Slatina, 10 iun /Agerpres/ - Slatina a devenit un cuvânt aproape sinonim cu industrializarea puternică şi trecerea timpului nu a ştirbit cu nimic din acest renume al oraşului, pentru că astăzi platforma industrială este în continuă consolidare şi majoritatea agenţilor economici existenţi prognozează noi extinderi şi alte investiţii.
"Slatina este preponderent un oraş industrial, cu 15.000 de salariaţi în acest sector economic. Industria metalurgică, de cauciuc şi produse nemetalice predomină. Sunt câteva întreprinderi mari care au făcut investiţii în extindere şi tehnologie. 82% din cifra de afaceri generată local este din sectorul industrial. Observăm o tendinţă de consolidare a industriei în Slatina", spune directorul companiei care elaborează strategia de dezvoltare a municipiului Slatina pentru perioada 2014 - 2020, Dragoş Pîslaru.
Cu toate că în prezent Slatina este renumită pentru platforma sa industrială, aceasta nu a existat până în 1965, an în care a fost pusă în funcţiune Uzina de aluminiu, actuala Alro, în jurul căreia s-a polarizat în ultimii aproape 50 de ani economia locală.
În 1960, autorităţile vremii au decis să ridice la Slatina, într-un orăşel din mijlocul câmpiei, cu o viaţă economică având un caracter preponderent agrar, o fabrică de producere a aluminiului primar, prima din ţară şi cea mai mare din Europa Centrală şi Est (cu excepţia Rusiei). De atunci pulsul vieţii economice a fost dat permanent de creşterile sau dificultăţile unităţii de producere a aluminiului.
"Înainte de începerea construcţiei fabricii de producere a aluminiului, caracterul vieţii economice din Slatina era unul preponderent agrar şi existau mici stabilimente industriale, precum două mori, dintre care una - Aluta - funcţionează şi astăzi, ateliere de pielărie şi tăbăcărie, o fabrică de pielărie, un depou CFR cu ateliere de reparaţii", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu.
Sociologul Gheorghe Geantă menţionează şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre evoluţia municipiului Slatina şi despre ce a însemnat construirea fabricii de aluminiu pentru oraş.
"Atunci când a început construcţia Uzinei de aluminiu, pe podul rutier de peste râul Olt, din cauza ecartamentului îngust, circulaţia autovehiculelor se desfăşura numai pe un fir, cu semafor, întreprinderea de transport local avea un singur autobuz în dotare, care circula pe traseul Centrul vechi - Gară şi retur, era un singur taxi, un autoturism de tip 'Moskvici', cele mai impresionante construcţii erau podul rutier peste râul Olt, clădirea Băncii Naţionale, sediul primăriei, sediul Consiliului Judeţean (azi sediul Muzeului judeţean), iar râul Olt era nesistematizat şi nu de puţine ori cartierele din oraşul de jos erau inundate", a afirmat sociologul.
Acesta a prezentat implicaţiile pe care le-a avut pentru Slatina apariţia uzinei de producere a aluminiului, apoi a fabricilor din industria conexă, în paralel cu dezvoltarea serviciilor, comerţului, construcţiilor, infrastructurii. După punerea în funcţiune a fabricii de producere a aluminiului, această unitate industrială a devenit emblematică pentru municipiu, care era descris frecvent drept "oraşul aurului alb".
"Odată cu deschiderea şantierului pentru construcţia fabricii de aluminiu, Slatina a început să atragă forţă de muncă din localităţile apropiate, dar şi din ţară, deoarece era nevoie de personal calificat, de care oraşul, şi chiar zona, ducea lipsă, fiind o zonă agrară. Venind să lucreze aici oameni din alte zone ale ţării a început să se dezvolte sectorul de construcţii, pentru că era nevoie de spaţii de cazare. Că Slatina atrăgea persoane din alte localităţi o dovedeşte faptul că numai la fabrica de producere a aluminiului lucrau aproximativ 2.000 de vâlceni. S-a dezvoltat astfel şi reţeaua de transporturi, fiecare traseu de navetă lucrând cu autobuze pe patru schimburi. Au apărut apoi alte fabrici, conexe, precum cea de producere a electrozilor necesari în procesul de fabricaţie a aluminiului, actuala Electrocarbon, în 1970 - fabrica de prelucrare a aluminiului, acum divizia de aluminiu prelucrat a Alro. A apărut şi o fabrică de confecţii textile pentru ca soţiile angajaţilor din fabrici să aibă un loc de muncă, acolo lucrau aproximativ 3.000 de persoane'', a explicat Geantă.
Crescând numărul persoanelor care veneau din alte localităţi să lucreze în Slatina s-a dezvoltat rapid şi sectorul terţiar, al prestărilor de servicii, comerţ, au fost create mai multe magazine, şcoli, unităţi sanitare. Forţa de muncă din alte zone a fost din ce în ce mai atrasă de Slatina, iar ritmul în care creşteau construcţiile, în special de blocuri, era de la un an la altul mai accelerat pentru că era permanent nevoie de alte spaţii de locuit.
"Anual, numai fabrica de producere a aluminiului primea câte 400 de apartamente pentru angajaţi. S-a dezvoltat apoi infrastructura de transport, de telecomunicaţii, şcolară, de sănătate, socială, în acelaşi timp cu dezvoltarea platformei industriale şi în funcţie de cererea pe care aceasta o genera. Viaţa şi dezvoltarea oraşului s-a polarizat în jurul dezvoltării uzinei de aluminiu (Alro din 1991) şi au apărut rapid industriile conexe", a mai spus Gheorghe Geantă.
În anul 1960 a fost luată decizia construirii unei fabrici de aluminiu la Slatina, în 1963 a fost deschis şantierul şi pe 30 iunie 1965 a fost turnată prima şarjă de aluminiu. În 1960 în Slatina erau aproximativ 16.000 de locuitori, centrul oraşului era în centrul vechi de astăzi şi dimensiunile acestuia erau mult mai restrânse. Din 1963 şi până în 1989 fabrica de producere a aluminiului a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, de la două hale de electroliză în 1965 la 10 hale de electroliză în 1989. Din 1960 şi până în 1989 populaţia a crescut permanent ajungând la peste 70.000 de persoane, iar numărul apartamentelor în blocuri a crescut în ritm şi mai rapid, de la câteva zeci la peste 20.000.
Potrivit reprezentanţilor companiei, Alro este în prezent o întreprindere cu capital majoritar privat, subsidiară a Vimetco N.V. - grup de întreprinderi industriale şi de investiţii care îşi desfăşoară activitatea în industria aluminiului, integrat pe verticală, listat la Bursa de la Londra. Cu o producţie anuală de peste 280.000 tone metrice aluminiu turnat, Alro este cea mai mare companie din industria aluminiului din Europa Centrală şi de Est (exceptând Rusia) şi printre cele mai mari întreprinderi din România.
Începând cu anul 2000 a fost demarat procesul de privatizare care a fost finalizat în anul 2002, iar în anul 2005 a fost finalizat procesul de integrare pe verticală a industriei de aluminiu din România, prin formarea grupului constituit din Alro Slatina, Alprom Slatina, Alum Tulcea şi Conef Bucureşti. În 2006 s-a realizat fuziunea prin absorbţie a Alprom de către Alro.
Alro face parte din lanţul de firme care asigură integrarea industriei de aluminiu de la materia primă - bauxită - la produsele finite de înaltă tehnicitate, în grupul de firme fiind SMHL Sierra Leone, Alum Tulcea, Alro, Vimetco Extrusion Slatina, Vimetco Trading, Vimetco Management.
Alro exportă peste 80% din produsele sale finite şi este cotată la Bursa de Metale Neferoase de la Londra şi la Bursa de Valori Bucureşti.
În ultimii 10 ani Alro a investit peste 500 de milioane dolari în retehnologizare, modernizare şi dezvoltare prin achiziţia şi punerea în funcţiune de capacităţi noi, investiţii care au condus la creşterea producţiei, creşterea ponderii produselor cu valoare adaugată, mare parte destinate industriei aeronautice şi auto, îmbunătăţirea calităţii, reducerea consumurilor energetice, protecţia mediului etc. La Alro Slatina lucrează în prezent 2.500 de salariaţi.
***
O pondere importantă în economia şi industria municipiului Slatina au şi companiile Pirelli Tyres, Prysmian, TMK-Artrom.
TMK- Artrom Slatina - este deja o unitate de producţie de ţevi de oţel cu tradiţie pe platforma industrială a Slatinei. Fabrica de ţevi de oţel de la Slatina a fost înfiinţată în 1982 ca întreprindere de stat şi a început producţia în 1988.
Capacitatea uzinei este de 200.000 tone anual, datorită unor programe de investiţii şi modernizări începute în 2002. Grupul TMK deţine o uzină şi la Reşiţa, aceasta fiind un furnizor de materie primă pentru fabrica din Slatina, ambele fabrici având circa 2.000 de salariaţi, dintre care la Slatina lucrează 1.200 de angajaţi.
Compania Pirelli este prezentă în Slatina din anul 2006, cu o unitate de producţie de anvelope din gama de vârf la care lucrează în prezent 3.000 de angajaţi. Unitatea de producţie de anvelope de la Slatina va deveni cea mai mare fabrică Pirelli din întreaga lume, până în 2017, după extinderea capacităţii de producţie în urma unei investiţii de 105 milioane euro, începută în anul 2012. Capacitatea de producţie a fabricii de anvelope de la Slatina ar urma să ajungă la 13 milioane de anvelope pe an în 2017, potrivit unor informaţii anunţate în 2012 de reprezentanţii companiei.
Fabrica de la Slatina produce anvelope Premium pentru mărci auto de prestigiu precum BMW, Mercedes, Audi, Porsche, Alfa Romeo şi Jaguar.
Cea mai nouă investiţie de anvergură de pe platforma industrială Slatina este cea a Grupului Prysmian, care a inaugurat anul trecut, la Slatina, prima secţie de cabluri de fibră optică din ţară. Investiţiile la această fabrică de fibră optică au ajuns la aproape 15 milioane de euro şi fac parte dintr-un plan mai amplu de investiţii, de peste 50 de milioane euro, pe care Grupul Prysmian intenţionează să-l pună în aplicare. La fabrica din Slatina se pot produce anual circa 1,5 milioane kilometri de fibră optică şi lucrează aproximativ 400 de angajaţi.
Pentru atragerea de noi investiţii şi pentru a facilita extinderea celor existente, Primăria Slatina amenajează un parc industrial, în imediata apropiere a celor trei unităţi de producţie menţionate anterior.
Parcul industrial este administrat de o societate al cărei acţionar majoritar este Consiliul Local Slatina.
Potrivit primarului municipiului Slatina, Minel Prina, terenul existent în Parcul Industrial din Slatina va fi scos la licitaţie în vederea concesionării sau cumpărării de către investitori în această vară şi în cadrul lui autorităţile locale plănuiesc să înfiinţeze şi un centru de afaceri. Reprezentanţii Primăriei Slatina au anunţat că în următorii 3 - 4 ani ar putea fi creat un al doilea parc industrial, la ieşirea din Slatina spre comuna Brebeni, pe un teren al unei foste unităţi militare. AGERPRES/(AS, A - autor: Cristina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu)
"Slatina este preponderent un oraş industrial, cu 15.000 de salariaţi în acest sector economic. Industria metalurgică, de cauciuc şi produse nemetalice predomină. Sunt câteva întreprinderi mari care au făcut investiţii în extindere şi tehnologie. 82% din cifra de afaceri generată local este din sectorul industrial. Observăm o tendinţă de consolidare a industriei în Slatina", spune directorul companiei care elaborează strategia de dezvoltare a municipiului Slatina pentru perioada 2014 - 2020, Dragoş Pîslaru.
Cu toate că în prezent Slatina este renumită pentru platforma sa industrială, aceasta nu a existat până în 1965, an în care a fost pusă în funcţiune Uzina de aluminiu, actuala Alro, în jurul căreia s-a polarizat în ultimii aproape 50 de ani economia locală.
În 1960, autorităţile vremii au decis să ridice la Slatina, într-un orăşel din mijlocul câmpiei, cu o viaţă economică având un caracter preponderent agrar, o fabrică de producere a aluminiului primar, prima din ţară şi cea mai mare din Europa Centrală şi Est (cu excepţia Rusiei). De atunci pulsul vieţii economice a fost dat permanent de creşterile sau dificultăţile unităţii de producere a aluminiului.
"Înainte de începerea construcţiei fabricii de producere a aluminiului, caracterul vieţii economice din Slatina era unul preponderent agrar şi existau mici stabilimente industriale, precum două mori, dintre care una - Aluta - funcţionează şi astăzi, ateliere de pielărie şi tăbăcărie, o fabrică de pielărie, un depou CFR cu ateliere de reparaţii", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu.
Sociologul Gheorghe Geantă menţionează şi alte aspecte mai puţin cunoscute despre evoluţia municipiului Slatina şi despre ce a însemnat construirea fabricii de aluminiu pentru oraş.
"Atunci când a început construcţia Uzinei de aluminiu, pe podul rutier de peste râul Olt, din cauza ecartamentului îngust, circulaţia autovehiculelor se desfăşura numai pe un fir, cu semafor, întreprinderea de transport local avea un singur autobuz în dotare, care circula pe traseul Centrul vechi - Gară şi retur, era un singur taxi, un autoturism de tip 'Moskvici', cele mai impresionante construcţii erau podul rutier peste râul Olt, clădirea Băncii Naţionale, sediul primăriei, sediul Consiliului Judeţean (azi sediul Muzeului judeţean), iar râul Olt era nesistematizat şi nu de puţine ori cartierele din oraşul de jos erau inundate", a afirmat sociologul.
Acesta a prezentat implicaţiile pe care le-a avut pentru Slatina apariţia uzinei de producere a aluminiului, apoi a fabricilor din industria conexă, în paralel cu dezvoltarea serviciilor, comerţului, construcţiilor, infrastructurii. După punerea în funcţiune a fabricii de producere a aluminiului, această unitate industrială a devenit emblematică pentru municipiu, care era descris frecvent drept "oraşul aurului alb".
"Odată cu deschiderea şantierului pentru construcţia fabricii de aluminiu, Slatina a început să atragă forţă de muncă din localităţile apropiate, dar şi din ţară, deoarece era nevoie de personal calificat, de care oraşul, şi chiar zona, ducea lipsă, fiind o zonă agrară. Venind să lucreze aici oameni din alte zone ale ţării a început să se dezvolte sectorul de construcţii, pentru că era nevoie de spaţii de cazare. Că Slatina atrăgea persoane din alte localităţi o dovedeşte faptul că numai la fabrica de producere a aluminiului lucrau aproximativ 2.000 de vâlceni. S-a dezvoltat astfel şi reţeaua de transporturi, fiecare traseu de navetă lucrând cu autobuze pe patru schimburi. Au apărut apoi alte fabrici, conexe, precum cea de producere a electrozilor necesari în procesul de fabricaţie a aluminiului, actuala Electrocarbon, în 1970 - fabrica de prelucrare a aluminiului, acum divizia de aluminiu prelucrat a Alro. A apărut şi o fabrică de confecţii textile pentru ca soţiile angajaţilor din fabrici să aibă un loc de muncă, acolo lucrau aproximativ 3.000 de persoane'', a explicat Geantă.
Crescând numărul persoanelor care veneau din alte localităţi să lucreze în Slatina s-a dezvoltat rapid şi sectorul terţiar, al prestărilor de servicii, comerţ, au fost create mai multe magazine, şcoli, unităţi sanitare. Forţa de muncă din alte zone a fost din ce în ce mai atrasă de Slatina, iar ritmul în care creşteau construcţiile, în special de blocuri, era de la un an la altul mai accelerat pentru că era permanent nevoie de alte spaţii de locuit.
"Anual, numai fabrica de producere a aluminiului primea câte 400 de apartamente pentru angajaţi. S-a dezvoltat apoi infrastructura de transport, de telecomunicaţii, şcolară, de sănătate, socială, în acelaşi timp cu dezvoltarea platformei industriale şi în funcţie de cererea pe care aceasta o genera. Viaţa şi dezvoltarea oraşului s-a polarizat în jurul dezvoltării uzinei de aluminiu (Alro din 1991) şi au apărut rapid industriile conexe", a mai spus Gheorghe Geantă.
În anul 1960 a fost luată decizia construirii unei fabrici de aluminiu la Slatina, în 1963 a fost deschis şantierul şi pe 30 iunie 1965 a fost turnată prima şarjă de aluminiu. În 1960 în Slatina erau aproximativ 16.000 de locuitori, centrul oraşului era în centrul vechi de astăzi şi dimensiunile acestuia erau mult mai restrânse. Din 1963 şi până în 1989 fabrica de producere a aluminiului a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, de la două hale de electroliză în 1965 la 10 hale de electroliză în 1989. Din 1960 şi până în 1989 populaţia a crescut permanent ajungând la peste 70.000 de persoane, iar numărul apartamentelor în blocuri a crescut în ritm şi mai rapid, de la câteva zeci la peste 20.000.
Potrivit reprezentanţilor companiei, Alro este în prezent o întreprindere cu capital majoritar privat, subsidiară a Vimetco N.V. - grup de întreprinderi industriale şi de investiţii care îşi desfăşoară activitatea în industria aluminiului, integrat pe verticală, listat la Bursa de la Londra. Cu o producţie anuală de peste 280.000 tone metrice aluminiu turnat, Alro este cea mai mare companie din industria aluminiului din Europa Centrală şi de Est (exceptând Rusia) şi printre cele mai mari întreprinderi din România.
Începând cu anul 2000 a fost demarat procesul de privatizare care a fost finalizat în anul 2002, iar în anul 2005 a fost finalizat procesul de integrare pe verticală a industriei de aluminiu din România, prin formarea grupului constituit din Alro Slatina, Alprom Slatina, Alum Tulcea şi Conef Bucureşti. În 2006 s-a realizat fuziunea prin absorbţie a Alprom de către Alro.
Alro face parte din lanţul de firme care asigură integrarea industriei de aluminiu de la materia primă - bauxită - la produsele finite de înaltă tehnicitate, în grupul de firme fiind SMHL Sierra Leone, Alum Tulcea, Alro, Vimetco Extrusion Slatina, Vimetco Trading, Vimetco Management.
Alro exportă peste 80% din produsele sale finite şi este cotată la Bursa de Metale Neferoase de la Londra şi la Bursa de Valori Bucureşti.
În ultimii 10 ani Alro a investit peste 500 de milioane dolari în retehnologizare, modernizare şi dezvoltare prin achiziţia şi punerea în funcţiune de capacităţi noi, investiţii care au condus la creşterea producţiei, creşterea ponderii produselor cu valoare adaugată, mare parte destinate industriei aeronautice şi auto, îmbunătăţirea calităţii, reducerea consumurilor energetice, protecţia mediului etc. La Alro Slatina lucrează în prezent 2.500 de salariaţi.
***
O pondere importantă în economia şi industria municipiului Slatina au şi companiile Pirelli Tyres, Prysmian, TMK-Artrom.
TMK- Artrom Slatina - este deja o unitate de producţie de ţevi de oţel cu tradiţie pe platforma industrială a Slatinei. Fabrica de ţevi de oţel de la Slatina a fost înfiinţată în 1982 ca întreprindere de stat şi a început producţia în 1988.
Capacitatea uzinei este de 200.000 tone anual, datorită unor programe de investiţii şi modernizări începute în 2002. Grupul TMK deţine o uzină şi la Reşiţa, aceasta fiind un furnizor de materie primă pentru fabrica din Slatina, ambele fabrici având circa 2.000 de salariaţi, dintre care la Slatina lucrează 1.200 de angajaţi.
Compania Pirelli este prezentă în Slatina din anul 2006, cu o unitate de producţie de anvelope din gama de vârf la care lucrează în prezent 3.000 de angajaţi. Unitatea de producţie de anvelope de la Slatina va deveni cea mai mare fabrică Pirelli din întreaga lume, până în 2017, după extinderea capacităţii de producţie în urma unei investiţii de 105 milioane euro, începută în anul 2012. Capacitatea de producţie a fabricii de anvelope de la Slatina ar urma să ajungă la 13 milioane de anvelope pe an în 2017, potrivit unor informaţii anunţate în 2012 de reprezentanţii companiei.
Fabrica de la Slatina produce anvelope Premium pentru mărci auto de prestigiu precum BMW, Mercedes, Audi, Porsche, Alfa Romeo şi Jaguar.
Cea mai nouă investiţie de anvergură de pe platforma industrială Slatina este cea a Grupului Prysmian, care a inaugurat anul trecut, la Slatina, prima secţie de cabluri de fibră optică din ţară. Investiţiile la această fabrică de fibră optică au ajuns la aproape 15 milioane de euro şi fac parte dintr-un plan mai amplu de investiţii, de peste 50 de milioane euro, pe care Grupul Prysmian intenţionează să-l pună în aplicare. La fabrica din Slatina se pot produce anual circa 1,5 milioane kilometri de fibră optică şi lucrează aproximativ 400 de angajaţi.
Pentru atragerea de noi investiţii şi pentru a facilita extinderea celor existente, Primăria Slatina amenajează un parc industrial, în imediata apropiere a celor trei unităţi de producţie menţionate anterior.
Parcul industrial este administrat de o societate al cărei acţionar majoritar este Consiliul Local Slatina.
Potrivit primarului municipiului Slatina, Minel Prina, terenul existent în Parcul Industrial din Slatina va fi scos la licitaţie în vederea concesionării sau cumpărării de către investitori în această vară şi în cadrul lui autorităţile locale plănuiesc să înfiinţeze şi un centru de afaceri. Reprezentanţii Primăriei Slatina au anunţat că în următorii 3 - 4 ani ar putea fi creat un al doilea parc industrial, la ieşirea din Slatina spre comuna Brebeni, pe un teren al unei foste unităţi militare. AGERPRES/(AS, A - autor: Cristina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.