COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 05:00 si 08:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 55...65 km/h in Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala local și temporar - ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Buzău, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 17-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala local - ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Vaslui;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 15 iul /Agerpres/ - Rulez cu 90 de kilometri pe oră, ca să mă pot bucura de peisaj. Rapiţa galbenă alternează cu lucerna verde crud sau cu parcelele de grâu cu tulpina în reflexe verzi-albastre, semn că se îndreaptă spre maturitate.
Merg spre Ploieşti. Cum ajungi la Româneşti, ştii că ai făcut deja 50 de kilometri şi imediat o să reintri în aglomerarea urbană.
Mă gândesc dacă m-am îmbrăcat adecvat, doar merg într-o fabrică de mortare uscate, pulberi, aditivi pentru ciment, polistiren de izolaţii, vopsele.
Mi-o imaginez ca un mare loc viran împrejmuit cu garduri de plasă, cu cilindri înalţi tapetaţi în gri de praful depus de-a lungul vremii, cu birouri improvizate în barăci mobile, de unde patronul dă dispoziţii muncitorilor în salopete murdare şi cu cizme de cauciuc pline de noroi în picioare.
Mă aştept să văd autocamioane-benă de 20 de tone în care, prin pâlnii groase, cu vălătuci de praf, fatali pentru plămâni, este transferată pulberea ce va servi la tencuieli sau adeziv în construcţii.
Urmează să mă întâlnesc cu managerul general al grupului AdePlast, Marcel Bărbuţ, despre care am aflat că a lucrat în domeniul construcţiilor la Graz, Austria, unde s-a stabilit înainte de 1989, iar după Revoluţie şi-a extins afacerile şi a decis să revină în ţară, înfiinţând, în 1994, la Oradea, Multistar Prod SRL, prima firmă deschisă de acesta în România, care ulterior va deveni societatea pe acţiuni AdePlast.
Ajung în Ploieşti şi cotesc pe centură pe drumul spre Bucov.
După mânăstirea Ghighiu, aflată la aproximativ 5 kilometri de intrarea în oraş, la 15 minute de mers, pe partea dreaptă a şoselei apar mai multe corpuri de clădire vopsite în culoarea bleu intens a cerului ozonat de munte.
Aici se află sediul administrativ şi fabrica din Prahova aparţinând grupului AdePlast, unul dintre cei mai mari producători de mortare uscate şi umede, de polistiren pentru izolaţii şi de vopsele de lemn şi metal.
Încep să-mi schimb părerea. La AdePlast văd altceva.
De cum intru în curtea fabricii, realizez că a trecut mult timp de când nu am mai vizitat o facilitate de producţie din domeniul materialelor pentru construcţii.
Nu este praf, nu este noroi pe jos, întreaga platformă şi căile de acces sunt betonate, iar benele murdare imaginate de mine nu sunt nicăieri.
În schimb, văd motostivuitoare care încarcă în camioane de 20 de tone saci ambalaţi în folie de plastic transparentă, frumos coloraţi cu dungi verzi, albastre, ordonaţi în baloţi de câţiva metri cubi.
Nimic nu te duce cu gândul că aceştia conţin praf de mortar, în afară de cifrele care le arată tipul sau calitatea şi, normal, numele producătorului AdePlast.
Directorul general, Marcel Bărbuţ, un om jovial, în total contrast cu atmosfera de pe un şantier, mă întâmpină elegant, în costum şi cravată, de parcă ar pleca la teatru, şi nu să controleze procesul de producţie dintr-o fabrică de mortare.
Mai târziu am înţeles de ce. Peste tot este o curăţenie exemplară.
Îl întreb despre afacere şi cum îi merge, despre specializare, despre ce face el ca patron, vinerea la ora 10,00, când alţii se pregătesc de weekend.
Primeşte telefon pentru contracte, din sfert în sfert de oră, semnează câte o hârtie la zece minute şi face pauze scurte în discuţia cu mine, pentru indicaţii cerute de angajaţii care intră în biroul său a cărui uşă le este permanent deschisă.
"Am exportat de peste un milion de euro, în primele cinci luni, şi am crescut cu 35 la sută, în primul semestru. Nu vreau să spun că sunt un specialist, dar cred că sunt un om care are un fler în obţinerea banilor. Eu sunt de principiul că nu trebuie să te apuci să reinventezi ceva care este deja inventat. Astfel am acţionat când am înfiinţat prima fabrică. Pentru cumpărarea fabricii am fost în Austria, în Germania, în Italia, în Franţa. Am văzut cum sunt fabricile. Am luat o chestie care funcţiona şi am aplicat-o aici, dar i-am dat anumite particularităţi. Încă de la început, oamenii au fost învăţaţi să lucreze foarte corect, după model german. La ceea ce mă pricep eu foarte bine, şi acesta este, cred, un talent pe care mi l-a dat mama natură, ştiu să fac bani, ştiu să organizez oamenii, îi pun pe oameni acolo unde este locul lor. Întotdeauna le spun colegilor mei că am învăţat din cele patru operaţii din aritmetică doar trei. Adunarea banilor, înmulţirea banilor şi sunt un pic deficitar la împărţirea banilor. Scăderea nu am învăţat-o şi nici nu vreau s-o învăţ", îmi spune directorul Bărbuţ, râzând cu poftă.
Aflu ulterior că de vânzările în Europa ale AdePlast se ocupă Alex Bărbuţ, export manager, unul dintre fiii patronului, ajutat de Thomas Bărbuţ, care se ocupă de segmentul de marketing al firmei, iar din urmă vine Marcel Bărbuţ, care acum a terminat liceul.
Se scuză că nu mai poate continua şi mă "predă" directorului de producţie vopsele, Alistar Aurel, fost angajat într-o companie germană. Acesta începe să-mi prezinte, ca din carte, Fabrica de polistiren, unde se produc zilnic 3.000 de metri cubi din acest material folosit la izolaţii.
Intrăm în hala roboţilor industriali pentru polistiren expandat şi extrudat. Trecem printre blocurile dreptunghiulare de polistiren alb, înalte de peste 5 metri, depozitate în curte pentru uscare, care vor fi "feliate", după ce ajung la un optim de consistenţă poroasă.
Spre surprinderea mea, nu văd praf în aer ...
"Aici se produce polistirenul la dimensiunile dorite de noi, EPS 70, EPS 80, în funcţie de densitate. În funcţie de densitatea blocului sau a plăcii de polistiren avem şi partea de izolaţie. Cu cât densitatea este mai mare, cu atât izolarea este mai completă. Blocurile deja formate, care au fost lăsate la maturare, sunt puse pe linia de tăiere şi ambalare în baxuri. Tot procesul de producţie este automat. În funcţie de ce grosime a polistirenului vrem să obţinem se face programarea, iar tăierea şi ambalarea sunt automate. Aici lucrează în jur de trei muncitori pe schimb", explică Alistar, după ce am intrat în hala de producţie.
Un muncitor din schimb, bucuros să discute cu presa, intervine: "E cam aproape ultima generaţie de automatizare făcută în cadrul polistirenului obţinut prin această tehnologie. Utilajul face şi partea de paletizare şi de separare a baloţilor. Banda scoate 100 de metri cubi pe oră. Aici lucrează trei băieţi. Doi la bandă şi unul pe motostivuitor. Cei de la bandă trebuie să supravegheze partea de la robot, că se mai întâmplă ca un pachet să o ia razna. Unul bagă blocurile pe bandă şi produsul finit este preluat de motostivuitor. Este imposibil ca aici să se întâmple vreun accident de muncă, pentru că, imediat ce se deschide această poartă, pe unde cineva ar putea intra la linia robotică, se taie automat curentul electric şi totul se opreşte. Maşina nici nu porneşte, dacă porţile sunt deschise".
Capacitatea totală a fabricii de polistiren este de 1,05 milioane de metri cubi.
Avansăm spre sectorul de polistiren grafitat, cu un grad ridicat de izolare şi retenţie a căldurii.
Ca şi în curtea interioară şi aici sunt ordonate pe verticală blocurile de polistiren expandat grafitat, pe care poate fi văzută mai bine structura de fagure a materialului, datorită culorii gri-metalizat.
Aflu de la muncitorul din secţie că faţă de polistirenul alb, la polistirenul tratat cu grafit conductibilitatea termică scade la indici foarte buni privind raportul greutate-material-eficienţă termică.
Înţeleg că un produs de EPS 80 (grosime-densitate) de polistiren grafitat are eficienţa unui produs EPS 100 din cel alb. Adică la un produs cu o densitate mai mică, deci cu o greutate mai mică şi material mai puţin, se obţine o eficienţă mai mare în izolarea termică a clădirii.
Lăsăm în urmă hala în care, în semi întuneric, sunt depozitate patrulaterele de polistiren grafitat, de mărimea unui picior de pod, care aşteaptă să fie "feliate", pentru a fi lipite ulterior pe pereţii clădirilor.
Directorul Alistar reia imediat cu mine lecţiile despre tehnologia materialelor învăţate la facultate.
"În a doua jumătate a anului 2013 am plătit licenţa pentru fabricarea aditivilor de betoane, plastifianţilor, super-plastifianţilor, acceleratori de priză, întârziatorilor de priză, de la firma germană Schomburg GmbH, care şi-a încheiat, în 2013, activitatea în România. Producem o serie de aditivi sub brandul Schomburg. Am investit într-un laborator de cercetare, numai pentru partea de aditivi, circa 150.000 de euro. Laboratorul este acreditat şi pentru terţi, conform legislaţiei din România şi legislaţiei europene. În plus, importăm pe baza parteneriatului cu Schomburg o serie de materiale hidroizolante speciale din piaţa materialelor de construcţii, care nu sunt produse în România, deocamdată. Putem să şi exportăm, avem piaţă în Bulgaria, prospectăm şi alte pieţe şi suntem pregătiţi. Important este să construim piaţa în România. Schomburg, deşi este un nume în Germania, probabil în România nu a reuşit să penetreze cu game noi de produse. Ne propunem la aditivii de betoane o producţie de 3.000 - 4.000 de tone pe an, în special plastifianţi şi super-plastifianţi. Aditivii se folosesc la staţiile de fabricare betoane, la prefabricate, pentru a ajuta la timpul de întărire, la lucrabilitate. Aceştia sunt reducători de apă sau de ciment, care ajută la optimizarea costurilor de producţie, la optimizarea timpului de lucru. La prefabricate te ajută să decofrezi mai repede. La betonul rutier asigură o calitate mai bună şi un cost mai bun pe tona de beton", spune acesta.
Urcăm o scară în zig-zag care duce spre o platformă la etajul superior al următoarei hale de producţie.
Suntem în fabrica de vopsele şi tencuieli decorative, deschisă în august 2013, care a fost făcută după ultimele norme de automatizare.
Vad partea superioară a 12 tancuri din inox, cu capace de vizitare şi robineţi de strângere, care îmi amintesc, printr-o asemănare izbitoare, de fabrica de bere St. Pauli Brewery din Hamburg, unde am fost cu ceva ani în urmă, şi unde te uitai doar cum intră hameiul şi ingredientele pe o parte şi ies sticlele de bere îmbuteliate, pe alta, fără ca mâna omului să intervină.
La fel şi aici la vopsele, model german, substanţele de colorare, după ce sunt malaxate primar, se transferă mai departe prin alte cuve, după care cutiile ies direct de pe bandă pentru motostivuitor, fără ca cineva să intervină pe alambicuri sau conducte, totul fiind automatizat şi controlat de computer.
"Este sigur cea mai modernă fabrică din Europa de Est, dacă nu şi de Vest. Este gândită ca un sistem integrat automatizat, începând de la dozarea materiilor prime, pulberi, aditivi, răşini, apă. Totul este un proces automat de dozare, controlat de calculator", explică însoţitorul nostru.
Aici se aplică cele mai exigente norme de protecţie a mediului, inclusiv cele privind apele uzate. Vopselele fabricate sunt cu diluanţi exclusiv pe bază de apă. Pe baza cerinţelor din reţete, apa reziduală de spălare a tancurilor este tratată, pentru a nu dăuna mediului. Tot ce se elimină este apă curată, inclusiv apa care intră în producţie este tratată, este decalcifiată. Protecţia mediului este asigurată astfel sută la sută.
Mă uit discret pe talpa pantofului. Nici urmă de ulei...
"Numai staţia de tratare a apei a costat 160.000 de euro. În viitor avem în proiect, cu un minim efort de investiţie, să nu mai dăm deloc apa afară, să o reciclăm şi să o folosim în procesul de producţie din nou. Un proces important de protecţie a mediului este şi modul de folosire a pulberilor. Pulberile noastre sunt stocate în silozuri de cântărire, sunt dozate în sistem închis, iar până la procesul de producţie sunt transportate doar în sistem închis de şnecuri (arbori cu palete elicoidale) şi elevatoare. Emisiile de pulberi în atmosferă sunt practic zero. Aici, la vopsele, un singur om supraveghează procesul de producţie până la ambalare. Capacitatea de producţie a acestei maşini este de 50.000 de tone pe an de vopsele şi tencuieli decorative. Începând cu februarie 2014, au mai fost investiţi 400.000 de euro, pentru alipirea de noi utilaje pentru producţia pe bază de apă a lacurilor şi emailurilor, prietenoase cu mediul. Nu investim în partea de solvenţi, ci investim în tehnologii de vopsele pe bază de apă, care păstrează aceleaşi caracteristici de calitate", subliniază directorul Alistar.
La tencuieli şi vopsele decorative AdePlast are licenţă Dufa, fiind unic producător pentru România al fabricii din Germania. Grupul condus de Marcel Bărbuţ are licenţă exclusivă de producţie şi de comercializare pentru România şi Bulgaria, la toate produsele Dufa.
Încheiem vizita în cele trei divizii de mortare uscate, polistiren, vopsele şi tencuieli decorative şi de aditivi de betoane, cu un tur în hala de uscare a nisipului, care include un siloz înalt cât un bloc de şapte etaje, în care urmează să intrăm. Dacă până acum, curăţenia exemplară din fabrică nu mi-a produs nici un disconfort, acum mă văd, deja, victimă sigură a "tapetării" cu praf.
Încerc să mă eschivez, motivând că este deja târziu. Directorul observă că ezit să iau contact cu utilajul automat cu bandă, înalt de peste 10 de metri, pentru ambalat mortarele uscate în saci.
Intrăm. N-am de ales. Răspund entuziasmului acestuia de a-mi arăta cea mai mare linie de producţie de mortare uscate din România.
Spre surprinderea mea, şi aici este la fel de curat.
"În silozuri se reduce umiditatea nisipului, pentru a diminua costurile, pentru a consuma gaze naturale mai puţin, cu noxe mai puţine. Silozurile au rolul de uşurare a uscării nisipului, care este o operaţie foarte costisitoare. Aici cred că este una dintre cele mai mari producţii din Europa de Est, şi cu siguranţă cea mai mare din România. Avem o capacitate de 450.000 de tone pe an, circa 18 milioane de saci. În mod normal o fabrică de mortare uscate se construieşte la o capacitate de 250.000 de tone pe an. Folosim cele mai moderne tehnici de înfoliere, cu folie care rămâne elastică, indiferent de condiţiile de climă şi transport, care ajută la păstrarea calităţii produsului. Important este să deserveşti o arie de cel mult 250 de kilometri, distanţă de fabrică, pentru că fiind un produs ieftin costurile pot creşte", explică directorul, în timp ce "desconspiră" câte ceva dintre secretele succesului în colaborarea cu constructorii.
Îmi arată un grup de silozuri albe de formă rombică, despre care îmi spune că sunt elementele mobile instalate gratuit de AdePlast în zona şantierelor unde se construieşte şi sunt doar reaprovizionate, fiind reduse altfel costurile pentru clienţi. Asta înseamnă şi protecţie a mediului, pentru că nu mai există hârtia de la saci sau plasticul de ambalare, care nu de puţine ori se duc în mediu.
Părăsim AdePlast, tot pe şoseaua de centură. Soarele arde puternic. Deschid geamul maşinii şi inevitabilul se produce. Nu scap de praf. Dar este praful de pe asfalt, "duşmanul" inexistent de care m-am ferit inutil la AdePlast.
Giratoriul spre Bucureşti te întâmpină cu asfaltul mâncat, cu drum în lucru... la care nu lucrează nimeni.AGERPRES/(A-AS - autor George Andrei, editor:Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.