Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 24 aug /Agerpres/ Piaţa românească a pariurilor în cotă fixă a crescut în ultimii ani, iar, în general, casele de pariuri înregistrează pierderi doar 4-6 săptămâni pe an, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, Liviu Popovici, preşedintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers şi country manager la Stanleybet România.
El subliniază că domeniul este unul foarte transparent, monitorizat electronic permanent de Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc, iar controalele sunt foarte severe.
Popovici se referă şi la protejarea jucătorilor atunci când există suspiciuni privind aranjarea unor meciuri, cât şi la faptul că adicţia pe care o pot genera pariurile este mai scăzută decât în cazul cazinourilor sau loteriei.

AGERPRES: Cum a evoluat domeniul caselor de pariuri în ultimii ani în România şi cât de puternică este concurenţa?
Liviu Popovici: Până în 2009 era o distribuţie destul de largă pe piaţa pariurilor, cu peste 30 de firme de pariuri, cu multe agenţii. În 2009 s-a schimbat legislaţia jocurilor de noroc în general. Una dintre contribuţiile noastre, a Romanian Bookmakers, la legislaţie a fost să impunem obligaţia ca fiecare firmă de pariuri să instaleze un terminal, la momentul acela la Ministerul Finanţelor Publice /MFP/, după ce s-a înfiinţat Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc /ONJN/ s-a mutat la Oficiu, astfel încât toate tranzacţiile financiare legate de pariuri să fie reflectate acolo, absolut tot. Orice încasare, orice plată se vede şi acolo, este oglinda serverului de pariere. Tot atunci s-au impus nişte limite minime şi de capital şi de număr de agenţii şi garanţii şi taxe de licenţă. Piaţa s-a dus deodată jos. Au rămas la momentul acela 12-14 firme de pariuri care au reuşit să îndeplinească condiţiile, care făceau şi înainte lucrurile transparent şi care şi-au permis să facă lucrurile la fel, în continuare. Singura schimbare - au pus acel terminal. Din 2009 este o creştere oarecum constantă a pieţei, o creştere cu o singură cifră, de la an la an, cu ani mai buni şi ani mai proşti.

AGERPRES: Ce înseamnă ani mai buni şi ani mai proşti în domeniul pariurilor?
Liviu Popovici: Sunt ani în care ponderea surprizelor în total evenimente importante este atât de mică încât generează margini foarte proaste, diferenţa între încasări şi plăţi evoluează foarte prost pentru firmele de pariuri. Aceia sunt ani în care poţi să termini pe pierdere şi aşa se întâmplă. Noi facem evidenţa la săptămână, pentru că evenimentele sunt în general în weekend - cu excepţia meciurilor din Champions League şi Europa League, care sunt la mijlocul săptămânii, iar la sfârşit de săptămână tragi linie şi vezi ce ai făcut în acea săptămână. Periodic, în cursul unui an sunt săptămâni - la nivelul unui an sunt în medie între 4 şi 6 săptămâni - în care termini pe minus, plăteşti mai mult decât încasezi. Dar sunt şi ani în care ai vreo 10-12 săptămâni, în acel an termini pe minus. Nu ai cum să rămâi profitabil după un astfel de an.

AGERPRES: Surprizele sunt legate mai mult de anumite competiţii, de anumite campionate. De exemplu, când are loc un eveniment precum Cupa Mondială la fotbal din 2014, un astfel de eveniment aduce câştiguri caselor de pariuri sau este foarte profitabil pentru mulţi jucători?
Liviu Popovici: Eu am venit în Stanleybet în 2004, prima competiţie majoră a fost în 2006, când am terminat pe minus. Din doi în doi ani sunt fie campionate mondiale, fie campionate europene de fotbal. După încă doi ani am terminat pe plus, după încă doi ani am terminat pe minus. Acum, la Cupa Mondială din 2014, la câte surprize au fost în faza grupelor şi nu numai am terminat pe plus.

AGERPRES: Vă referiţi la Stanleybet. Dar pe întreaga piaţă a caselor de pariuri?
Liviu Popovici: Se întâmplă în general în piaţă. Cotele nu variază foarte mult de la o firmă la alta, poate diferă puţin risk managementul, dar piaţa de pariuri evoluează la fel, oriunde în lume la pariurile pe fotbal. Anglia este o altă piaţă pentru că se bazează foarte mult pe curse de cai. Mai recent s-au ridicat pariurile pe meciuri de fotbal, dar cursele de cai asigură volumul pentru casele de pariuri. Este o experienţă unică să mergi la o cursă de cai, eu am mers inclusiv la Royal Ascot, unde a venit regina, cu un alai de trăsuri, are loja sa, a avut şi doi cai în cursă. Este un fenomen, nu pot să te numeşti englez dacă o dată pe an nu ai fost la o cursă hipică, trebuie să o marchezi. Toată lumea pariază 'for fun' (pentru distracţie - n.r.).

AGERPRES: Cum a evoluat jucătorul român de pariuri în ultimii 10 ani?
Liviu Popovici: Este mult mai educat. Dacă ne uităm pe piaţa de pariuri, vedem că mai toate firmele de pariuri au început să pună la dispoziţie statistici, statistici foarte complexe - de la forma echipei în momentul respectiv la istoricul confruntărilor directe, ultimele rezultate. Aceste statistici sunt puse la dispoziţie, jucătorii se informează, au instrumentul de informare, mai sunt unii care publică reviste, sunt informaţii şi pe teletext, sunt o grămadă de vectori de informare. Am întâlnit un client din Iaşi care ştia totul despre hocheiul din Finlanda, despre echipe, ce transferuri au avut loc. Am discutat aproape o oră cu el, era o enciclopedie vie.

AGERPRES: Fotbalul este regele pariurilor în România? Cine îl urmează, tenisul?
Liviu Popovici: Da, fotbalul este regele pariurilor. Nu neapărat tenisul este pe locul doi, depinde şi de politica companiei, pe ce sport pune accent. Iarna, hocheiul ia o felie consistentă. Şi baseball-ul generează o pondere incredibilă la celelalte sporturi. Fotbalul 'ia crema', dar se pariază şi pe Formula 1, snooker, futsal.

AGERPRES: La acest moment sunt cinci iniţiative legislative împotriva jocurilor de noroc. Cum vedeţi viitorul acestei industrii în România?
Liviu Popovici: În 2004 am intrat în domeniul pariurilor, iar în 2006 am intrat în această mişcare asociativă. Din 2008 conduc patronatul de pariuri. Nu a fost an de când am intrat în partea aceasta de corporate affairs în care să nu fi fost vreo iniţiativă legislativă cu posibil impact asupra noastră. În 2007, dacă nu mă înşel, a fost transpusă o iniţiativă care a fost schimbată la scurt timp, pe Cod Fiscal, în 2009 am organizat un protest naţional, a fost prima grevă patronală din România, cu suportul UGIR. O zi au fost închise 90 şi ceva la sută din casele de pariuri din România. Le-am dat studiul de impact (autorităţilor - n.r.), le-am dat toate detaliile, până la urmă am reuşit să blocăm acea iniţiativă. Am avut taxă de monumente istorice, taxă de cinematografie, taxe de sport, taxe de taxe. În 2009 am reuşit să le cumulăm, să le aducem pe toate în legislaţia jocurilor de noroc, au crescut atunci taxele. Deşi taxele au crescut prin cumulare şi este interesul şi declaraţia guvernului că parafiscalitatea se va reduce foarte mult, a apărut din nou o iniţiativă să reintroducă taxa de monumente istorice, taxa de cinematografie, este în dezbatere legea sportului cu noi taxe.

AGERPRES: Ce contribuţie economică are acest domeniu?
Liviu Popovici: Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers, pe datele financiare ale anului 2012, contribuţia directă şi indirectă la PIB a industriei pariurilor în cotă fixă este de 141 milioane euro (0,11% din PIB). Taxele şi contribuţiile colectate că urmare a impactului direct şi indirect sunt de 79 milioane euro pe an, iar locurile de muncă create de acest sector ajung la aproape 11.500. Închiriem spaţii comerciale, suntem controlaţi mai sever decât orice alt domeniu de pe piaţă. Controlul în domeniul pariurilor este dintre cele mai severe şi datorită acelui terminal (instalat la ONJN - n.r.) şi transparenţa este foarte mare.

AGERPRES: Vorbind de transparenţă, sunt multe meciuri trucate? Piaţa din România este afectată de 'mafia pariurilor'?
Liviu Popovici: Avem acel protocol cu Federaţia Română de Fotbal /FRF/ pentru că ne interesează ca lucrurile să se întâmple la suprafaţă şi suntem parteneri în programul 'Don't fix it'. Cu FRF este un protocol de schimb de informaţii. Pentru orice suspiciune are FRF referitor la meciurile româneşti sau pentru suspiciunile noastre, se fac sesizări, din ambele direcţii. Ei având datele acestea reuşesc să consolideze mai multe informaţii din mai multe direcţii şi să meargă puţin mai departe. Este foarte greu să faci o afirmaţie 'acel meci a fost aranjat'. Sigur că în presă apar o grămadă de lucruri, se mai trezeşte un conducător de club să facă nişte valuri, nu ştim ce să zicem, suspiciuni există şi o să mai fie. Cu cât sunt mai slab plătiţi jucătorii, cu cât nu sunt plătiţi, cu atât riscul creşte. Aici intervine şi programul ''Don't fix it', care are partea educaţională, cu multe exemple de sportivi care au picat în mâinile acele reale mafii a pariurilor care are rădăcini în Asia de Sud-Est.

AGERPRES: Cum protejează casele de pariuri jucătorii atunci când există suspiciuni asupra unui eveniment sportiv că ar fi aranjat?
Liviu Popovici: Instrumentul cel mai la îndemână este blocarea evenimentului, dar dacă se limitează la blocare nu este foarte bine. În momentul când are suspiciunea (casa de pariuri - n.r.), este bine să o comunice federaţiilor, forurilor de monitorizare. De exemplu, grupul britanic Stanley este parte a ESSA - European Sports Security Association, unde sunt mai toţi marii jucători online de pariuri. Fiecare sesizare merge la ESSA, acolo se distribuie către ceilalţi membri şi către diferitele foruri sportive - federaţii naţionale, internaţionale.

AGERPRES: Casele de pariuri sunt implicate în acest fenomen de aranjare a rezultatelor evenimentelor sportive?
Liviu Popovici: Nu ar fi logic ca o firmă de pariuri care plăteşte taxe, licenţă şi face toate tranzacţiile transparent să facă aşa ceva.

AGERPRES: Criticii industriei jocurilor de noroc au în vedere acelaşi lucru - problemele legate de dependenţă. Ce se poate face în această privinţă?
Liviu Popovici: În tot ce înseamnă jocuri de noroc şi pariuri, dacă nu ştii unde ţi-e limita poţi să ai probleme şi nu ascundem niciodată acest lucru. De fiecare dată când vorbesc cu cineva care se plânge că a pierdut bani îi spun - 'Prietene, tu trebuie să vii cu 5 lei în buzunar de care te poţi dispensa şi pe care să îi cheltuieşti pentru distracţie. Dacă tu vii în agenţia de pariuri pentru a căuta un mod de trai, vei pierde'. Nu acesta este scopul, nu trebuie să cauţi un mod de trai în a paria. Am lansat acel program - joc responsabil, avem linie telefonică gratuită. Totuşi, partea care generează probleme nu este partea de pariuri. Adicţia este generată în special de doi factori - viteza de rulaj a jocului şi posibilul câştig consistent. Câştigurile la pariuri sunt extrem de distribuite - încep de la câştiguri de câţiva lei. Sunt multe câştiguri mici şi mirajul câştigului foarte mare nu este în domeniul pariurilor. Rulajul este încet, ai pariat acum şi trebuie să aştepţi până seara să se termine meciul ca să vezi cât ai câştigat sau dacă ai pierdut. Sunt şi pariuri 'live' (în timp real - n.r.), cu un rulaj mai rapid, dar aici posibilităţile de pariere sunt reduse. Nu ai produse de pariere care să îşi asigure un rulaj ca la cazinou, ca la sloturi şi nici mirajul unui câştig ca la loterie. În ceea ce priveşte nivelul de adicţie, undeva la bază sunt pariurile, iar undeva la vârf sunt cazinourile. La cazinou ştii că ai posibilitatea să câştigi o dată o sumă foarte mare, iar jocurile merg repede. Inclusiv la loterie, pentru să sunt acele câştiguri concentrate, 20% din populaţia adultă joacă la loterie, este mirajul câştigului mare.

AGERPRES: Se spune că în criză casele de pariuri prosperă, este adevărat?
Liviu Popovici: Lucrurile nu sunt chiar aşa. Noi am fost afectaţi de criză, miza medie pe bilet a scăzut cu vreo 20 de procente. Loteria din Spania a scăzut cu 16% în primul an de criză.

AGERPRES: Lucraţi într-un grup internaţional. Cum se vede piaţa pariurilor din România?
Liviu Popovici: Fostul şef al Stalnleybet (Norman James Leese - n.r.), care s-a retras anul trecut, după 35 de ani în domeniul pariurilor, care a pus bazele Stanleybet în România şi Croaţia şi s-a ocupat de dezvoltarea internaţională a grupului, spunea că business-ul în România este o provocare continuă. În România şi alte 2-3 state planul de afaceri se face anual pentru că nu ştii ce se întâmplă, din cauza instabilităţii legislative şi fiscale. Ameninţările care planează asupra domeniului sunt atât de intense încât nu merită să aloci resurse pentru un business plan pe termen lung, pentru a face apoi revizuire după revizuire.

AGERPRES: Pentru evenimentele sportive interne, din România, sau pentru evenimentele majore la care participă sportivi români, cum ar fi meciurile de tenis ale Simonei Halep, unde se fac cotele? Le fac bookmakerii internaţionali sau sunt făcute aici în România?
Liviu Popovici: Grupul Stanleybet are departamentul de risk management în Malta. Este o divizie care asigură cote pentru fiecare ţară. Noi monitorizăm evenimentele din România şi le dăm input-uri (date de intrare - n.r.) pe care ei îl valorifică - dacă se scrie ceva prin ziare, dacă sunt fluctuaţii pe piaţa din România, dacă s-a întâmplat ceva care nu a ajuns ca informaţie la ei, s-a accidentat un jucător de bază. Acesta este rolul nostru şi ei ajustează cotele. Sunt oameni care ştiu foarte bine statistică, matematică. Cel care a făcut Stanley este un doctor în matematică, gândirea statistică din spate este gândirea lui.AGERPRES/(AS-autor:Ady Ivaşcu, editor:Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.