Bucureşti, 20 oct /Agerpres/ - Carnea de moluşte Rapana Venosa - specie care se dezvoltă în Marea Neagră de circa 50 de ani - ajunge cu succes pe piaţa coreeană datorită unor întreprinzători români din localitatea 23 August, judeţul Constanţa, care au decis în anul 2012 să investească într-o fabrică de procesare moluşte, unica de acest fel din România.

* Început din fonduri proprii pentru construcţie şi ajutor european pentru procesare

Cu o investiţie iniţială de 450.000 de euro din fonduri proprii pentru construcţia fabricii şi în baza unui proiect de peste 5,18 milioane de lei, finanţat în proporţie de 60% din fondurile europene pentru pescuit, în vederea dotării cu echipamente specifice liniilor de procesare, unitatea a reuşit anul trecut să proceseze 307 tone de materie primă şi alte 165 de tone în acest an. Peste 99% din producţia de carne de rapană, adică 120 de tone, a fost exportată anul trecut în Coreea de Sud la un preţ ferm, stabilit prin contract, în medie, de 6,5 dolari pe kilogram. În cel de-al doilea an de procesare, adică în 2014, care încă nu este finalizat, au fost exportate 46 de tone de produs finit.

"Am făcut această fabrică pentru că există o cerere de carne de rapană foarte mare din partea coreenilor şi japonezilor. Practic, nu putem acoperi întreaga cerere a acestora. Construcţia fabricii a durat şase luni şi a fost realizată numai din fonduri proprii prin asociere cu un partener englez, dar şi din credite bancare. Nu am accesat fonduri europene pentru construcţie întrucât, dacă am fi aşteptat toată procedura de achiziţie, ar fi însemnat să nu putem demara activitatea odată cu începerea sezonului în anul 2013. Echiparea fabricii s-a făcut însă şi cu finanţare prin Programul Operaţional pentru Pescuit pe un proiect în valoare totală de 5,18 milioane de lei şi o valoare eligibilă de 4,19 milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă este de 2,5 milioane lei", afirmă Alina Constantinescu, director executiv şi acţionar, alături de soţ, în societatea constănţeană.

Unitatea de procesare moluşte are o suprafaţa de 777 de mp şi o capacitate de prelucrare de 5 tone la opt ore, însă în perioada de vârf, respectiv lunile iulie-septembrie, poate prelucra şi 15 tone, în 24 de ore. Fabrica este dotată cu un depozit de materie primă, cu o capacitate de 20 de tone, un tunel de congelare rapidă (-35 grade Celsius) pentru 3 tone la 3 ore, un depozit de produs finit (-18 grade Celsius) cu capacitate de 25 de tone şi un depozit de deşeuri (0 - 4 grade Celsius) de 5 tone.

* Produse pescăreşti "Made in Romania"

Intenţia antreprenorilor români prin construcţia acestei fabrici de procesare a fost de a susţine pescuitul autohton din Marea Neagră, de a creşte valoarea adăugată la produsele pescăreşti, precum şi de a contribui la formarea pieţei interne pentru consumul de rapană şi de alte moluşte prin aprovizionarea cu produse autohtone "Made in Romania".

Din procesarea rapanei ca materia primă rezultă practic două produse, respectiv carnea din rapana mare şi carnea cu cochilie pentru rapana mică. Un al doilea produs procesat în fabrică, dar în afara sezonului pentru rapană, este scoica dantelată albă, denumită popular Scapharca. Sezonul începe practic în luna iunie şi ţine până în noiembrie, însă lunile de vârf sunt iulie, august şi septembrie.

"În 2010, când am început să colectăm rapana, am lucrat în parteneriat cu fabricile de la Jurilovca pentru procesare, iar din 2013, când am început aici am avut avantajul că este foarte aproape de punctele de colectare. De asemenea, un alt avantaj a fost acela că rapana nu a mai fost inclusă în perioade de prohibiţie şi acum poate fi recoltată tot timpul anului. Însă, cel mai important lucru a fost faptul că s-a permis de anul trecut colectarea cu vaporul dotat cu traul pentru moluşte, nu doar colectare cu scafandri, aşa cum am făcut la început, ceea ce ne permite să colectăm o cantitate de materie primă mult mai mare", spune Constantinescu.

* Vânzarea cărnii pe piaţa externă, promovarea consumului pe piaţa internă

Întrucât numai 1% din producţia de carne de rapană merge către piaţa locală, reprezentanţii societăţii încearcă să promoveze acest produs în restaurantele din centrul istoric al Bucureştiului sau în cele coreene. Pe partea de export, un singur partener, din Coreea de Sud, susţine cu succes afacerile singurei fabrici de procesare rapane din România. Preţurile de vânzare variază în funcţie de sezon, mai mic în perioada verii, dar în creştere iarna şi primăvara.

"Carnea de rapană cu cochilie merge la export cu un preţ de 1,5 dolari pe kilogram, dar poate ajunge la 6,5 dolari kilogramul doar carnea. Pe piaţa internă se găseşte carne de rapană la supermarketuri, din import, la preţuri de 70 de lei/kilogram. Noi am preferat să avem un contract ferm, să avem un singur cumpărător care ne ia toata cantitatea, decât să stocăm şi să vindem cu un preţ stabilit la licitaţie pe piaţa mondială. Noi, singura fabrica de procesare a rapanelor din România, am ales să mergem cu preţuri mai mici decât cele cu care vând bulgarii, dar să avem o comandă fermă cu un client serios, acelaşi din 2010", menţionează administratorul societăţii.

Deşi cochiliile moluştelor se pot folosi cu succes în hrana animalelor, deoarece conţin carbonat de calciu, dar şi în construcţii, deocamdată în România nu există nicio firmă care să proceseze aceste cochilii rămase după procesarea rapanelor, ele fiind preluate de o firmă de deşeuri.

* Proiectele de viitor legate tot de colectarea şi procesarea moluştelor

Proiectele viitoare ale societăţii urmăresc achiziţionarea unui vapor dotat cu trauler pentru moluşte dacă cheltuiala va fi eligibilă pe noul program de pescuit, dar şi extinderea spaţiului de depozitare în vederea prelungirii perioadei de procesare.

"Am solicitat autorităţilor să verifice dacă putem înlocui pe acest proiect o linie de procesare midii, foarte scumpă, de circa 300.000 de euro, care se produce numai în afara ţării, cu un vapor dotat cu traul pentru moluşte, cu o valoare aproximativ egală de 250.000 de euro, echipat complet şi adus la Tulcea, mai ales că numai de anul trecut s-a permis traularea cu aceste utilaje. Vrem să nu mai depindem de vapoarele existente, care, dacă au de ales între a pescui peşte şi a pescui moluşte, preferă peştele, pentru că îl vând în mod direct. (...) Nu ştim dacă se va permite în viitor traularea şi pentru scoica dantelată albă, pentru că nu se ştie ce impact are asupra mediului", adaugă reprezentantul unităţii de procesare.

În opinia specialiştilor, România mai are încă rezervă de rapană în Marea Neagră pentru că nu s-a permis traularea, "nu s-a ras fundul mării", până anul trecut acest lucru realizându-se doar cu scafandrii. Sunt diferite însă părerile cercetătorilor marini şi cele ale producătorilor, ale celor care vor să dezvolte un astfel de business vizavi de aceste subiect. La nivel european, însă, se discută de doi ani despre introducerea unei cote la rapană, la fel ca la peşte şi la calcan.

* Ce este Rapana Venosa

Specia Rapana Venosa a venit în Marea Neagră din Marea Japoniei şi a Chinei de Sud, în urmă cu 50 de ani şi o lungă perioadă de timp s-a considerat că este un dezastru pătrunderea ei în Marea Neagră, pentru că hrana principală era constituită scoici, cunoscute drept midii. Specialiştii afirmă că nu se ştie exact dacă populaţia de midii a fost afectată, în condiţiile în care nici acestea nu sunt exploatate, iar în prezent au apărut şi primii embrioni pentru creşterea artificială a midiilor.

Rapana Venosa este o specie cu fertilitate ridicată, în medie, o femelă depune 150-200 ouă/săptămână, timp de 11-15 săptămâni şi are o mare capacitate de adaptare faţă de salinitate şi o mare toleranţă faţă de apele poluate. Este unul dintre cei mai activi prădători dintre speciile bentale pontice. Singurul duşman natural este Steaua-de-Mare.

Rapana a reuşit să dezvolte populaţii extrem de numeroase, a căror biomasă totală a atins valori de mii de tone. Cei care au început să o exploateze primii din bazinul Mării Negre au fost turcii, iar ulterior bulgarii, care au deja o experienţă de 20 de ani în procesarea rapanei.

Dacă în urmă cu 4-5 ani, în statisticile din România nu exista producţie de rapană, anul trecut a fost raportată în jur de 1.300 de tone. Paradoxal, prima folosinţă a rapanei în România a fost cea artizanală, din cochilie, nicidecum pentru consum, ca aliment.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanţate din Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din judeţele Călăraşi, Tulcea şi Constanţa, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)