Bucureşti, 10 mar /Agerpres/ - Modele numerice, imagini satelitare sau dinamica formaţiunilor noroase, reprezintă doar o parte dintre termenii tehnici pe care specialiştii în meteorologie îi folosesc în meseria lor. Despre etapele realizării unei prognoze, cine sunt persoanele din spatele informaţiilor care ajung la noi, într-o formă accesibilă, dar şi despre estimările meteo pentru următoarea perioadă a vorbit directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie /ANM/, Florinela Georgescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

AGERPRES: De ce aţi ales să fiţi meteorolog şi ce presupune, în ansamblu, această meserie?
Florinela Georgescu: Este meseria pe care am făcut-o toată viaţa. Sunt absolventă a Facultăţii de Fizică. În general, cei care aleg să lucreze în acest domeniu sunt absolvenţi de fizică, de matematică sau de geografie. România nu are o şcoală superioară de meteorologie, o facultate de meteorologie, efectiv. Aici (sediul ANM din Băneasa, n.r.) este un serviciu operativ de prognoză a vremii, cea mai importantă parte a activităţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Există şapte centre teritoriale care fac prognoze meteorologice în regim operativ. Trebuie să vă spun că se lucrează non-stop. În această încăpere (unde se realizează prognoza vremii, n.r.), unde veţi găsi cel puţin doi-trei meteorologi, se realizează prognoze cu anticipaţie de până la o săptămână şi ceea ce vedeţi în jur este tehnica de care ne folosim în a realiza aceste prognoze. Meteorologia este o ştiinţă fără frontiere şi imprevizibilă ca vremea.

AGERPRES: De unde porneşte prognoza meteorologică şi care este procesul propriu-zis de realizare a acesteia?
Florinela Georgescu: De la imaginile satelitare pe care le vedeţi pe acest ecran se porneşte în alcătuirea estimărilor meteorologice. Există imagini de la sateliţii meteorologici, de sus în jos ale sistemelor noroase. Avem foarte multe astfel de imagini prin combinarea informaţiei obţinute de varii senzori ai sateliţilor meteorologici, în aşa fel încât să avem o imagine nu numai asupra extinderii formaţiunilor noroase, ci şi asupra structurii acestora, asupra dinamicii din straturile mai înalte al atmosferei, pe baza cărora se determină evoluţia vremii din următoarele ore. Pe o imagine satelitară putem vedea ceea ce se întâmplă la acest moment şi, eventual, să ne facem o idee despre ceea ce urmează în intervalul imediat următor. Pe de altă parte, radarul meteorologic face o analiză de jos în sus a sistemelor noroase. Pe baza acestor informaţii putem obţine informaţii despre structura formaţiunilor noroase, despre capacitatea de a precipita din aceste sisteme, posibilitatea ca precipitaţiile să fie însoţite de grindină sau de a se forma fenomene extreme de genul vijeliilor sau tornadelor.

AGERPRES: De aici încolo ce se întâmplă?
Florinela Georgescu: Mai departe, începe partea pentru care meteorologii se pregătesc în cadrul unor cursuri de pregătire speciale, în cadrul Şcolii Naţionale de Meteorologie. Practic, absolvenţii facultăţilor despre care v-am spus mai devreme se pregătesc să devină meteorologi previzionişti în această şcoală. Pe de altă parte, există în cadrul facultăţilor secţii care ajută sau îndrumă studenţii către această profesie fără, însă, a le asigura toată pregătirea necesară. De exemplu, la Facultatea de Fizică există o secţie de Fizică a Atmosferei, la Facultatea de Matematică o secţie de Dinamica Fluidelor, la Facultatea de Geografie există o secţie de Meteorologie şi Hidrologie. Ca să ajungi meteorolog previzionist trebuie să mai citeşti, iar pentru asta se fac astfel de cursuri de pregătire, iar în afară de acestea se mai fac alte cursuri de pregătire la locul de muncă pe o perioadă de cel puţin un an pentru noul angajat. Un astfel de învăţăcel învaţă cum să interpreteze modelele numerice, pornind de la o anumită situaţie dată de observaţiile de la staţiile meteorologice.

AGERPRES: Cum sunt transformate informaţiile şi modelele numerice despre care aminteaţi în prognoza pe care o vedem cu toţii la rubrica Meteo de la ştiri?
Florinela Georgescu: Informaţiile meteorologice pe care le avem noi de la fiecare staţie meteo şi care apar codificat, le trimitem şi către ţările din zonă. Deci, nu este simplu să realizezi o prognoză. Ce avem aici ca informaţii sunt interpretate de către meteorologi pe baza cunoştinţelor pe care le au. Cu ajutorul sondajelor aerologice, avem un moment zero de unde pornim într-o prognoză. Mai departe, intrăm în modelele numerice, pe care noi le utilizăm. Există alte persoane din meteorologie, dar şi de la noi din institut, care se ocupă cu modelarea în meteorologie. Vorbim despre matematicienii principali şi fizicieni care caută să modeleze procesele atmosferice. Se fac ecuaţii matematice foarte complicate care se integrează cu o mică aproximaţie, iar de aici rezultă acest timp probabil. De aceea, timpul nu este exact. În final, există o echipă formată de meteorologi care transformă toate informaţiile despre care vă spuneam pe înţelesul publicului larg.

AGERPRES: Unde este amplasat cel mai înalt punct de observaţie meteo din România?
Florinela Georgescu: Cel mai înalt punct de observaţie meteo din România este staţia de la Vârful Omu, la 2.504 de metri altitudine. În total, există în România 158 de staţii de meteo, dar nu toate sunt locuite. La Omu şi, în general, la staţiile de munte, este cineva în permanenţă. La staţia amplasată cel mai sus din România lucrează două persoane, deoarece condiţiile de muncă sunt deosebit de grele. Sunt zone unde accesul este dificil. Sunt oameni foarte pasionaţi acolo.

AGERPRES: Cum se anunţă vremea în perioada următoare?
Florinela Georgescu: După o perioadă cu ploi, avem semnalul unei vremi mai frumoase. Cu cât ne îndepărtăm în timp, cu atât gradul de realizare al prognozei scade. Pe de altă parte, nici nu ne putem pronunţa pentru arii restrânse. Cu cât mă duc în timp mai departe, pot să fac prognoză mediată pe arie mai mare. Astăzi, pot să spun în Bucureşti, chiar şi pe raza cartierelor, ce se întâmplă. În zilele următoare pot să spun mai bine la nivel regional, iar când mă duc la nivel de prognoză lunară deja nu prea mai pot să pronunţ decât la nivelul ţării şi, în general, ca o tendinţă.

AGERPRES: Punctual, cum se anunţă vremea de Paşte?
Florinela Georgescu: Martie şi aprilie au semnalul unor precipitaţii uşor excedentare la nivelul ţării. Cantităţile de precipitaţii vor fi puţin mai mari decât ar fi normal în aceste două luni, dar asta nu înseamnă că ar fi un lucru rău. Ştim că pe parcursul acestei ierni am avut destul de puţine precipitaţii. Din decembrie şi până în urmă cu câteva zile, cu excepţia acelui episod de iarnă severă din ianuarie, am avut foarte puţine precipitaţii. De exemplu, în Bucureşti, în luna februarie, nu au fost aproape deloc precipitaţii. Din punct de vedere al temperaturilor, nu avem un semnal deosebit, deci ar trebui să fie o primăvară apropiată de medii. Mai ales în luna martie şi prima parte a lunii aprilie există perioade mai instabile, în care pot apărea şi manifestări care să semene cu cele din iarnă, dar şi manifestări de primăvară, cu vreme frumoasă. Noi, de multe ori, spunem că primăvara începe la echinocţiul de primăvară, adică după 22 martie.

AGERPRES: Cum va fi din punct de vedere agro-meteorologic?
Florinela Georgescu: Toată această ploaie face foarte bine agriculturii, cu rezerva faptului că în toamnă /2013, n.r./ unele culturi au suferit pentru că a fost excesiv de cald. A fost cald şi în luna decembrie, plus că au lipsit şi precipitaţiile. De asemenea, în cea mai mare parte a lunii ianuarie a lipsit stratul de zăpadă. Cu toate acestea, în general semnalul în domeniul agricol este bun. Dacă au fost zone afectate, acestea se găsesc în partea de vest a ţării, unde a fost, într-adevăr, foarte cald în prima jumătatea a iernii, iar culturile au fost atunci puţin forţate să se dezvolte excesiv.

AGERPRES: Este adevărat că meteorologii ar fi cele mai inspirate persoane în privinţa vestimentaţiei, ţinând cont că sunt la zi cu prognoza meteo?
Florinela Georgescu: Nu sunt cele mai inspirate persoane în privinţa vestimentaţiei (râde). Mi s-a întâmplat, şi nu o dată, să nu fiu adecvat îmbrăcată în raport cu vremea anunţată. Sigur că, teoretic, suntem bine informaţi. Este foarte adevărat că persoanele care lucrează aici, la prognoza operativă, ştiu la orice oră din zi şi din noapte ce se va întâmpla în următoarele ore. Dacă trezeşti repede meteorologul din somn poate să-şi spună imediat o prognoză.AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi)