Satu Mare, 30 sep /Agerpres/ - Comuna Beltiug din judeţul Satu Mare se poate lăuda cu o zonă unică în lume ce ar putea ajunge în patrimoniul UNESCO, având aproape 400 de pivniţe vechi de sute de ani în care localnicii îşi păstrează vinurile.

Tradiţia cultivării viţei de vie şi a producerii vinului este veche de circa o mie de ani în zona Beltiugului, dar un accent mai mare s-a pus după colonizarea şvabilor, în secolul XVIII. În prezent aproape fiecare familie are propriul vin, produs după metodă proprie.

Beltiugul este o aşezare veche. În localitate a avut reşedinţa câteva sute de ani familia voievodului maramureşean Dragoş, maghiarizat Dragfy, după care a mutat-o la Ardud. Potrivit unei legende, după o bătălie cu pecenegii, regele Ladislau I al Ungariei s-a oprit în zona localităţii, a cerut ceva de băut şi a primit vin într-un dovleac.

Pantele domoale ale dealurilor cu expunere sudică şi solul roşiatic, puţin nisipos, fac ca zona să fie foarte bună pentru cultivarea viţei de vie.

Pe dealul din Beltiug, beciurile răcoroase, clădite din cărămidă, sunt la câţiva metri distanţă unul de celălalt, săpate în stâncă pentru a ţine răcoare. Multe sunt construite din secolul XIX, dar sunt şi unele noi, acestea din urmă cu toate dotările anului 2014. Beciurile sunt spaţioase, în care vinul se depozitează atât în butoaie de lemn, cât şi în recipiente din inox pentru o mai bună păstrare peste timp. Câţiva orăşeni şi-au construit chiar case de vacanţă în zonă, cu pivniţe în subsol, zona fiind ideală pentru petrecerea unui week-end.

Despre vinul de Beltiug se spune că este cel mai savuros din judeţ şi este vestit pentru calitatea sa indiscutabilă. Mulţi dintre localnici nici măcar nu vor să vândă vin, îşi pregătesc atât cât au nevoie pentru a bea peste an şi de sărbători. Unii dintre producători au reuşit să-l îmbutelieze şi să-l comercializeze. Alţi întreprinzători au reuşit să-şi creeze deja adevărate branduri şi să vândă chiar şi peste hotare.

Majoritatea soiurilor sunt cunoscute în întreaga ţară, respectiv Riesling, Traminer, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir, dar sunt şi soiuri hibride sau vinuri a căror comercializare este interzisă în Uniunea Europeană din cauza cantităţii mari de substanţe dăunătoare organismului, fiind permis doar consumul propriu.

În scopul promovării intereselor viticultorilor mai mici a fost constituită Asociaţia Vini-viticultorilor din Podgoriile Tradiţionale Sătmărene. Primul obiectiv al acesteia este obţinerea dreptului de a folosi ca indicaţie geografică denumirea "Dealurile Sătmarului", zonele viticole din judeţ fiind incluse în momentul de faţă în regiunea viticolă "Dealurile Crişanei şi Maramureşului".

"Cred că s-a creat o nedreptate că indicaţia geografică a vinului de aici din Beltiug este Dealurile Crişanei. Noi suntem în judeţul Satu Mare. Din păcate, unii din Direcţia Agricolă trebuiau să fie mai atenţi, nu trebuiau să lase ca numele de Dealurile Sătmarului să aibă o suprafaţă foarte mică. Am pornit demersul şi îmi doresc din tot sufletul să reuşim ca vinul produs în judeţul Satu Mare să fie sub indicaţia geografică 'Dealurile Sătmarului'. Eu cred că aşa este corect, avem peste 1.000 de ha de vie în judeţul Satu Mare", a afirmat Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

Producătorii au încercat în ultimii trei ani obţinerea acestui drept de folosinţă a denumirii, dar a fost nevoie de o asociaţie care să se ocupe de problemele organizatorice. Un alt scop al noii organizaţii este de a promova vinurile sătmărene pe piaţa naţională şi internaţională.

În judeţ sunt peste o mie de hectare de viţă de vie, producţia medie fiind de 5.000 de litri/ha.

Primarul comunei Beltiug, Ioan Bartok Gurzău, a anunţat în cadrul Festivalului Vinului că se fac demersuri pentru includerea acestei zone unice în Europa pe lista UNESCO, astfel încât aceasta să fie protejată şi promovată.

"Avem o tradiţie de peste 1.000 de ani în vie, mai ales după venirea şvabilor, în 1730. Avem 690 de case şi 390 de pivniţe. Cred că suntem unicat în Europa, încercăm să cuprindem pe lista UNESCO această zonă. Aici, tradiţia viţei de vie este de aproape 1.000 de ani. S-a dezvoltat foarte tare mai ales după colonizarea şvabilor în jurul anului 1730, tradiţie care s-a menţinut pe parcursul a două secole şi jumătate. De altfel, pe timpul împărătesei Maria Tereza s-a cunoscut drumul vinului, din Beltiug foarte mult vin exportându-se în Viena", a declarat primarul.

În perioada comunistă zona viticolă a avut de suferit, multe culturi s-au distrus. Viticultorii şi-au revenit cu greu, au rămas în urmă în privinţa etichetării şi prezentării vinurilor. În ultimii ani, producătorii mai mari s-au dezvoltat destul de mult, cu sprijinul fondurilor europene, şi mai au mult de muncă până când zona viticolă îşi va recăpăta renumele de altădată. AGERPRES/(AS - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Cristian Anghelache)