COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 18 iunie, interval orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Bucureşti, 24 mar /Agerpres/ - Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva vrea să atragă fonduri europene pentru punerea în valoare a celor 1.500 de cai de rasă din patrimoniul naţional, dar şi pentru gestionarea celor 12 herghelii şi 4 depozite de armăsari, întrucât sumele alocate din resurse proprii - zeci de milioane de lei anual - sunt insuficiente pentru creşterea cailor de rasă, iar activitatea în sine nu este una profitabilă.
Conducerea regiei lucrează la un proiect de reorganizare a sectorului de creştere a cailor de rasă într-o entitate cu personalitate juridică, eligibilă să atragă investiţii şi fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, a exploataţiilor agricole prin care asigură hrana cailor, dar şi finanţarea bazelor sportive.
"Este în curs de elaborare o modificare a regulamentelor de funcţionare şi de organizare a regiei, ocazie cu care se încearcă şi reorganizarea hergheliilor. Ele funcţionează acum ca subunităţi ale direcţiilor silvice din zona teritorială în care se află, dar se încearcă coagularea celor 12 herghelii şi 4 depozite de armăsari într-o direcţie cu personalitate juridică, în structura centrală a regiei, dar care să se ocupe doar cu această activitate. Demersul este pornit deja, se discută în Consiliul de Administraţie al Romsilva, va merge cât mai rapid la minister pentru avize şi pe urmă în Guvern", a declarat pentru AGERPRES Gheorghe Dima, director al Direcţiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor din cadrul Romsilva.
Potrivit sursei citate, atragerea de fonduri europene este esenţială pentru modernizarea infrastructurii, nerefăcută de circa 30 de ani în acest sector, a exploataţiilor agricole şi a bazelor sportive.
"Sperăm să primim cât mai rapid statutul de entitate eligibilă pentru fonduri europene pentru că este nevoie de foarte mulţi bani, care nu pot fi obţinuţi din fondurile regiei. Acesta este obiectivul esenţial pentru a putea moderniza infrastructura şi exploataţiile agricole, bazele sportive, pentru dotarea cu utilaje moderne şi pentru instruirea resurselor umane. Cred că ar aduce o mai mare coerenţă în actul de administrare şi în orientarea priorităţilor", a subliniat Gheorghe Dima.
Directorul Romsilva afirmă că activitatea de creştere a cailor de rasă nu este una din care se scoate profit, dimpotrivă, sunt cheltuieli mari cu întreţinerea animalelor şi cu asigurarea hranei.
"Creşterea cailor de rasă nu este o activitate profitabilă, din care să scoţi bani. Pe lângă faptul că aşa a fost proiectată, lucrăm cu o infrastructură nerefăcută de aproape 30 de ani şi lucrăm în exploataţiile agricole cu mijloace tehnice, chiar de acum 30 de ani. Regia a încercat să acopere an de an o serie de cheltuieli. Numai în ultimii 4 ani, ecartul între venituri şi cheltuieli a crescut la circa 3 milioane de euro, sumă pe care regia a trebuit să o acopere. Simţim că nu mai este loc. Noi trebuia să primim nişte alocaţii de hrană pentru cabalinele din patrimoniul naţional, care reprezintă cam jumătate din efective. În acest an avem circa 1.500 de cai în patrimoniul naţional, dintr-un efectiv total de 3.000 de capete. Pentru finanţarea activităţii, o parte din bani au venit din subvenţiile pe suprafaţă pentru terenurile pe care le administrăm în cadrul hergheliilor, respectiv 8.000 de hectare, din care 5.000 sunt terenuri arabile. Alte venituri au provenit din excedentul de produse agricole şi din caii pe care îi vindem. Dacă primeam în mod normal toate subvenţiile pe care statul trebuia să ni le asigure, regia trebuia să mai completeze cu 1-1,5 milioane euro anual. Anul acesta nu ştim dacă mai avem şi aceste subvenţii pentru hrană întrucât ministerul (MADR n.r) nu ne-a comunicat. Anul trecut ştiam în februarie că avem alocată o sumă de 4,2 milioane de lei, chiar dacă la prima rectificare bugetară ni s-au tăiat două milioane de lei din banii pentru hrana zilnică a cailor. Aceste lucruri nu pot fi trecute cu vederea întrucât caii nu pot fi abandonaţi şi lăsaţi de izbelişte", a explicat Dima.
****
Romsilva caută investitori pentru construirea unui hipodrom la Dor-Mărunt. Există terenul şi caii
Ideea realizării unui hipodrom modern în apropierea Bureştiului îi 'bântuie' de ani buni pe şefii Romsilva, mai ales că regia deţine la Dor Mărunt, în judeţul Călăraşi, o herghelie şi o suprafaţă de 150 de hectare, însă o astfel de investiţie, de zeci de milioane de euro, nu poate fi realizată decât într-un parteneriat public privat (PPP). În România, în momentul de faţă, calul nu este pus suficient în valoare, însă în cazul în care va exista hipodrom, alături de un complex turistic în zonă şi se vor organiza şi concursuri, valoarea cailor ar putea creşte şi de 3-4 ori. RNP vinde acum caii cu sume cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei, mult sub valoarea lor reală, în timp ce în afară un exemplar similar pleacă de la 3.000 de euro în sus.
"Avem un proiect pentru construirea unui hipodrom modern. Avem locaţia la circa 60-70 km de Bucureşti pe autostradă, circa 150 hectare la Dor Mărunt, în judeţul Călăraşi, cam atât cât este o suprafaţa minimă ca să construieşti un hipodrom. Romsilva nu poate face singură un hipodrom, de aceea punem la dispoziţie terenul, locaţia, iar dezvoltarea se va face pe baza unui parteneriat public privat pentru că este vorba de zeci de milioane de euro. Este posibil să atragem şi aici fonduri europene", a adăugat reprezentantul Romsilva.
Deocamdată, regia încearcă să menţină funcţionale, în tot timpului anului, manejurile deţinute la Timişoara, Târgu Mureş, Jegălia, Dumbrava sau Rădăuţi, chiar dacă nu sunt "câştiguri băneşti senzaţionale", dar şi să conserve cele şase rase de cai care sunt în pericol de dispariţie.
"Nu contăm pe câştiguri băneşti senzaţionale, deşi în Europa este o adevărată industrie. Existenţa acestor baze sportive şi modernizarea hergheliilor şi a depozitelor de armăsari reprezintă baza dezvoltării şi relansării industriei hipice în România, dar acest lucru nu se face numai cu ceea ce facem noi, trebuie antrenaţi mulţi alţi actori din acesta industrie şi proprietari privaţi. Preocuparea noastră este şi pentru conservarea raselor vulnerabile, care sunt în pericol de dispariţie. Noi creştem 12 rase de cai, iar şase sunt cu efective foarte mici şi de care trebuie să avem mare grijă. Vorbim, de exemplu, de Nonius, Gidran, Shagyia sau Huţul. Ele sunt recunoscute cu risc de dispariţie la nivel european şi sunt pe o listă acceptată la nivel european", a mai subliniat Gheorghe Dima.
Potrivit sursei citate, vânzările de cai au adus regiei doar 540.000 de lei anul trecut, iar în primele două luni ale acestui an doar 73.000 de lei, deşi costurile de întreţinere sunt cu mult peste aceste sume.
"Anul trecut am vândut 290 de cai şi am obţinut 540.000 de lei, iar în primele doua luni am valorificat 43 de exemplare cu 73.000 de lei. Avem pe stoc pentru vânzare 363 de cai din trei categorii: cabaline adult, tineret şi cai bolnavi sau bătrâni care merg direct la abatoare pentru sacrificare. Preţurile sunt foarte mici în comparaţie cu ceea ce se vinde în afară. De exemplu, un cal pentru care se obţine 3.000 de lei în România, în afară se vinde cu 3.000 de euro. Cu preţuri apropiate, respectiv cu 2.000 de euro, am reuşit să vindem doar câteva exemplare din rasa Lipiţan", a subliniat directorul Romsilva.
****
Perla Coroanei - Herghelia Sâmbăta de Jos
Herghelia Sâmbăta de Jos este una dintre cele mai vechi herghelii din România, fondată în anul 1874, iar caii din rasa Lipiţan provin de la Herghelia Lipita din Slovenia, unde procesul de selecţie pentru aceasta rasă a început încă din 1580. Deşi este cea mai vizitată herghelie dintre cele pe care le administrează Romsilva, zona ar putea deveni şi mai atractivă pentru turişti dacă s-ar reuşi reabilitarea Castelului Brukenthal, edificiu declarat monument de arhitectură, construit în secolul XVIII, în perioada anilor 1750-1760, de fratele lui Samuel Brukenthal, fondatorul Muzeului din Sibiu. Castelul a fost preluat de Romsilva odată cu hergheliile, în anul 2002, şi acum stă să se prăbuşească. S-a încercat reabilitarea castelului încă din anul 2004, inclusiv prin Ministerul Culturii, însă fără succes, pentru că suma de 6 milioane de euro estimată pentru reabilitare nu a fost de găsit. Un colac de salvare ar putea fi aruncat de reprezentanţii prinţului Charles, care au văzut locul şi şi-au exprimat interesul pentru această zonă.
"La Herghelia Sâmbăta de Jos creştem cai din rasa Lipiţan, recunoscută la nivel mondial pentru valoarea ei şi unde efectivul nostru este dintre cele mai valoroase. Aici există şi castelul construit de fratele lui Samuel Brukenthal, între anii 1750-1760, şi pe care regia l-a preluat în patrimoniu odată cu herghelia în anul 2002. Din păcate, castelul este într-o situaţie destul de gravă. Este monument istoric din categoria I. Nu poate fi vizitat pentru că are mare parte din acoperiş prăbuşit şi are nevoie urgentă de reabilitare. Au existat astfel de încercări încă din 2004, când era în stare mai bună şi în baza unui studiu de fezabilitate pe care l-am făcut, cheltuielile de refacere erau estimate la 6 milioane de euro, dar în care erau incluse şi alte acareturi, respectiv un manej construit din acea vreme, dar care acum este prăbuşit. Castelul este o atracţie deosebită, dacă ar putea fi reabilitat. Prin studiul pe care îl întocmisem, am vrut să-i dăm o destinaţie de muzeu al calului Lipiţan şi să facem şi spaţii de cazare pentru turişti", a explicat Dima.
Romsilva a mai încercat în 2010 o reactualizare a proiectului cu ajutorul Ministerului Culturii, dar în 2012 s-a renunţat la idee din cauza fondurilor insuficiente.
"În 2013, Ministerul Culturii ne-a solicitat să-l predăm, noi am fost de acord, dar trebuia o lege în acest sens, lege care nu a mai fost întocmită şi suntem în continuare cu castelul în aceleaşi condiţii. Am încercat şi accesarea unor fonduri norvegiene, însă ne-am lovit de problema existenţei noastre în cadrul RNP-Romsilva. Dacă reuşim reorganizarea ca structură cu personalitate juridică şi cu activitate distinctă, vom deveni eligibili şi pentru aceste fonduri. Nu abandonăm ideea refacerii castelului", a adăugat directorul regiei.
Acesta a precizat că printr-un reprezentant al prinţului Charles pe lângă Guvernul Românei, care a vizitat Herghelia de la Sâmbăta în luna februarie, i-a fost lansată o invitaţie prinţului Charles de a veni în aceste locuri, acesta fiind un cunoscător şi un iubitor al Transilvaniei.
****
Romsilva, salvatorul cailor de rasă din România de mai bine de un deceniu
RNP-Romsilva a preluat caii de rasă, precum şi patrimoniul Societăţii Naţionale 'Cai de Rasă" S.A, în anul 2002, când societatea se afla într-o situaţie precară şi într-o perioadă istorică dificilă din punct de vedere economic, determinată de rigorile tranziţiei din anii '90, demarând un vast program de investiţii în reabilitarea secţiilor de cabaline şi de refacere a efectivelor de cai de rasă.
În câţiva ani, Romsilva a reuşit să refacă prestigiul internaţional al hergheliilor tradiţionale şi al depozitelor de armăsari ale statului din România, fiind considerată garant al conservării resurselor genetice reprezentate de importante rase de cai.
"RNP - Romsilva a devenit administrator al hergheliilor de stat în anul 2002 ca urmare preluării acestora de la fosta societate Cai de Rasă care s-a desfiinţat. S-a găsit această soluţie de moment pentru că societatea era aproape de colaps, nu mai exista hrană pentru animale, iar oamenii nu mai erau plătiţi. Regia a reuşit să refacă într-un an şi jumătate de la preluare, adăposturile şi sistemul de hrană a animalelor, să aducă pe linia de plutire efectivele de cabaline, dar şi să oprească o hemoragie de material genetic valoros, care pleca peste hotare. Au trecut 12 ani şi am continuat să ne ocupăm de menţinerea efectivelor în starea cea mai bună, deşi nu este o activitate specifică unui administrator de păduri" a mai menţionat Gheorghe Dima.
Cei peste 3.000 de cai de care Romsilva are grijă în prezent se află în cele 12 herghelii din toată ţara, respectiv Beclean (Bistriţa Năsaud), Cislău şi Ruşeţu (Buzău), Dor Mărunt şi Jegălia (Călăraşi), Izvin (Timiş), Lucina şi Rădăuţi (Suceava), Mangalia (Constanţa), Sâmbăta de Jos (Braşov), Slatina şi Tuluceşti (Galaţi).
De asemenea, armăsarii cei mai valoroşi sunt crescuţi în cele 4 depozite de la Arad, Târgu Mureş, Dumbrava (Neamţ) şi Râmnicelu (Brăila).
Rasele crescute în hergheliile Romsilva sunt Lipiţan, Shagya Arabă, Huţul, Gidran, Pur Sânge Arab, Pur Sânge Englez, Nonius, Semigreu Românesc, Trăpaş Românesc, Ardenez, Cal de Bucovina, Cal de Sport Românesc. AGERPRES/(A-AS - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)
Conducerea regiei lucrează la un proiect de reorganizare a sectorului de creştere a cailor de rasă într-o entitate cu personalitate juridică, eligibilă să atragă investiţii şi fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, a exploataţiilor agricole prin care asigură hrana cailor, dar şi finanţarea bazelor sportive.
"Este în curs de elaborare o modificare a regulamentelor de funcţionare şi de organizare a regiei, ocazie cu care se încearcă şi reorganizarea hergheliilor. Ele funcţionează acum ca subunităţi ale direcţiilor silvice din zona teritorială în care se află, dar se încearcă coagularea celor 12 herghelii şi 4 depozite de armăsari într-o direcţie cu personalitate juridică, în structura centrală a regiei, dar care să se ocupe doar cu această activitate. Demersul este pornit deja, se discută în Consiliul de Administraţie al Romsilva, va merge cât mai rapid la minister pentru avize şi pe urmă în Guvern", a declarat pentru AGERPRES Gheorghe Dima, director al Direcţiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor din cadrul Romsilva.
Potrivit sursei citate, atragerea de fonduri europene este esenţială pentru modernizarea infrastructurii, nerefăcută de circa 30 de ani în acest sector, a exploataţiilor agricole şi a bazelor sportive.
"Sperăm să primim cât mai rapid statutul de entitate eligibilă pentru fonduri europene pentru că este nevoie de foarte mulţi bani, care nu pot fi obţinuţi din fondurile regiei. Acesta este obiectivul esenţial pentru a putea moderniza infrastructura şi exploataţiile agricole, bazele sportive, pentru dotarea cu utilaje moderne şi pentru instruirea resurselor umane. Cred că ar aduce o mai mare coerenţă în actul de administrare şi în orientarea priorităţilor", a subliniat Gheorghe Dima.
Directorul Romsilva afirmă că activitatea de creştere a cailor de rasă nu este una din care se scoate profit, dimpotrivă, sunt cheltuieli mari cu întreţinerea animalelor şi cu asigurarea hranei.
"Creşterea cailor de rasă nu este o activitate profitabilă, din care să scoţi bani. Pe lângă faptul că aşa a fost proiectată, lucrăm cu o infrastructură nerefăcută de aproape 30 de ani şi lucrăm în exploataţiile agricole cu mijloace tehnice, chiar de acum 30 de ani. Regia a încercat să acopere an de an o serie de cheltuieli. Numai în ultimii 4 ani, ecartul între venituri şi cheltuieli a crescut la circa 3 milioane de euro, sumă pe care regia a trebuit să o acopere. Simţim că nu mai este loc. Noi trebuia să primim nişte alocaţii de hrană pentru cabalinele din patrimoniul naţional, care reprezintă cam jumătate din efective. În acest an avem circa 1.500 de cai în patrimoniul naţional, dintr-un efectiv total de 3.000 de capete. Pentru finanţarea activităţii, o parte din bani au venit din subvenţiile pe suprafaţă pentru terenurile pe care le administrăm în cadrul hergheliilor, respectiv 8.000 de hectare, din care 5.000 sunt terenuri arabile. Alte venituri au provenit din excedentul de produse agricole şi din caii pe care îi vindem. Dacă primeam în mod normal toate subvenţiile pe care statul trebuia să ni le asigure, regia trebuia să mai completeze cu 1-1,5 milioane euro anual. Anul acesta nu ştim dacă mai avem şi aceste subvenţii pentru hrană întrucât ministerul (MADR n.r) nu ne-a comunicat. Anul trecut ştiam în februarie că avem alocată o sumă de 4,2 milioane de lei, chiar dacă la prima rectificare bugetară ni s-au tăiat două milioane de lei din banii pentru hrana zilnică a cailor. Aceste lucruri nu pot fi trecute cu vederea întrucât caii nu pot fi abandonaţi şi lăsaţi de izbelişte", a explicat Dima.
****
Romsilva caută investitori pentru construirea unui hipodrom la Dor-Mărunt. Există terenul şi caii
Ideea realizării unui hipodrom modern în apropierea Bureştiului îi 'bântuie' de ani buni pe şefii Romsilva, mai ales că regia deţine la Dor Mărunt, în judeţul Călăraşi, o herghelie şi o suprafaţă de 150 de hectare, însă o astfel de investiţie, de zeci de milioane de euro, nu poate fi realizată decât într-un parteneriat public privat (PPP). În România, în momentul de faţă, calul nu este pus suficient în valoare, însă în cazul în care va exista hipodrom, alături de un complex turistic în zonă şi se vor organiza şi concursuri, valoarea cailor ar putea creşte şi de 3-4 ori. RNP vinde acum caii cu sume cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei, mult sub valoarea lor reală, în timp ce în afară un exemplar similar pleacă de la 3.000 de euro în sus.
"Avem un proiect pentru construirea unui hipodrom modern. Avem locaţia la circa 60-70 km de Bucureşti pe autostradă, circa 150 hectare la Dor Mărunt, în judeţul Călăraşi, cam atât cât este o suprafaţa minimă ca să construieşti un hipodrom. Romsilva nu poate face singură un hipodrom, de aceea punem la dispoziţie terenul, locaţia, iar dezvoltarea se va face pe baza unui parteneriat public privat pentru că este vorba de zeci de milioane de euro. Este posibil să atragem şi aici fonduri europene", a adăugat reprezentantul Romsilva.
Deocamdată, regia încearcă să menţină funcţionale, în tot timpului anului, manejurile deţinute la Timişoara, Târgu Mureş, Jegălia, Dumbrava sau Rădăuţi, chiar dacă nu sunt "câştiguri băneşti senzaţionale", dar şi să conserve cele şase rase de cai care sunt în pericol de dispariţie.
"Nu contăm pe câştiguri băneşti senzaţionale, deşi în Europa este o adevărată industrie. Existenţa acestor baze sportive şi modernizarea hergheliilor şi a depozitelor de armăsari reprezintă baza dezvoltării şi relansării industriei hipice în România, dar acest lucru nu se face numai cu ceea ce facem noi, trebuie antrenaţi mulţi alţi actori din acesta industrie şi proprietari privaţi. Preocuparea noastră este şi pentru conservarea raselor vulnerabile, care sunt în pericol de dispariţie. Noi creştem 12 rase de cai, iar şase sunt cu efective foarte mici şi de care trebuie să avem mare grijă. Vorbim, de exemplu, de Nonius, Gidran, Shagyia sau Huţul. Ele sunt recunoscute cu risc de dispariţie la nivel european şi sunt pe o listă acceptată la nivel european", a mai subliniat Gheorghe Dima.
Potrivit sursei citate, vânzările de cai au adus regiei doar 540.000 de lei anul trecut, iar în primele două luni ale acestui an doar 73.000 de lei, deşi costurile de întreţinere sunt cu mult peste aceste sume.
"Anul trecut am vândut 290 de cai şi am obţinut 540.000 de lei, iar în primele doua luni am valorificat 43 de exemplare cu 73.000 de lei. Avem pe stoc pentru vânzare 363 de cai din trei categorii: cabaline adult, tineret şi cai bolnavi sau bătrâni care merg direct la abatoare pentru sacrificare. Preţurile sunt foarte mici în comparaţie cu ceea ce se vinde în afară. De exemplu, un cal pentru care se obţine 3.000 de lei în România, în afară se vinde cu 3.000 de euro. Cu preţuri apropiate, respectiv cu 2.000 de euro, am reuşit să vindem doar câteva exemplare din rasa Lipiţan", a subliniat directorul Romsilva.
****
Perla Coroanei - Herghelia Sâmbăta de Jos
Herghelia Sâmbăta de Jos este una dintre cele mai vechi herghelii din România, fondată în anul 1874, iar caii din rasa Lipiţan provin de la Herghelia Lipita din Slovenia, unde procesul de selecţie pentru aceasta rasă a început încă din 1580. Deşi este cea mai vizitată herghelie dintre cele pe care le administrează Romsilva, zona ar putea deveni şi mai atractivă pentru turişti dacă s-ar reuşi reabilitarea Castelului Brukenthal, edificiu declarat monument de arhitectură, construit în secolul XVIII, în perioada anilor 1750-1760, de fratele lui Samuel Brukenthal, fondatorul Muzeului din Sibiu. Castelul a fost preluat de Romsilva odată cu hergheliile, în anul 2002, şi acum stă să se prăbuşească. S-a încercat reabilitarea castelului încă din anul 2004, inclusiv prin Ministerul Culturii, însă fără succes, pentru că suma de 6 milioane de euro estimată pentru reabilitare nu a fost de găsit. Un colac de salvare ar putea fi aruncat de reprezentanţii prinţului Charles, care au văzut locul şi şi-au exprimat interesul pentru această zonă.
"La Herghelia Sâmbăta de Jos creştem cai din rasa Lipiţan, recunoscută la nivel mondial pentru valoarea ei şi unde efectivul nostru este dintre cele mai valoroase. Aici există şi castelul construit de fratele lui Samuel Brukenthal, între anii 1750-1760, şi pe care regia l-a preluat în patrimoniu odată cu herghelia în anul 2002. Din păcate, castelul este într-o situaţie destul de gravă. Este monument istoric din categoria I. Nu poate fi vizitat pentru că are mare parte din acoperiş prăbuşit şi are nevoie urgentă de reabilitare. Au existat astfel de încercări încă din 2004, când era în stare mai bună şi în baza unui studiu de fezabilitate pe care l-am făcut, cheltuielile de refacere erau estimate la 6 milioane de euro, dar în care erau incluse şi alte acareturi, respectiv un manej construit din acea vreme, dar care acum este prăbuşit. Castelul este o atracţie deosebită, dacă ar putea fi reabilitat. Prin studiul pe care îl întocmisem, am vrut să-i dăm o destinaţie de muzeu al calului Lipiţan şi să facem şi spaţii de cazare pentru turişti", a explicat Dima.
Romsilva a mai încercat în 2010 o reactualizare a proiectului cu ajutorul Ministerului Culturii, dar în 2012 s-a renunţat la idee din cauza fondurilor insuficiente.
"În 2013, Ministerul Culturii ne-a solicitat să-l predăm, noi am fost de acord, dar trebuia o lege în acest sens, lege care nu a mai fost întocmită şi suntem în continuare cu castelul în aceleaşi condiţii. Am încercat şi accesarea unor fonduri norvegiene, însă ne-am lovit de problema existenţei noastre în cadrul RNP-Romsilva. Dacă reuşim reorganizarea ca structură cu personalitate juridică şi cu activitate distinctă, vom deveni eligibili şi pentru aceste fonduri. Nu abandonăm ideea refacerii castelului", a adăugat directorul regiei.
Acesta a precizat că printr-un reprezentant al prinţului Charles pe lângă Guvernul Românei, care a vizitat Herghelia de la Sâmbăta în luna februarie, i-a fost lansată o invitaţie prinţului Charles de a veni în aceste locuri, acesta fiind un cunoscător şi un iubitor al Transilvaniei.
****
Romsilva, salvatorul cailor de rasă din România de mai bine de un deceniu
RNP-Romsilva a preluat caii de rasă, precum şi patrimoniul Societăţii Naţionale 'Cai de Rasă" S.A, în anul 2002, când societatea se afla într-o situaţie precară şi într-o perioadă istorică dificilă din punct de vedere economic, determinată de rigorile tranziţiei din anii '90, demarând un vast program de investiţii în reabilitarea secţiilor de cabaline şi de refacere a efectivelor de cai de rasă.
În câţiva ani, Romsilva a reuşit să refacă prestigiul internaţional al hergheliilor tradiţionale şi al depozitelor de armăsari ale statului din România, fiind considerată garant al conservării resurselor genetice reprezentate de importante rase de cai.
"RNP - Romsilva a devenit administrator al hergheliilor de stat în anul 2002 ca urmare preluării acestora de la fosta societate Cai de Rasă care s-a desfiinţat. S-a găsit această soluţie de moment pentru că societatea era aproape de colaps, nu mai exista hrană pentru animale, iar oamenii nu mai erau plătiţi. Regia a reuşit să refacă într-un an şi jumătate de la preluare, adăposturile şi sistemul de hrană a animalelor, să aducă pe linia de plutire efectivele de cabaline, dar şi să oprească o hemoragie de material genetic valoros, care pleca peste hotare. Au trecut 12 ani şi am continuat să ne ocupăm de menţinerea efectivelor în starea cea mai bună, deşi nu este o activitate specifică unui administrator de păduri" a mai menţionat Gheorghe Dima.
Cei peste 3.000 de cai de care Romsilva are grijă în prezent se află în cele 12 herghelii din toată ţara, respectiv Beclean (Bistriţa Năsaud), Cislău şi Ruşeţu (Buzău), Dor Mărunt şi Jegălia (Călăraşi), Izvin (Timiş), Lucina şi Rădăuţi (Suceava), Mangalia (Constanţa), Sâmbăta de Jos (Braşov), Slatina şi Tuluceşti (Galaţi).
De asemenea, armăsarii cei mai valoroşi sunt crescuţi în cele 4 depozite de la Arad, Târgu Mureş, Dumbrava (Neamţ) şi Râmnicelu (Brăila).
Rasele crescute în hergheliile Romsilva sunt Lipiţan, Shagya Arabă, Huţul, Gidran, Pur Sânge Arab, Pur Sânge Englez, Nonius, Semigreu Românesc, Trăpaş Românesc, Ardenez, Cal de Bucovina, Cal de Sport Românesc. AGERPRES/(A-AS - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.