COD GALBEN: 16-05-2025 ora 10 Intre 16 mai, ora 10 – 17 mai, ora 08Fenomene vizate se va semnala 16 mai, ora 10 – 17 mai, ora 08Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Craiova, 9 sep /Agerpres/ - Fabrica de Automobile din Craiova este locul unde, de aproape 40 de ani, trei mari producători de autoturisme din lume de pe trei continente - Europa (Citroen), Asia (Daewoo) şi America (Ford) - şi-au desfăşurat activitatea, în perioade diferite, producând modele destinate atât pieţei interne, cât şi exportului.
Chiar dacă ţintele impuse iniţial de producători nu au fost niciodată atinse, pe porţile fabricii din Craiova, denumită Oltcit, Daewoo sau Ford, au ieşit sute de mii de modele de Oltcit Special, Oltcit 11R, Oltcit 11RL, Oltcit 12TRS, Oltcit Axel 12TRS, Daewoo Cielo, Daewoo Matiz, Daewoo Tico sau Ford B-Max.
Automobile Craiova a fost fondată în 1976, ca un joint-venture între guvernul român şi compania franceză Citroen.
În urma crizei energetice de la începutul anilor 1970 care a lovit puternic piaţa auto din Europa, mulţi producători auto au început să caute noi pieţe. Şi la fel ca Renault, Citroen a mizat pe faptul că, prin deschiderea unei fabrici în România, va avea acces liber în piaţa CAER.
După mai multe luni de negocieri, la sfârşitul anului 1976, Citroen şi autorităţile de la Bucureşti au semnat un acord pentru construirea unei fabrici de 350 de mii de metri pătraţi la Craiova. Statul român deţinea 64% din acţiuni şi a impus Citroen, care se angajase să asigure tehnologia de fabricaţie şi să exporte 40% din producţie, ca cel puţin 40% din elementele de fabricaţie să fie produse în România. Lucrările la fabrica din Craiova au fost inaugurate la sfârşitul lunii iunie 1977 şi au fost finalizate în 1980. Producţia de serie a început însă în 1981 şi deşi cadenţa iniţială trebuia să fie de aproximativ 130.000 de maşini pe an, producţia nu a depăşit 60.000 de unităţi/an în perioada care a urmat.
Denumirea de Oltcit vine de la Oltenia şi Citroen, iar Societatea Mixtă Oltcit SA Craiova a produs modele Oltcit Special, Oltcit 11R, Oltcit 11RL, Oltcit 12TRS, Oltcit Axel 12TRS.
'Citroen-ul oltenesc', cum era denumit Oltcit, a fost fabricat în patru versiuni. Modelul Special a fost extrem de apreciat, deşi a fost produs într-o serie limitată, din cauza motorului boxer luat de pe Visa, cu doi cilindri opuşi, de numai 652 cmc, care avea o putere de numai 35 CP, dar avea un consum mediu de circa 5.0 litri/100 km. Versiunile 11R si 11 RL aveau sub capotă un boxer în 4 pistoane, de 1.129 cmc, care dezvolta 58 CP, iar modelul 12 TRS, un agregat de 1.299 cmc, de 62 CP, cuplat, în premieră, la o cutie în 5 trepte. Motorul de pe Special avea senzor pe volan ce regla aprinderea, optimizând arderea, iar ca particularităţi trebuie menţionat sistemul de frânare faţă al Oltcit-ului care nu avea discurile de frână la roată, ci la capetele opuse ale planetarelor, de la intrare în cutia de viteze şi 'sateliţii' montaţi pe planşa de bord, în locul comutatoarelor tradiţionale cu braţ pentru semnalizare, lumini, claxon etc.
Începând cu anul 1990, partenerul francez s-a retras din România, societatea a devenit Automobile România, iar producţia a continuat sub denumirea de 'Oltena', dar cu o cadenţă redusă şi cu multe subansamble adaptate de la Dacia, precum sistemul de frânare faţă, acum cu discuri la roată.
Odată cu plecarea Citroen, societatea a intrat în impas, deşi ulterior pe plan local au existat tentative de identificare, fie şi provizorie, a unei soluţii, cum ar fi omologarea, producerea şi comercializarea cu destul succes a unei camionete concepute pe structura Oltcit-ului sub denumirea de Oltena.
După modelul anterior, în cooperare cu concernul sud-coreean Daewoo, a fost înfiinţată o nouă societate mixtă, iar la 10 octombrie 1994 a fost semnat între partea coreeană şi partea română contractul de asociere care a consfinţit înfiinţarea Daewoo Automobile România SA, noua societate bucurându-se, conform clauzelor contractuale, de toate stimulentele, avantajele, garanţiile şi permisiunile prevăzute de legislaţia română privind investiţiile străine în scopul producerii, asamblării şi vânzări de autovehicule, părţi şi componente ale acestora. Daewoo Automobile România avea ca acţionar majoritar Daewoo Motor Co. Ltd cu 51% şi SC Automobile Craiova SA cu 49%. Conform contractului de asociere, concernul Daewoo urma să contribuie la capitalul social al proaspăt înfiinţatei firme producătoare de autoturisme, aportul său cifrându-se la 50 milioane de dolari. Dar contribuţia sa a fost 'în natură', impunând ca noile linii de fabricaţie să fie echipate cu utilaje din import. Societatea avea un capital social de 6,1 milioane dolari şi o cifră de afaceri de 6.518 miliarde lei.
Potrivit contractului încheiat cu partea română, Daewoo se obliga să menţină producţia autoturismului Oltena, precum şi a liniilor de producţie pentru subansamble şi piese de schimb aferente până în anul 2005, însă în anul 1995, reprezentanţii Daewoo care aveau majoritatea în consiliul de administraţie au hotărât dezafectarea liniilor de fabricaţie a Oltena, precum şi a liniilor de producţie pentru subansamble şi piese de schimb. În era Daewoo la Craiova au fost produse modelele Tico, Cielo, Espero, Matiz şi Nubira. Preţurile modelelor echipate cu motoare Euro 2 erau, în funcţie de versiune, de 4.990-7.540 euro pentru Matiz, 7.390-8.790 euro pentru Cielo şi 9.990 - 11.490 euro pentru Nubira.
În anul 1999, Daewoo a realizat o creştere a producţiei cu aproape 8% (18.000 unităţi în 1999 faţă de 16.700 în 1998). Această cifră reflecta totuşi numai parţial o realitate industrială, întrucât în 1998 Daewoo importa din Coreea de Sud unele produse care erau asamblate din colecţii SDK la Craiova.
În anul 2000, compania Daewoo a solicitat statului român, pentru a exista o competiţie echitabilă pe piaţa producătorilor de automobile din România, aceleaşi facilităţi fiscale ca cele primite de firma Renault la cumpărarea producătorului român de automobile Dacia Piteşti - amânarea plăţii TVA cu o perioadă de trei ani, amânarea cu 65 de zile a plăţii taxei de drum la modelele produse, exceptarea de la plata taxelor vamale şi a TVA adăugată la importul de maşini, echipamente şi subansamble necesare producţiei şi amânarea cu trei ani a TVA pentru companiile subcontractante ale Daewoo. Reprezentanţii Daewoo susţineau că pe parcursul a 5 ani de la cumpărarea fabricii au investit în România peste 800 de milioane de dolari.
În 2003, compania Daewoo Automobile România a vândut 23.400 de autoturisme, înregistrând cele mai bune vânzări după anul 1995, valoarea contractelor la intern fiind de 4.670 miliarde lei vechi, iar la export de 1.438 miliarde lei vechi. Din volumul total al vânzărilor, modelul Matiz deţinea recordul cu peste 16.800 unităţi vândute, urmat de Cielo cu peste 5.300 unităţi. Volumul vânzărilor la Matiz în 2003 a fost de circa două ori mai mare faţă de 2002, depăşind cu circa 4% totalul vânzărilor la acest model în ultimii cinci ani.
În anul 2007, reprezentanţii Daewoo Automobile România anunţau că pe străzile din România circulă circa 215.000 de maşini Daewoo care consumă anual piese de 200 milioane de euro.
Daewoo a început să aibă probleme în 1998, pe fondul crizei financiare din Asia. Compania a adăugat 14 firme noi celor 275 de subsidiare deja existente, într-un an în care pierderile totale s-au ridicat la 458 milioane dolari, la vânzări de 51 miliarde dolari. În 1999 Daewoo, al doilea conglomerat din Coreea de Sud, cu investiţii în aproximativ 100 ţări, a dat faliment.
General Motors a cumpărat compania Daewoo, dar nu şi uzinele acesteia din România, Uzbekistan şi Polonia. Automobile Craiova nu a mai putut exporta maşinile produse. În 2003 General Motors a început comercializarea modelelor Daewoo sub brandul Chevrolet şi a prelungit licenţa de fabricaţie la Craiova până în octombrie 2005.
În ianuarie 2004, premierul Adrian Năstase declara la Craiova că aşteaptă clarificarea situaţiei juridice a societăţii Daewoo, precizând că 'autorităţile statului au datoria de a sprijini continuarea producţiei de automobile în această întreprindere'. Senatul a aprobat pe 25 iulie 2005 o ordonanţă de urgenţă prin care Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a fost mandatat de guvern să încheie contracte de asistenţă juridică în vederea negocierii cu Daewoo Motor Co.Ltd pentru achiziţionarea pachetului majoritar de 51% din acţiunile Daewoo Automobile.
În august 2005, autorităţile române au făcut o ofertă în valoare de 35 milioane euro companiei coreene pentru răscumpărarea celor 51% din acţiuni, ofertă respinsă de partea coreeană. Statul român era dispus să plătească şi 45 milioane euro, deşi compania de evaluări KPMG cotase pachetul de acţiuni la 32 milioane euro. KPMG a estimat valoarea totală a fabricii de la Craiova la 70 milioane euro.
Potrivit companiei coreene, fabrica de la Craiova avea datorii de 300 milioane euro către o filială Daewoo din Marea Britanie, dar ministrul economiei de la acea vreme, Codruţ Sereş a declarat că nu se punea problema ca statul român să preia şi această datorie. Sereş spunea că autorităţile române s-au implicat în preluarea pachetului majoritar atât din motive sociale, pentru ca cel puţin 80% din angajaţi să îşi poată păstra locurile de muncă, cât şi din motive economice, pentru ca fabrica să îşi păstreze destinaţia, să producă în continuare autovehicule sau piese de schimb şi nu să fie "vândută ca fier vechi".
Negocierile cu Daewoo au fost finalizate în iunie 2006, iar statul român a preluat pachetul de 51% din acţiunile fabricii de la Craiova în august 2006, pentru care a plătit 60 milioane dolari. Guvernul dorea să privatizeze rapid fabrica de automobile de la Craiova şi era dispus să acorde potenţialului investitor facilităţi conform normelor europene, declara premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, în septembrie 2006 în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii Ford, iar pe 10 ianuarie 2007 a înfiinţat comisia de privatizare a Daewoo Craiova, al cărei preşedinte a fost numit ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. Atribuţiile comisiei constau în pregătirea şi propunerea strategiei de privatizare, alegerea procedeelor şi metodelor de privatizare şi realizarea întregului proces de privatizare.
În şedinţa de guvern din 25 aprilie 2007 s-a aprobat ca strategia de privatizare a Automobile Craiova să includă vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinut de AVAS (72,4%) şi a pachetului deţinut de SIF Oltenia (22,06%). SC Automobile Craiova SA (societatea la care statul avea 72,4% din acţiuni) deţinea 49% din acţiunile SC Daewoo Automobile România. Anunţul de privatizare a pachetului de acţiuni de 72,4% deţinut de AVAS la Automobile Craiova a fost publicat pe 23 mai 2007, iar ofertele finale au putut fi depuse până pe 5 iulie. Negocierile dintre autorităţile române şi Ford au fost finalizate la 11 septembrie 2005, la trei zile după ce comisia de privatizare a deschis cele două oferte financiare, cea iniţială de 55 milioane euro, depusă pe 5 iulie cu oferta tehnică şi oferta irevocabilă de 57 milioane euro prezentată pe 7 septembrie. Comisia de privatizare a început negocierile cu Ford pe 9 iulie 2007, după ce a validat documentele de participare depuse de compania americană, singura care a depus o ofertă pentru fabrica de la Craiova.
Prin oferta tehnică, Ford se angaja la investiţii directe de 675 milioane euro, o producţie anuală de 300.000 autoturisme şi dublarea numărului de angajaţi. Contractul de privatizare a Automobile Craiova a fost semnat pe 12 septembrie 2007 la Salonul Internaţional Auto de la Frankfurt de preşedintele comisiei de privatizare, Sebastian Vlădescu şi negociatorul-şef al Ford, Lyle Watters.
Prin contractul de privatizare, Ford se obliga să obţină confirmarea General Motors pentru ca societatea craioveană să continue furnizarea de componente Daewoo pentru maşinile aflate în circulaţie. AVAS se obliga să facă dovada că a soluţionat problema datoriei pe care Daewoo o avea către filiala din Marea Britanie. Cele două părţi trebuiau să numească o firmă care să facă un audit privind activităţile conexe care urmau să intre în proces de restructurare.
Printre condiţiile de finalizare din contract se numărau numirea de reprezentanţi Ford în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Comitetul Director al societăţii, precum şi accesul acestora la documente, acte, proprietăţi, dar şi respectarea contractului colectiv de muncă şi plata salariilor.
AVAS se obliga să menţină intact actul constitutiv al societăţii, iar Ford nu putea emite sau crea acţiuni şi nu putea înstrăina active ale acesteia fără acordul vânzătorului. Ford se obliga să menţină timp de patru ani obiectul de activitate şi cei 3.900 de angajaţi ai societăţii şi să producă peste 250.000 de automobile în această perioadă.
Ford a cerut la 5 mai 2010 reanalizarea unor clauze din contractul de privatizare al Automobile Craiova, dar afirma că angajamentele privind investiţiile rămân neschimbate. Ford România a demarat producţia la fabrica din Craiova în 2012, odată cu lansarea modelului B-Max care este primul produs al acestei fabrici şi prima maşină românească de 5 stele EuroNCAP. Tot în 2012, Ford România a început să producă la Craiova şi motorul EcoBoost pe benzină, de 1,0 litri în trei cilindri cu caracteristicile turbo şi injecţie directă care a câştigat titlul de Motorul Internaţional al anului 2012. În 2013, Ford a lansat la Craiova şi producţia celui de-al doilea motor Ecoboost (pe benzină) de 1,5 litri, care a şi intrat în producţia de serie.
În ultimul trimestru al anului 2013, fabrica Ford din Craiova a început procesul de întrerupere temporară a producţiei de autoturisme B-Max şi motoare EcoBoost şi trimitere în şomaj tehnic a angajaţilor, ca urmare a cererii tot mai scăzute de pe piaţa europeană. Acest proces a început în luna septembrie, mai întâi la secţia operaţiuni vehicule, în perioada 20 septembrie-4 octombrie, şi a continuat în fiecare lună cu câte 7-10 zile lucrătoare până la sfârşitul anului. Pe perioada şomajului tehnic, angajaţii primesc 80% din salariul de bază, conform contractului colectiv de muncă.
Directorul general al Ford România, Zoltan Brassai, a afirmat în luna iulie 2014 că fabrica Ford din Craiova are o linie de producţie flexibilă pentru a putea produce în funcţie de cererea pieţei şi, în lipsa comenzilor, nu va produce ca să aibă maşini pe stoc. AGERPRES / (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.