajaţii regiei?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Ne-au reproşat că salariile nu s-au majorat din 2009, dar am încercat să le explicăm că traversând perioada grea pe care am traversat-o, nu doar noi ci toată Europa, este OK că nu s-a umblat în minus la salarii şi nici nu s-au dat oameni afară. Ţinem pasul cu tot ceea ce se poate face legal.

AGERPRES: La cât se ridică un salariu mediu în RATB?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Salariu mediu brut este de 2.800 de lei, iar salariul net undeva la 2.200 de lei.

AGERPRES: Aveţi un exemplu, un oraş european, care ar putea fi un model şi pentru Bucureşti, în ceea ce priveşte transportul public de persoane?
Vincenţiu Daniel Antonescu: Madrid. Este o metropolă cu puncte de mobilitate şi de interconectare foarte bine puse la punct. Cobori din autobuz şi poţi să te urci foarte uşor şi rapid în metrou sau într-un tren de suprafaţă. Îi ajută şi faptul că au bulevarde foarte largi, patru benzi de dus şi patru de întors. Au benzi de circulaţie care sunt ale lor, ale societăţii de transport, şi dacă faci imprudenţa să circuli pe ele, apare de undeva un echipaj de poliţie, care te îndrumă pe coridorul corect. Poliţia se implică şi municipalitatea se implică foarte mult.

De asemenea, la Praga am văzut cum de la metrou urci direct în staţia de autobuz. Este un lucru foarte bun. Fie că este iarnă sau vară, călătorul a ieşit din staţie şi a intrat în staţie. Cred că este realizabil şi la noi. Este doar o chestie de voinţă, iar statul ar trebui să fie un pic mai curajos. Cred că trebuie ca toate cele trei părţi despre care vorbeam: Consiliul General, RATB şi călătorii să se implice într-un astfel de proiect.AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.