Craiova, 9 sep /Agerpres/ - Evoluţia uzinelor Electroputere Craiova de la 'citadela electrotehnicii româneşti' la spaţiu pentru un mall poate fi considerat un exemplu al modului în care au ajuns marile societăţi din industria românească dinainte de 1989 pe parcursul a peste 20 de ani de economie de piaţă.
Fondată la 1 septembrie 1949 şi destinată producţiei de utilaj electrotehnic greu, numele ‘Electroputere' este legat de realizarea sistemului energetic românesc şi modernizarea sistemului feroviar şi urban. Primele transformatoare de forţă au fost realizate în concepţie proprie începând cu anul 1951, producţia de transformatoare dezvoltându-se atât prin creşterea puterii nominale, cât şi prin folosirea de materiale noi pentru miezuri magnetice. În perioada 1960-1965 se diversifică producţia şi se achiziţionează licenţa ELIN Austria pentru autotransformatorul de 200 MVA şi licenţa ASEA Suedia pentru transformatorul locomotivei electrice.
Etapa 1965-1975 este caracterizată prin reorganizarea fabricaţiei de transformatoare, construcţii de noi hale de fabricaţie şi realizarea cu forţe proprii a transformatoarelor de 400kV şi de 400MVA. Primul transformator de 440MVA a fost construit în 1987 pentru Centrala Nucleară Cernavodă, cel mai mare transformator livrat în România. Laboratoarele de încercări cunosc, de asemenea, o însemnată dezvoltare, asigurând o diversificare a producţiei de transformatoare necesară atât în ţară cât şi la export, pentru care se realizează toate probele de încercare.
În perioada 1949-1960 au fost produse locomotive electrice de mină şi de tramvaie, iar din 1960 s-a trecut la fabricaţia de Locomotive Diesel Electrice fabricate timp de 15 ani sub licenta BBC Elveţia şi a locomotivelor electrice de 4100 kW sub licenţa ASEA Suedia, după care au fost integrate complet şi au căpătat eticheta "fabricat în România". După anul 1989, activitatea fabricii de locomotive a fost axată pe modernizarea şi reparaţia capitală a locomotivelor tip LDE 2100 CP şi a locomotivelor electrice de 5100 kW.
Fabricaţia de maşini electrice rotative a început în anul 1950, asimilându-se peste 400 de tipuri de maşini electrice. Pe baza cercetării proprii, cât şi a introducerii în fabricaţie a unor licenţe de la BBC şi ASEA, în perioada 1965-1970 s-a extins clasa de izolaţie ‘F' la întreaga fabricaţie, Electroputere fiind printre primele firme din Europa în acest domeniu. În perioada 1980-1985 s-au asimilat şi executat, pe bază de licenţă GENERAL ELECTRIC Canada şi ANSALDO Italia, motoare electrice pentru centrale nucleare, conferind fabricaţiei de maşini electrice rotative un plus de tehnicitate.
Datorită unui însemnat volum de investiţii, cooperării cu firme de prestigiu din Elveţia, Suedia, Franţa, Germania şi Italia, precum şi a eforturilor unui mare număr de specialişti, marca ELECTROPUTERE a devenit cunoscută în peste 100 de ţări de pe toate meridianele globului.
Din 1991, s-a constituit în societate pe acţiuni şi a intrat într-un proces de restructurare care a constat, în cea mai mare parte, în concedieri masive de personal. După mai multe încercări eşuate, ELECTROPUTERE a fost privatizată în luna noiembrie 2007, pachetul majoritar de acţiuni de 86,28% fiind cumpărat de la statul român de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited cu 2,34 milioane euro. Chiar dacă la cumpărare reprezentanţii firmei saudite au anunţat că nu vor vinde terenul, ci vor dezvolta activitatea fabricii, la sfârşitul anului 2011 au vândut dezvoltatorului imobiliar K&S Developments circa 12 hectare de teren din curtea societăţii cu un preţ vehiculat de 30 milioane euro, unde a fost ridicat un mall care poartă numele de ElectroputereParc.
De peste 10 ani la Electroputere Craiova a fost sistată producţia de locomotive, singurele fabrici care mai funcţionează acum în Electroputere fiind Fabrica de Maşini Electrice Rotative (MER) şi Trafo- Fabrica de transformatoare de mari puteri produse pentru sistemele energetice din diverse ţări, în special din zona balcanică şi Orientul Apropiat.
Electroputere Craiova a vândut în 2012 fabrica de locomotive Grupului Grampet, care în acelaşi an a cumpărat şi fabrica de reparaţii locomotive Reloc SA din Craiova, aflată vizavi de Electroputere. Pe 20 mai a.c., noua firmă Electroputere VFU-Reloc Craiova a prezentat presei o locomotivă Diesel de 1250 CP, proiectată şi realizată la Craiova, în parteneriat cu corporaţia americană Caterpillar. Conducerea firmei a afirmat că aceasta este prima locomotivă românească după 24 de ani.
''La Electroputere Craiova nu s-a reuşit o restructurare eficientă. Şi aceasta este situaţia marii majorităţii a societăţilor româneşti din această industrie care au funcţionat înainte de 1989. Prima greşeală care s-a făcut a fost imediat după evenimentele din 1989 când angajaţii, în baza părţilor sociale pe care le deţineau, şi-au cerut banii înapoi. Aceste sume, care reprezentau părţile sociale şi care erau banii depuşi de salariaţii întreprinderii, au trebuit să ni-i dea, ceea ce a însemnat practic o decapitalizare acută a societăţii tocmai în momentul în care România intra în cea mai abruptă inflaţie din epoca modernă. Şi exact când aveau nevoie de mai mulţi bani, nu au mai avut. Noi plătiserăm mulţi ani la rând părţi sociale şi au fost cam două-trei salarii pentru fiecare angajat. Şi vă daţi seama ce înseamnă să dai două-trei salarii o dată la 12.500 de angajaţi. Şi pe fondul lipsei lichidităţilor, a scăderii continue a portofoliului de comenzi, a lipsei de pregătire pe marketing, a presiunii sindicatelor care se opuneau unei restructurări radicale, a unor contracte partinice încheiate de membrii managementului, Electroputere a ajuns o societate neprofitabilă cu mari datorii la stat', a declarat, pentru AGERPRES, Eugen Georgescu, fostul preşedinte al Asociaţiei Salariaţilor din Electroputere.
Georgescu a mai afirmat că la Electroputere Craiova era nevoie de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, însă s-a 'dus trai pe vătrai" şi s-a intrat ''într-o cascadă de datorii'.
''Comenzi nu erau, performanţă nu se făcea, sindicatele au început să dicteze, iar directorii, care îşi făceau micile lor afaceri, ca să nu fie schimbaţi din funcţii s-au apucat să pactizeze cu sindicatele care au negociat întotdeauna pentru ei. Şi aşa a ajuns Electroputere în incapacitate de a se susţine. Dacă a mai trăit cât a mai trăit, a fost datorită produselor care mai erau căutate, pentru că unele dintre produse nu aveau nevoie de nu ştiu ce tehnologie avansată. De exemplu, transformatoarele sunt aceleaşi cu mici modificări, motiv pentru care au rezistat şi rezistă şi acum, însă unde se simţea nevoia de tehnologie, de licenţe, lucrurile nu au mai mers. Cine a lucrat în proiectare ştie că noi făceam o readaptare a produsului la condiţiile existente. La locomotive, după licenţele cumpărate, s-au făcut mai multe variante care erau adaptate. Portofoliul unei societăţi este format din conturi, din produse, din politica de management şi din licenţe şi mărci înregistrate. Toate astea au dispărut. Electroputere nu şi-a înregistrat mărcile, iar băieţii deştepţi au pus mâna pe ele. Iar cine înregistrează mărcile vine să îţi ceară bani ca să le poţi folosi ulterior', a mai spus Eugen Georgescu.
Şi dacă Electroputere era considerată o comunitate, acum acest nume mai este inscripţionat în curtea fostei fabrici doar alături de cuvântul mall, adică ElectroputereMall. 'Electroputere s-a numit citadela electrotehnicii româneşti, era Centrala Industriei de Maşini şi Aparate Electrice - CIMAE. Electroputere era o comunitate. Intrau zilnic pe poarta fabricii 12.500 de oameni. Aveam policlinică, aveam spital. Acum numele Electroputere mai apare doar alături de cuvântul mall. Nu ştiu câţi oameni merg zilnic la acel mall şi dacă o avea 1.000 de angajaţi. În Craiova hipermarketurile au devenit, după 24 de ani de economie de piaţă, principalii angajatori cărora mii de şomeri le trimit CV-urile imediat ce află că se mai deschide un magazin. Nu ştiu cine va mai merge să cumpere. Probabil că fac parte din ultima generaţie care a văzut cu adevărat industria românească, cum se fabrică un transformator, o locomotivă, un motor electric', a mai spus Eugen Georgescu, fostul preşedinte al Asociaţiei Salariaţilor din Electroputere. AGERPRES / (A-AS-autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)