COD GALBEN: 21-11-2019 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală, local 55...60 km/h in Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Buzău, Județul Prahova, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 21-11-2019 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala intensificări locale ale vântului, cu rafale de 55 - 65 km/h in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 21-11-2019 ora 13 Intre 13:10 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge 55-65 km/h in Județul Caraş-Severin; COD GALBEN: 21-11-2019 ora 12 Intre 12:05 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 55...60 km/h in Județul Olt, Județul Vâlcea, Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 23 mar /Agerpres/ - Biodiversitatea, mediul înconjurător, dar şi posibila revenire, din această vară, a programului 'Casa Verde' cu noi sesiuni de finanţare, sunt teme de interes pe marginea cărora ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES.
Revenit în fotoliul de ministru al Mediului, Attila Korodi a făcut precizări importante şi în legătură cu proiectele ce vor fi derulate prin Fondul de Mediu, pe subiectul gazelor de şist, proiectul Roşia Montană, Programul Naţional de Înnoire a Parcului Auto Naţional ('Rabla') şi Delta Văcăreşti.

AGERPRES: Anul 2013 a fost unul în care absorbţia fondurilor europene a fost consistentă, în comparaţie cu anul precedent. Care sunt ţintele din acest punct de vedere pentru 2014?
Attila Korodi: Eu nu formulez ţinte în cifre. Ţinta este ca, până la sfârşitul anului viitor, să nu lăsăm nimic la Bruxelles. Evoluţia până acum este bună şi haideţi să plecăm de la două cifre care ne spun unde ne situăm. De exemplu, pe axa principală pe care absorbim fonduri europene şi care vizează infrastructura de apă potabilă şi apă uzată avem 120% supra-contractare, adică 20% mai mult. Este bine, pentru că există astfel spaţiu mai mare de achiziţii publice şi putem să acoperim. La ora actuală, pentru că noi finanţăm proiecte locale, companiile de apă au pentru bugetul integrat POS Mediu pe apă 80% achiziţii publice făcute. Deci, mai rămâne un 20% spaţiu liber şi, probabil, că acesta se acoperă, pentru că vorbim de un proces în timp. Din păcate, în unele proiecte pe Apă şi Canalizare credem că sunt valori sub-licitate, pentru că Legea achiziţiilor publice e un pic deformată şi atunci au câştigat de foarte multe ori companii care au venit cu preţuri sub rentabilitate. Unele programe pot să se gripeze în acest mod. Atunci, ne-am decis ca proiecte de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care iniţial erau la Ministerul Mediului sau în alte zone, la Ordonanţa 7, sau la Fondul de Mediu, unde sunt proiecte încă viabile, compatibile cu fondurile europene şi care pot fi transferate către POS-ul de Mediu, să le luăm pentru a încărca supra-contractarea. Aceste proiecte au deja achiziţii publice făcute, sunt deja în derulare şi au nevoie de resurse financiare.
De exemplu, acum lucrăm cu Apele Române pe Axa care vizează bugetul pentru infrastructura de apărarea împotriva inundaţiilor şi eroziune costieră, unde există supra-încărcare.
Pe deşeuri contractarea este de 120%, dar achiziţiile sunt de 50%. Acolo este o problemă şi mai mare pentru că, la nivelul asociaţiilor intercomunitare, procedurile locale sunt destul de complicate.
Din punctul meu de vedere, cred că sfârşitul anului 2015 ne va prinde cu mici pierderi dacă ritmul rămâne acelaşi, adică între 60 şi 90 de milioane de euro lunar. Vrem să încărcăm cât mai mult şi realmente să fie o perioadă în care nu bugetul statului, ci fondurile europene să preia principalul suport pentru investiţii.

AGERPRES: Vorbeaţi mai devreme despre Fondul pentru Mediu şi despre proiectele derulate prin acesta. Pe partea programelor guvernamentale, 'Rabla' rămâne şi în acest an în prim-plan, dar cu modificări esenţiale. Puteţi detalia?
Attila Korodi: Anul trecut s-a observat că am reuşit să scoatem mai mult de 19.000 de maşini vechi din circulaţie, dar pentru că sistemul cu tichetele printate date prin REMAT-uri nu a fost destul de atractiv, oamenii au aşteptat prea mult să comercializeze acele tichete. Putem să spunem că 40% din totalul de 19.000 de maşini a rămas neacoperit cu maşini noi. Asta înseamnă că, până la urmă, o parte importantă a oamenilor care ar fi vrut să cumpere maşini noi s-au dus către second-hand. Anul acesta introducem tichetul electronic. Programul se desfăşoară numai prin comercianţi autorizaţi de maşini noi în România, fără discriminare. Fiecare comerciant are dreptul, printr-un terminal, cu datele maşinii vechi care se casează, cu datele proprietarului sau ale celui către care cesionează acest drept, să se încarce în sistemul naţional şi să prindă un tichet electronic. Acel tichet electronic este valabil o lună. În acest timp, în primele cinci zile, proprietarul trebuie să caseze maşina şi o radieze din circulaţie, iar în cele 25 de zile rămase să semneze contractul pentru achiziţia unei maşini noi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, tichetul merge înapoi în coşul central şi va beneficia altcineva înscris în sistemul naţional.

AGERPRES: Tichetul electronic va putea fi transmis altcuiva?
Attila Korodi: Tichetul va putea fi transmis o singură dată şi se va realiza în felul următor: poate fi rezervat din sistemul naţional dacă de la început se spune maşina şi proprietarul sau maşina şi persoana pentru care s-a cesionat. Dacă se schimbă una dintre aceste condiţii, automat se pierde tichetul. Dacă omul e hotărât să cumpere maşina sau e hotărât să predea o rablă şi pentru un prieten să ofere acest avantaj financiar, poate să facă acest lucru, dar de la început. Din punct de vedere al vechimii maşinii, rămânem cu acelaşi lucru, adică cele înmatriculate înainte de 2007. În acest an, pot fi casate maşini mai vechi de opt ani.

AGERPRES: Anul viitor va mai exista acest program ?
Attila Korodi: M-am întâlnit cu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. De asemenea, reprezentanţii tuturor producătorilor s-au întâlni cu Administraţia Fondului pentru Mediu pentru discuţii tehnice pe programul 'Rabla'. Nimeni nu şi-a exprimat un punct de vedere în sensul că ar trebui să se oprească programul şi eu cred că nu trebuie să se oprească pentru că încă avem un procent semnificativ de maşini foarte vechi. Dacă acest sistem funcţionează, atunci aduce un beneficiu.

AGERPRES: Există în plan modificări ale Timbrului de mediu în perioada următoare?
Attila Korodi: Timbrul de mediu este pentru mine un copil moştenit, iar asta înseamnă că doresc să înţeleg tot ce înseamnă la ora actuală proceduri. Vreau să înţeleg dacă sunt acţiuni în justiţie şi care sunt argumentele şi contra-argumentele. La ora actuală, nu văd ca prioritate modificarea Timbrului de mediu.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu programul 'Casa Verde' în 2014?
Attila Korodi: 'Casa Verde' este un copil care s-a născut în timpul meu. Au fost perioade complicate la Administraţia Fondului de Mediu, dar se pare că s-a reuşit un spaţiu de buget suficient ca să începem să regândim acest fond. Dacă reuşim să ducem proiecte de apă şi canalizare către fonduri europene, acolo eliberez de anumite obligaţii contractuale şi rămâne o resursă în plus. Dacă avem o Ordonanţă de urgenţă înseamnă că o să am un spaţiu unde pot să mă joc şi sigur va fi anul acesta 'Casa Verde', din cifrele pe care le văd la ora actuală. Va fi buget, o dată pentru proiecte neonorate, dar şi pentru o sesiune nouă de proiecte. Programul se va adresa, probabil, persoanelor fizice. Ar putea intra în program şi persoanele juridice, dar numai instituţiile de învăţământ, spitale, creşe, cămine de bătrâni şi centre de plasament pentru copii. Deocamdată, analizăm impactul financiar, pentru că interesul este să avem un beneficiu cât mai mare, nu să se monteze ceva de dragul de a spune că avem o instalaţie pe casă sau pe o instituţie. Am cerut ca, în perioada următoare, să analizăm aceste aspecte financiare şi atunci, spre vară, cred că putem să lansăm noi sesiuni, dacă vedem că totul este sigur.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre Delta Văcăreşti şi în ce stadiu sunt retrocedările în zonă?
Attila Korodi: Retrocedările din zonă se fac prin proceduri în justiţie, dar asta nu împiedică acest proiect foarte frumos să nu meargă înainte. Girul meu politic este dat. Delta Văcăreşti, habitatul acela amplasat într-o zonă foarte obscură, dar de o valoare foarte mare, trebuie păstrată şi trebuie ajutată ca să fie parte din viaţa bucureştenilor. Există un feedback pozitiv. Probabil că vom avea girul Primăriei Municipiului Bucureşti, iar dacă se întâmplă lucrul acest vom merge în Guvern cu o Hotărâre de Guvern pentru declararea zonei ca parc natural.
Tot ce înseamnă aspecte juridice ,de terenuri, vom avea un cadrul legal de utilizare a terenului şi de acolo vor deriva şi alte lucruri care sunt legate de închiderea poveştilor legate de retrocedări sau compensări.
Din punct de vedere al ministerului pe care îl conduc, la ora actuală mă interesează să garantăm Bucureştiului că această zonă interesantă să rămână ca un izvor de biodiversitate şi ca un fel de şcoală pentru generaţiile următoare. Bucureştenii trebuie să înţeleagă că au lucruri inestimabile chiar în vecinătatea lor.
Probabil că, dacă avem un feedback cât mai rapid din partea municipalităţii Bucureşti, în vară vom putea declara Delta Văcăreşti arie naturală protejată.

AGERPRES: Subiectul gazelor de şist rămâne unul controversat. Care este opinia dumneavoastră pe această temă?
Attila Korodi: În primul rând, gazele de şist reprezintă o temă controversată pentru că s-au întâmplat multe lucruri care, din punct de vedere al managementului mediului, n-au fost bine calibrate. În multe ţări avem asemenea exemple. Noi avem rolul să garantăm că orice activitate industrială respectă strict tot ce înseamnă legislaţie românească şi europeană. Pe gaze de şist eu împart lucrurile pe două faze total separate. În primul rând, când vorbim de fracturare hidraulică, am interzis acest lucru. Deci, pentru tot ce înseamnă explorare a zăcămintelor de eventuale resurse de gaze de şist, fracturarea hidraulică este interzisă. Avizele de mediu care au fost date spun foarte clar acest lucru. Fracturarea hidraulică poate fi aplicată cel mult într-un laborator. Asta înseamnă o perioadă de cel puţin 4-5 ani în care România va putea să aibă o hartă naţională a zăcămintelor.
La explorare mai vreau să fac un comentariu. Nu depinde de ministrul Mediului, dar este vorba despre comportamentul companiilor. Nu cred că aceste companii, fără o susţinere locală, vor putea să gestioneze această problemă. Nu cred că gestul care s-a întâmplat în sudul Transilvaniei, în zona Sibiului, când companiile care doreau să facă explorare au intrat pe terenuri private fără consimţământul oamenilor, este normal. Este inadmisibil şi nu este moral să se întâmple aşa ceva. Aceste companii trebuie să înţeleagă că pot avea succes în România, indiferent dacă primesc autorizaţie la nivel local sau central, dacă şi comunitatea locală este pe lângă ele. Dacă nu este aşa, atunci companiile nu vor avea o şansă reală de a ajunge la zăcăminte.
Când vorbim de explorare, acestea nu diferă de cele pe care le face Romgaz, de exemplu, pentru gaze naturale, pentru că vorbim despre foraje simple şi fără utilizarea acelor tehnologii care duc spre fracturarea hidraulică. În 4-5 ani de zile sunt convins că, la nivelul Uniunii Europene, se vor întâmpla multe. Deja am semnale că cel puţin două concerne internaţionale testează tehnologii noi care să poată să permită ca acest zăcământ din stratul de şist să fie utilizat.
Dacă va fi cerută o analiză pe un proiect de exploatare, statul român trebuie să aibă cea mai serioasă rigurozitate şi să analizeze punct cu punct. Fiecare proiect în parte trebuie abordat total separat. Pentru fiecare proiect în parte contează resursele care sunt în zonă, care pot fi sau nu utilizate.
Faţă de subiectul gazelor de şist am o poziţie foarte echidistantă şi în care spun că trebuie să ne îndrume normalitatea, iar companiile trebuie să înţeleagă că partenerii lor trebuie să fie comunităţile locale. Altfel, nu au nicio şansă pentru că niciun Guvern nu poate gira, şi asta s-a demonstrat în timp.

AGERPRES: Cum se prezintă situaţia în cazul proiectului de la Roşia Montană?
Attila Korodi: În acest caz, s-au schimbat multe faţă de ce era la începutul anului 2013. Avem un raport în Parlamentul României care ne dă sarcini. Raportul a fost votat de Camera Deputaţilor şi deja a intrat în lucru. Acel raport spune că, pe anumite probleme tehnice, datele transmise sunt superficiale. Poziţia statului român trebuie să fie mult mai clară şi cu o analiză mult mai bine făcută. De aceea, pe subiectul Roşia Montană e de lucru. Pe de altă parte, Parlamentul, la ora actuală, n-a decis în favoarea mutării pârâului Corna din Valea Corna şi, deci, la modul în care realizat, proiectul nu are cum să fie făcut.
Pe de altă parte, există o decizie judecătorească care blochează descărcarea arheologică a unei părţi importante a investiţiei. Asta înseamnă că noi nu vom putea emite un punct de vedere pe un proiect tehnic, care, până la urmă, nu are în oglindă toate aprobările ca, în eventuală avizare favorabilă, să poată intra pe teren şi să lucreze.
Pentru noi, tot ce înseamnă aviz din partea Ministerului Culturii, pe descărcare arheologică, este unul dintre documentele esenţiale. Cine se grăbeşte pe proiectul Roşia Montană greşeşte. Roşia Montană trebuie făcut cu chibzuinţă şi în litera legii, care este în favoarea cetăţenilor.

AGERPRES: Există posibilitatea ca investitorul canadian să dea în judecată statul român pe acest subiect dacă nu primeşte undă verde?
Attila Korodi: Ştiu că au fost nişte discuţii pe această temă, dar vin eu şi pun întrebarea: ce argumente aduce investitorul când, de exemplu, în justiţia română un act foarte important (decizia judecătorească referitoare la descărcarea arheologică, n.r.) de-al lor este suspendat?

AGERPRES: Care sunt proiectele importante vizate pentru acest an prin bugetarea de la Fondul de Mediu?
Attila Korodi: Vreau ca Fondul de Mediu să recâştige vigoarea aceea pe care o avea, de a oferi în România un buget investiţional şi în zone care nu pot fi acoperite din fonduri europene, din bugete de infrastructură. Probabil că vom lansa şi un proiect nou pentru zona urbană care vizează infrastructura de transport cu biciclete, care poate să însemne infrastructură rutieră, dar şi echipamente speciale.
Avem proiecte şi interesul meu este ca Fondul de Mediu să se diversifice şi să fie foarte transparent. Am dori ca toate proiectele care au fost depuse pe parcuri să le închidem, adică să le scoatem din gestiune, să fie închise finanţările şi să vedem dacă mai avem spaţiu pentru reabilitări de spaţii verzi numai în zona urbană.
Încercăm să găsim să fie amenajate noi spaţii care până acum nu erau în circuitul clasic al spaţiilor publice. Pentru zona urbană este foarte important spaţiul verde, calitatea aerului, managementul deşeurilor, infrastructura de apă potabilă şi apă uzată.

AGERPRES: Biodiversitate înseamnă şi Natura 2000. Care sunt noutăţile pe acest subiect?
Attila Korodi: La ora actuală, ministerul lucrează la acest aspect, de a da în custodie aceste situri. Pe de altă parte, cu fonduri europene finanţăm pentru aproximativ 40% din total suprafaţă de situri Natura 2000 ca să existe, până la sfârşitul anului 2015, Planul de Management. Ceea ce este în plus, şi îi mulţumesc ministrului Agriculturii (Daniel Constantin, n.r.) pentru discuţia avută, şi premierului (Victor Ponta, n.r.) pentru sprijin, este că vom face o analiză financiară pe sistemul de compensare ca să vedem ce ar însemna pentru bugetul de stat sau pentru bugetul din fonduri europene şi să avem concluziile până la sfârşitul lunii mai.
Ne gândim la compensaţii pentru cei care, realmente, vor pierde ceva din activitatea curentă. Nu vom vorbi de sume foarte mari, pentru că foarte multe instrumente agromediu, de la Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, acoperă acest spectru. Planul de Management va fi modelat pe două segmente: unul pe zona montană, altul pe zona de şes.
Aş fi fericit să spun că România este capabilă să meargă pe compensare şi că Natura 2000 nu va fi numai un element de protejare a biodiversităţii, ci pur şi simplu un element prin care comunitatea locală îşi sfinţeşte locul şi rolul.AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.