Constanţa, 22 iul /Agerpres/ - Dobrogea a devenit cel mai mare parc eolian din Europa Centrală şi de Est, judeţul Constanţa fiind împânzit cu sute de turbine, ce au o putere de 2,5MW, în zone precum Cogealac, Fântânele, Peştera, Independenţa, Chirnogeni, Siliştea, Târguşor, Crucea.
Vânturile din Dobrogea şi preţul ridicat al energiei electrice continuă să atragă investiţiile în parcuri eoliene, cu toate că a început să apară problema lipsei infrastructurii de transport a energiei produse. În aceste condiţii, specialişti în domeniu atrag atenţia că investiţiile în parcuri eoliene ar trebui stopate în zona Dobrogei.
Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene funcţionale din judeţul Constanţa este în zona Cogealac-Fântânele, cu 240 de turbine şi o capacitate totală instalată de 600 MW, în condiţiile în care un reactor al Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă are puterea electrică de circa 700 MW.
La Peştera, conform primarului comunei, Valentin Vrabie, funcţionează un parc eolian format din 30 de turbine, pentru alte 270 existând autorizaţii de construire.
Investitorii în parcurile eoliene din Dobrogea sunt companii, în general cu capital străin, din Cehia, Spania, Portugalia, Germania, Franţa şi alte ţări europene.
Potrivit directorului executiv al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Dănuţ Jugănaru, în Dobrogea este vorba de un surplus de energie produsă prin forţa vântului, care nu ar mai putea fi preluat de sistemul energetic naţional.
"Din informaţiile pe care le avem noi, în această zonă din România, adunând toate parcurile, este deja cel mai mare parc eolian din Europa Centrală şi de Est. (...) Problema care se pune însă este dacă ar mai putea fi extinse aceste parcuri eoliene cu noi investiţii, în măsura în care Transelectrica mai poate sau nu să absoarbă în sistemul energetic naţional noi surse de energie eoliană. Se pare că şi-a atins maximul referitor la cât poate sistemul nostru naţional să preia", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul CCINA.
Potrivit acestuia, situaţia este "mult mai delicată" şi nu se referă strict la producţia de energie eoliană, ci la întregul sistem energetic naţional.
"Trebuie văzut, în contextul celorlalte surse producătoare de energie din România, ce înseamnă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă cu cele două reactoare, ce înseamnă Hidroelectrica, ce înseamnă celelalte centrale pe cărbune, pe gaze şi aşa mai departe. În contextul în care avem mari probleme cu furnizarea de gaze, iată ce se întâmplă în Ucraina referitor la livrarea de gaze (...) şi s-ar putea să avem probleme şi noi pe viitor, să fie prea scumpe gazele de import. Sigur că ar trebui să se mai folosească foarte puţin gazele în producţia de energie electrică în România. Ar trebui să mergem pe un alt mixt, din care să excludem pe cât se poate gazele pentru că, atât cât importăm, 25% - 30%, sunt totuşi gaze de import scumpe. Până când vom ajunge să exploatăm în Marea Neagră suficient de multe gaze care se pare că s-au găsit, până când se va ajunge la exploatarea gazelor de şist în România, dacă se vor găsi până la urmă. (...) Aţi văzut ce s-a întâmplat în Polonia, aşteptările au fost foarte mari de la gazele de şişt, ca până la urmă unele companii mari din vest să se retragă pentru că au constatat că erau mult mai puţine rezervele. (...) Deci este o problemă, mult mai delicată, a întregului sistem energetic naţional", a menţionat Jugănaru.
Un proiect care ar putea fi viabil pentru exportarea de energie electrică din România către Turcia este cel prezentat de autorităţile române şi care se referă la construirea, prin Marea Neagră, a unui cablu submarin de transport.
"Avem de multe ori surplus de energie electrică pe care nu avem cum să-l exportăm, pentru că nu avem conexiunile necesare, cabluri... Se tot discută de acel cablu care ar trebui să ducă energie electrică din România în Turcia, subteran, prin fundul Mării Negre. Turcia, de exemplu, are nevoie de energie electrică, ar putea cumpăra de la noi dacă noi am putea-o livra aşa cum trebuie, pe un cablu suficient de puternic", a afirmat directorul executiv al CCINA Constanţa.
Conform acestuia, în ţara noastră consumul de energie electrică este în scădere, în primul rând din cauza diminuării activităţii industriale, situaţie care, cumulată cu imposibilitatea ţării noastre de a exporta energie, nu poate duce la continuarea creşterii investiţiilor în parcurile eoliene din Dobrogea.
"Pe de o parte, avem o scădere a consumului de energie electrică, iar pe de alta, încercăm să facem producţie cât mai mare, de exemplu din eoliene. Nu putem face decât un echilibru. Până când nu avem posibilitatea, acea supapă de export, nu putem să producem mai mult, ca să ajungă pentru ... cine? Pentru un consumator care este în scădere?", a spus Dănuţ Jugănaru.
În judeţul Constanţa, un alt producător de energie este Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, unitate ale cărei două reactoare asigură circa 18% din consumul de energie electrică al ţării.
Prima unitate a centralei a intrat în funcţiune în 1996 şi are o putere electrică instalată de aproximativ 700 MW. Cea de a doua unitate este funcţională din 2007.
Planul iniţial al CNE Cernavodă, conceput în 1980, prevedea construirea a cinci reactoare.
În situaţii extreme, când apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalaţiile de răcire din cauza scăderii accentuate a nivelului Dunării, reactoarele centralei nucleare trebuie oprite.
În prezent, autorităţile fac demersuri pentru găsirea investitorilor care să finalizeze lucrările de construire a reactoarelor numerele trei şi patru.
Directorul executiv al CCINA Constanţa susţine că peste circa 10 ani, primul reactor al CNE Cernavodă îşi termină ciclul de funcţionare pentru care a fost proiectat şi trebuie decis dacă va fi reabilitat sau dacă se va construi o unitate nouă.
"Dacă ar veni investitorii de mult căutaţi să facă reactoarele 3 şi 4 la Cernavodă, ce facem? Că ar însemna şi mai multă producţie de energie electrică. (...) Să nu uităm însă că în circa 10 ani, primul reactor de la Cernavodă îşi îndeplineşte ciclul de viaţă pentru care a fost proiectat. Şi atunci problema se pune ... Ce facem? Cheltuim foarte mulţi bani ca să-l modernizăm dacă se poate sau facem un reactor nou? Şi deci, încet, încet, ar trebui înlocuite cele două reactoare vechi de la Cernavodă cu altele noi", a afirmat Dănuţ Jugănaru.
Din punctul acestuia de vedere, un subiect delicat este şi cel al producerii energiei electrice prin utilizarea panourilor fotovoltaice, dând drept exemplu un parc fotovoltaic din apropierea autostrăzii Constanţa - Bucureşti, construit unde nu ar fi trebuit, adică pe un teren agricol.
"La un moment dat s-a putut în România, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări ale lumii, ca aceste panouri să fie montate cam oriunde a dorit investitorul. Este o problemă de securitate alimentară dacă vreţi. Nu trebuie să poată fi amplasate noile dezvoltări de parcuri fotovoltaice pe teren agricol de calitate bună, ci pe acele terenuri sterpe, cu mici posibilităţi de a avea producţie agricolă. Şi atunci, se limitează şi posibilităţile de extindere în România a producerii energie fotovoltaică, care este una foarte curată de altfel, dar nu este ieftină", a spus Jugănaru.
Pentru energia regenerabilă produsă în ţara noastră în 2013, Transelectrica a emis pentru producători 10,1 milioane de certificate verzi, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieţei de energie electrică.
Producţia de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a atins 4.255 de MW, fiind cu 82% mai mare decât la sfârşitul anului 2012, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenţii sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.
România şi-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014.
Pentru a tempera creşterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 - 2020 acordarea unui număr de certificate verzi.
"România, deocamdată, este ţara care şi-a permis luxul să acorde cel mai mare număr de certificate verzi, faţă de ceea ce se întâmplă în alte ţări, ceea ce duce până la urmă la un aspect extrem de neplăcut pentru noi toţi în calitate de consumatori. Toate aceste certificate verzi plătite se vor regăsi în facturile noastre de consumatori de energie electrică. Ceea ce nu este bine (...) pe de o parte dorinţa aceasta de a avea o pondere cât mai mare a energiei verzi trebuie împăcată cu o ţinere sub control a costurilor, astfel încât populaţia să nu fie nevoită să suporte o factură mai încărcată. Este un subiect sensibil", a afirmat Dănuţ Jugănaru. AGERPRES/(A, AS - autor: Nona Jalbă, editor: Cristian Anghelache)