Bucureşti, 2 dec /Agerpres/ - România se află în prezent între ţările cu cel mai scăzut grad de contorizare individuală a consumului de energie termică din apartamente, la un nivel de 50%, cu toate că, prin Legea 121/2014 privind eficienţa energetică, a aliniat legislaţia naţională la Directiva 27 a Uniunii Europene, care urmăreşte reducerea consumului de energie primară cu 20%, până în 2020, arată, întru-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Ista România, Marian Şişu.

Şişu spune că, prin această lege, nu sunt favorizate afacerile firmelor, ci se încearcă eficientizarea sectorului de energie, în condiţiile în care mediul rezidenţial din România consumă 80% din energia termică furnizată, într-un total de 1,3 milioane de apartamente conectate la sistemul centralizat de încălzire termică.

AGERPRES: În ce măsură vorbim despre dorita eficienţă energetică şi cât despre o afacere profitabilă pentru companiile din domeniu ?
Marian Şişu: În primul rând vreau să precizez că Legea 121 din România privind eficienţa energetică nu a fost dată să facă cineva un business prin montarea repartitoarelor de cost în apartamente, cum este profilul firmei noastre sau al altor companii concurente. După cum ştiţi, există Protocolul de la Kyoto referitor la încălzirea globală, la care România este parte, şi ţările participante şi-au asumat nişte ţinte pentru reducerea consumurilor de energie şi pentru creşterea eficienţei energetice. Uniunea Europeană şi-a fixat nişte ţinte care ar trebui atinse până în 2020, respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, faţă de 1990, reducerea costurilor cu 20% a consumului final de energie, faţă de anul 2005, prin creşterea eficienţei energetice şi creşterea ponderii surselor regenerabile în mixul energetic la minim 20%, până în anul 2020. Deci, principalul scop al acestui act normativ este să ne alinieze la normele europene de mediu.

AGERPRES: Ce perspective sunt să se facă progrese prin toate aceste măsuri?
Marian Şişu: În urmă cu trei ani, Uniunea Europeană a analizat statusul acestor obiective şi care este probabilitatea ca ele să fie atinse până în 2020 şi s-a constatat că, dacă se merge în acelaşi ritm ca până acum, nu există nicio şansă să se atingă şi să se îndeplinească obiectivele respective. Şi atunci a apărut Directiva 27 din 2012, privind eficienţa energetică. Directiva trebuia transpusă în legislaţia naţională a tuturor statelor membre până în iunie 2014. România a transpus această directivă prin Lega 121, în august 2014, cu uşoară întârziere. Legislaţia din România este în conformitate cu legislaţia europeană şi nu a fost dată special o lege ca cineva să facă afaceri.

AGERPRES: Ce se întâmplă în cazul României în ceea ce priveşte contorizarea consumului de căldură din sistemul centralizat ?
Marian Şişu: Estimările arată că mediul rezidenţial consumă 80% din totalul de energie termică furnizată, la un număr de 1.300.000 de apartamente. Gradul de contorizare în România este de 50%, în timp ce, de exemplu, în Germania şi Danemarca este de 100%, Bulgaria 98%, Austria 92%, Cehia 80%, Polonia 68%. Datele RADET arată că în Bucureşti doar 47% din apartamente au montate repartitoare de costuri pentru măsurarea individuală a consumului de energie. Datele arată, de asemenea, că blocurile necontorizate consumă cu 45% mai mult decât blocurile contorizate.

AGERPRES: Daţi un exemplu concret privind presupusele avantaje ale contorizării consumului individual.
Marian Şişu: Utilizarea contorizării individuale numai la nivel de Bucureşti a generat în sezonul 2013 - 2014 o reducere cu până la 32% din costul anual, respectiv economii de 14 milioane de euro la facturile de încălzire ale bucureştenilor. În cazul în care contorizarea ar fi fost integrală, consumul gigacaloric ar fi fost mai mic, respectiv de 1.779.070 unităţi, ceea ce ar fi reprezentat cheltuieli de 67.209.299 euro, adică 302.441.844 lei. Astfel, prin contorizarea în proporţie de 100% s-ar fi redus cheltuiala consumatorilor cu peste 16 milioane de euro anual, adică aproape 73 milioane de lei. Subvenţiile pe care le-a acordat pentru preţul gigacaloriei bugetul local al Municipiului Bucureşti, în perioada noiembrie 2013 - aprilie 2014, au fost în valoare de aproximativ 22.650.000 euro, adică 101.924.562 lei.

AGERPRES: Ce sistem de încălzire ar fi mai rentabil, cel cu centrală proprie sau de termoficare ?
Marian Şişu: Aici vorbim de două sisteme de încălzire total diferite, unul centralizat şi altul individual prin centrale termice de apartament. Noi nu gestionăm niciunul dintre aceste business-uri. Ista România este o parte din întregul lanţ. Energia termică din sistemul centralizat este furnizată de regiile de termoficare, care sunt deţinute de Stat, iar centralele de apartament sunt vândute de alte companii, iar oamenii le folosesc cu gazele aferente pentru ca acestea să funcţioneze. Ceea ce noi facem este să intervenim în sistemul de termoficare, să ajutăm oamenii să facă economii, să poată să-şi regleze consumul de căldură şi, de asemenea, să plătească în conformitate cu ceea ce ei consumă. Sunt două sisteme distincte. Unul al Statului, pentru că încă există foarte puţini operatori privaţi, cel mai cunoscut este Dalkia, care asigură încălzirea oraşelor Otopeni, Ploieşti, Iaşi, dar în rest sunt societăţi administrate de Stat, de către Consiliile Locale, şi care fac eforturi foarte mari pentru a nu lăsa oamenii în frig.

AGERPRES: Ce influenţă va avea modificarea Legii 123 privind preţul gazelor naturale pentru populaţie în afacerile Ista. Vor apărea noi debranşări de la sistemul centralizat ?
Marian Şişu: Noi, ca firmă, nu facem politică, este problema legislativului cum modifică această lege. Dar, din discuţiile care au fost până acum, eu am înţeles că se crease o inegalitate între consumatori, în sensul că cei care aveau centrale individuale de apartament aveau gazele subvenţionate, printr-un program până în 2021, iar preţul la gazele utilizate pentru termoficare urma să fie liberalizat, de la 1 ianuarie 2015, respectiv să crească între 20% şi 30%. La regiile de termoficare, chiar dacă preţul de producţie este unul industrial, ceea ce ei livrează către populaţie trebuie să aibă acelaşi statut de preţ ca la gazele livrate către centralele de apartament, pentru că vorbim de populaţie care are acelaşi nivel de trai şi, cel puţin din punctul de vedere al preţului gazelor, acestea trebuie să aibă cel puţin un preţ similar.

AGERPRES: De ce ar rămâne populaţia branşată la sistemul centralizat, dacă piaţa liberă oferă şi alternativa centralelor termice de apartament, prin care consumatorul nu mai plăteşte şi pierderile din reţea ?
Marian Şişu: Afacerile noastre privesc în special sistemul centralizat, iar dacă vorbim de încălzire individuală trebuie să ne gândim şi la etimologie. Centrala individuală este de obicei o centrală pentru o casă individuală. Noi nu avem nimic împotriva centralelor individuale, dar acestea sunt construite pentru a fi instalate individual în case, de 60, 100, 200 de metri pătraţi. Casă individuală pe pământ este egal centrală individuală racordată la gaze. Apartamentele de la bloc fac parte dintr-un condominium care a fost proiectat din construcţie cu un sistem de încălzire. Dacă el aşa a fost proiectat nu este economic să intervii după 20-30 de ani în proiect, să-i schimbi sistemul de încălzire printr-un surogat, pentru că centrala individuală este o soluţie disperată, care a fost încurajată de autorităţile din România, pentru că nu au putut să ţină în viaţă sistemul de termoficare, din cauza politicilor, a lipsei de competenţă, a banilor. Acum 20 de ani erau peste 300 de oraşe racordate la termoficare, iar acum sunt sub 100. În acele oraşe au trebuit să fie găsite soluţii şi aceasta a fost soluţia, cea a centralelor de apartament, o soluţie de compromis, pentru că oamenii nu au avut de ales, nu puteau să instaleze o sobă pe lemne în apartamente. Ideal într-un condominium este să fie păstrat sistemul de încălzire iniţial din proiectare. Dacă totuşi se înlocuieşte, ar trebui să existe o centrală unică la nivel de imobil, astfel încât să fie un sistem unitar de încălzire în toată clădirea.

AGERPRES: Totuşi, sunt multe situaţii, inclusiv în Bucureşti, în care locatarii şi-au montat centrale proprii. Care sunt avantajele şi reversul ?
Marian Şişu: Sistemul de distribuţie a căldurii în apartamente este unul vertical. Ca să poţi instala centrale de apartament, trebuie să faci şantier în casă. Trebuie să renunţi la racordul vertical al sistemului de distribuţie şi trebuie să organizezi un sistem orizontal de ţevi care traversează tot apartamentul. Este un mare inconvenient. Al doilea inconvenient este legat de preţul centralei, al investiţiei totale. Dacă luăm în considerare şi preţul caloriferelor noi, refacerea distribuţiei de la verticală la orizontală, preţul gazelor, dacă facem un calcul economic, centrala de apartament nu se amortizează în veci. Aceasta, pentru că la fiecare doi ani trebuie să vină Distrigaz să verifice instalaţia şi îţi mai ia nişte bani, tot la doi ani vin cei care au vândut centrala să facă o verificare ISCIR şi iar mai iau nişte bani, iar peste patru-cinci ani constaţi că centrala are o durată de viaţă limitată şi trebuie schimbată, şi astfel intri într-un ciclu în care nu reuşeşti niciodată să-ţi amortizezi investiţia. Nu este de neglijat nici pericolul existenţei unei astfel de centrale montate direct în apartament, care funcţionează pe gaze. Mai este şi aspectul legat de poluare. Centralele mari sunt amplasate de regulă la marginea oraşelor. Centralele de apartament poluează exact în centrul oraşelor şi eu sunt convins că, în curând, or să apară şi taxele de mediu, pentru că în Uniunea Europeană funcţionează principiul poluatorul plăteşte, deci este normal să plăteşti. În oraşele unde există centre de termoficare, sub nicio formă nu aş încuraja centralele individuale. Centrala individuală este pentru casele pe pământ şi pentru oraşele fără termoficare, unde reprezintă colacul de salvare al oamenilor care nu au cu ce să se încălzească.

AGERPRES: La ce nivel sunt afacerile Ista şi ce programe de investiţii aveţi ?
Marian Şişu: În România avem afaceri la nivelul a patru - cinci milioane de euro pe an, dar şi industria este mică în domeniu, pentru că, dacă luăm în considerare cifra de afaceri a tuturor firmelor care sunt în industrie, aceasta este undeva la 11-12 milioane de euro, pe total piaţă. Afacerea noastră priveşte echipamentele pe care le instalăm şi firma Ista, fiind multinaţională, cu sediul central în Germania, prezentă în 24 de ţări, toate investiţiile în cercetare dezvoltare se fac de către firma mamă. Din punct de vedere tehnologic, noi am avansat foarte mult în ultimii ani. Acum 15 ani am început cu repartitoare prin evaporare, după aceea am trecut la repartitoarele electronice, apoi la repartitoare cu transmisie radio, la care trebuia să mergi pe casa scării să le citeşti. Acum suntem la ultima tehnologie de repartitoare cu transmisie radio şi repartitor GSM, care transmite valorile de consum direct în serverul firmei. În acest moment, din multe zone ale Bucureştiului primim datele de consum direct în computer. Avem un receptor pe casa scării cu cartelă GSM care, pe lângă componenta de recepţie a datelor din repartitoarele individuale, are şi o aşa-zisă componentă de telefon mobil, care, prin sistem radio, criptează datele şi le transmite direct în serverul firmei. Deci, nu trebuie să mai mergem la bloc să citim echipamentele respective. Acest sistem funcţionează în toate sectoarele Capitalei, la peste 60 de blocuri. Am început un proces de înlocuire a repartitoarelor montate în anii 2003 - 2004 şi aducem ultima tehnologie. În plus, avem cereri pentru montare de contoare de apă cu transmisie radio a consumului. Asta înseamnă că inclusiv datele de pe apometrele montate în apartament vin în serverul firmei direct.

AGERPRES: Cum puteţi determina populaţia să rămână în sistemul centralizat de termoficare ?
Marian Şişu: Suntem interesaţi de programele de eficienţă energetică, de campaniile de informare a populaţiei şi avem iniţiative în acest sens. Una dintre măsurile pe care noi le propunem este ca montarea de robineţi termostatici şi de repartitoare de costuri sau contoare de energie termică să fie incluse în programul de reabilitare termică a clădirilor. Aceasta pentru că în acest moment sunt multe clădiri reabilitate termic fără robineţi termostatici sau repartitoare la calorifere, unde căldura este excesivă, iar locatarii sunt nevoiţi să deschidă ferestrele pentru a avea un mediu confortabil. Banii investiţi de stat, de Uniunea Europeană, nu se întorc astfel, din lipsa mijloacelor de reglare şi măsurare a temperaturii, de eficientizare a consumurilor de energie termică în apartamente, aceasta însemnând o creştere artificială a confortului, pentru că, atunci când vorbim de confort, nu ne referim doar la frig, ci ne referim şi la căldură excesivă. Disconfort înseamnă şi prea frig şi prea cald. Confort înseamnă o temperatură optimă de 21 - 22 de grade în apartament. Fără repartitoare de costuri, fără robineţi termostatici, consumul de căldură nu se eficientizează. Aceasta înseamnă doar bani aruncaţi pe fereastră.

O altă măsură pe care o propunem este cea legată de subvenţia la preţul gigacaloriei, pentru că s-a dovedit oportunitatea, posibilitatea de reducere a consumului de căldură prin limitarea căldurii în spaţiile nefolosite. Reducerea cu 30% a consumului de căldură, ar putea însemna reducerea cu 30% a subvenţiilor de la bugetul local.

AGERPRES: Cât de rapid se va extinde sistemul de contorizare radio a consumului de apă din apartamentele de bloc ?
Marian Şişu: În România au început să fie montate contoarele de apă mecanice la începutul anilor 2000, a căror citire necesita intrarea în apartament sau raportarea individual, cu diferite inconveniente. În prezent, sunt mai mult de 14 ani de utilizare a acestor contoare şi, din cauză că în România nu este necesară reverificarea metrologică, la care se adaugă calitatea apei, noi considerăm că în acest moment sunt probleme destul de mari în acurateţea măsurării consumurilor de apă rece şi apă caldă cu actualele contoare. În această situaţie, Ista România a demarat un program de informare a clienţilor şi promovează de aproximativ doi-trei ani produse cu transmisie radio, care în primul rând au o acurateţe foarte mare a citirii, fiind noi şi nu se pot compara cu cele care au o vechime de 15 ani, care au fost supuse apei dure, acumulării de impurităţi. În al doilea rând, este vorba despre creşterea confortului proprietarului, care nu trebuie să mai primească administratorul în casă să-i citească contoarele sau nu trebuie să mai aibă el grijă ca la o anumită dată din lună să pună consumul pe un bileţel pe care să-l lase la cutia poştală. Avem 100 de blocuri unde am montat aceste apometre cu transmisie radio.

Cea mai mare problemă a asociaţiilor de locatari, înainte să schimbe contoarele, vechi de 14 - 15 ani, era diferenţa mare dintre suma contoarelor de apartament individuale, faţă de contoarele de branşament ale imobilului, administrate de Apa Nova sau RADET. În apartamente am găsit consumatori instalaţi înainte de contor, am găsit contoare blocate, am găsit contoare desigilate. Odată cu montarea noilor apometre cu citire radio vor fi remediate inclusiv problemele legate de fraudă.

AGERPRES: Care sunt strategiile Ista România pentru 2015 ?
Marian Şişu: Planurile noastre pentru 2015 includ dezvoltarea mai performantă a aplicaţiei Web, astfel încât oamenii să-şi poată vizualiza consumul de apă rece şi apă caldă şi căldură online. Prin internet avem în vedere pe termen scurt şi pe termen mediu o aplicaţie mobilă, însemnând tablete şi smartphone. Afacerile vor fi concentrate pe înlocuirea repartitoarelor clasice cu repartitoare radio. În momentul acesta, repartitoarele noastre radio reprezintă 20% din totalul pe care îl avem în administrare şi ne propunem să ajungem la 30% din portofoliul de clienţi, anul viitor. În 2015 ne propunem ca 30% din portofoliul nostru de 200.000 de apartamente să aibă repartitoare radio, inclusiv la apă.

AGERPRES: Aveţi campanii de informare, alte forme de stimulare a populaţiei ?
Marian Şişu: Ne dorim să convingem de importanţa repartitoarelor de costuri şi cealaltă parte a populaţiei, de 50%, fără apartamente contorizate. Strategia noastră nu se bazează pe mediul legislativ. Nu dorim ca oamenii să-şi doteze apartamentele cu repartitoare pentru că este obligatoriu, ci vrem ca aceştia să conştientizeze beneficiul direct pe care îl pot avea, respectiv confortul şi economia. Firma Ista a lansat în această toamnă 'Proiectul de economii garantate', prin care, după instalarea repartitoarelor de costuri şi a robineţilor termostatici, garantăm o scădere cu 20 la sută a costurilor la branşament. Dacă acest standard nu este atins, Ista România îşi asumă să dea banii clienţilor înapoi. Aceasta pentru că noi avem încredere în produsele noastre, în sistemul cu repartizare, avem încredere în clienţi că vor avea un comportament onest. Nu este o simplă declaraţie. Când se semnează un contract, ne angajăm contractual că îşi vor primi banii înapoi pe repartitoare, dacă nu se obţine o reducere cu 20% a consumului de branşament la condominiul respectiv.AGERPRES/(A - autor George Andrei, editor:Nicoleta Gherasi)