Galaţi, 24 iun /Agerpres/ - Şantierul Naval Damen Galaţi este cel mai mare şantier de producţie din cadrul Grupului olandez Damen, având aproximativ 2.300 de angajaţi, care reprezintă în jur de 30% din totalul personalului Grupului la nivel internaţional.
Portofoliul, numărul şi unicitatea lucrărilor, dar şi rezistenţa companiei în contextul crizei globale, plasează Şantierul Naval Damen Galaţi în rândul privatizărilor de succes din România.
''Anual se livrează din România aproximativ 25 de nave, marea lor majoritate fiind complet echipate şi testate. Ca urmare a competenţelor acumulate în organizaţie şi a rezultatelor financiare, Damen Galaţi este facilitatea de producţie principală din cadrul Grupului pentru nave tehnice şi militare oferite către parteneri din întreaga lume. Portofoliul şantierului s-a schimbat spectaculos în ultimii şapte-opt ani din cauza crizei care a lovit industria construcţiilor navale, fapt ce a schimbat complet configuraţia pieţei specifice. Astfel, nu doar la Galaţi, dar în întreaga piaţă europeană, centrul business-ului s-a mutat către nave mai tehnice şi mai complexe cum ar fi cele pentru industria 'offshore', cele folosite la construcţia firmelor eoliene sau în cercetarea ştiinţifică. Pe scurt, accentul se pune acum pe proiecte speciale şi mai puţin pe cele strict comerciale", a declarat, pentru AGERPRES, directorul de Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste al şantierului, Florin Spătaru.
Potrivit acestuia, criza economică globală nu s-a încheiat încă, efectele ei persistând încă doi-trei ani de acum încolo, preocuparea generală a şantierului fiind aceea de a-şi menţine poziţia actuală - una destul de bună în segmentul în care activează -, şi de a asigura profitabilitatea companiei.
"În sectorul nostru de activitate, România nu are concurenţă din partea altor ţări din regiune. Mai mult, industria orizontală începe să se dezvolte în pas cu nivelul producţiei din România. Şantierul nostru are în prezent în lucru atât nave mari incluzând proiecte variate de tipul navelor de transport 'offshore', navelor de prospecţiuni geografice, iahturilor, etc., precum şi numeroase remorchere şi ambarcaţiuni tip ASD 2810, ASD 2913, ASD 4013, ASD 3010 şi ASD 3212. Portofoliul actual de comenzi-nave contractate ş potenţiale-asigură încărcarea completă pentru acest an, precum şi pentru 2015", a spus Spătaru.

*** Privatizarea şi efectele ei în dezvoltarea şantierului

Istoria şantierul naval de la Galaţi a început la 1893, când purta numele de Şantierul Naval Fernic Galaţi, după care a intrat în proprietatea statului şi a fost cunoscut sub numele de Şantierul Naval Galaţi. Cooperarea dintre Şantierul Naval Galaţi şi Damen Shipyard Group, grup olandez înfiinţat în 1927, a început în 1994, dar a fost privatizat şi integrat Grupului Damen în 1999, când acesta a preluat 99% din acţiuni. Şantierul gălăţean este cel mai mare la nivelul grupului olandez, acesta reunind 35 de şantiere din întreaga lume.
Cu un raport preţ-calitate competitiv, Şantierul Naval Damen Galaţi a reuşit până în anul 2007 să asigure un flux relativ constant de comenzi. Pe de altă parte, retehnologizarea şi specializarea unor categorii de personal s-au soldat şi cu o reducere a locurilor de muncă în anumite sectoare. Dacă în 1999 şantierul naval avea 4.839 de angajaţi, un an mai târziu, chiar dacă profitul unităţii a crescut, numărul de locuri de muncă a scăzut cu aproape 800, iar acelaşi trend s-a păstrat până în 2013, când s-a ajuns la 2.300 de salariaţi. Pe fondul creşterii numărului de comenzi, şantierul naval a început să-şi mărească din nou numărul de salariaţi, însă nu angajează oricum, ci printr-un proces selectiv.
"Din august anul trecut şi până acum am angajat 300 de oameni. Deşi sunt mulţi doritori, noi preferăm să angajăm oameni necalificaţi, pe care să-i specializăm noi. Spre deosebire de alte ţări, în România, sectorul naval atrage în continuare tineri talentaţi ce doresc să-şi dezvolte o carieră în domeniu. Şantierul Naval Damen Galaţi a investit într-un centru de perfecţionare acreditat în prezent de Ministerul Educaţiei, într-un sistem avansat de management a resurselor şi în optimizarea proceselor de producţie, implementând în acelaşi timp o strategie de creştere controlată pentru a-şi reconfigura constant forţa de muncă necesară. Această evoluţie este dată în primul rând de profesionalismul şi nivelul de competenţe al personalului şi aşa cu angajaţi specializaţi putem fi competitivi pe piaţă", a afirmat Spătaru.
Mircea Misăilă are doar 27 de ani şi de patru luni este şeful atelierului montaj. De ce a ales, acum trei ani, să lucreze la Galaţi decât să plece în străinătate, la muncă? "Să ştiţi că şi aici salariile sunt bune, nu sunt aşa de mici comparativ cu cele din afară. În plus, aici, de când am venit, am avut oportunitatea de a evolua, de a progresa. Cu astfel de avantaje rămâi aici, să lucrezi pentru economia naţională", a spus Mircea Misăilă.

*** Strategia ieşirii din criza economică

Criza economică s-a resimţit şi la Şantierul Naval Damen Galaţi prin scăderea dramatică a comenzilor şi implicit a salariaţilor. Astfel, în 2008 şi 2009, restrângerea comenzilor s-a soldat cu pierderi de 42 milioane lei şi respectiv nouă milioane lei, iar personalul a ajuns în 2011 la doar 1.600 de angajaţi. Compania şi-a regândit strategia optând pentru scurtarea termenelor de livrare, creşterea calităţii şi orientarea în producţie spre tipurile de nave specializate, mai sofisticate în proiectare şi execuţie, dar care în final aduc o valoare adăugată mai mare decât o navă obişnuită.
Pentru scurtarea termenelor de predare s-a început să se lucreze în paralel la mai multe nave, fapt ce a dus şi la creşterea productivităţii. Un rol important l-a avut realizarea unei hale de producţie acoperite care permite realizarea unor corpuri de navă în cadrul unor proiecte ce presupun o serie de clauze de confidenţialitate, precum construirea de nave militare sau pentru operaţiuni speciale. În acest mod, Damen Galaţi a primit comenzi şi a livrat nave pentru marina militară, pentru cercetare, transport de personal destinate autorităţilor olandeze, pentru paza de coastă din Africa de Sud, o navă pentru poliţia de frontieră de la Marea Neagră, dar şi una destinată transportului de reziduuri radioactive. Prin realizarea navelor speciale, şantierul a reuşit să-şi reducă în 2009 pierderile la 8,9 milioane lei, pentru ca în anul 2010 să ajungă la o cifră de afaceri de 354,5 milioane lei şi un profit net de 25,7 milioane lei. În 2012, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice, Damen Galaţi a reuşit să obţină un profit net de 35 milioane lei, iar numărul angajaţilor se apropia de 1.900. În 2013, şantierul a avut o cifră de afaceri de 90 milioane euro, iar numărul salariaţilor a ajuns la 2.300. În ceea ce priveşte comenzile de nave, potrivit datelor furnizate de companie, capacitatea de producţie este acoperită în totalitate până în 2015.
Profesionalismul navaliştilor gălăţeni se reflectă în numărul comenzilor pe care şantierul naval le are stabilite până în 2020. Un şantier care, după ce a demonstrat că poate face faţă atât crizei economice, cât şi viiturii de pe Dunăre, este locul în care angajaţii nu îşi fac griji pentru siguranţa locului de muncă. AGERPRES/(AS - autor: Dan Paic, editor: Cristian Anghelache)