COD PORTOCALIU: 28-09-2021 ora 10 Intre 10:35 si 11:30 se va semnala averse ce vor acumula peste 35...40 l/mp, descărcări electrice in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş; COD GALBEN: 28-09-2021 ora 10 Intre 10:10 si 11:30 se va semnala averse ce vor acumula peste 20...30 l/mp, descărcări electrice in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 ian /Agerpres/ - Mediul rural din România a beneficiat de investiţii de peste şase miliarde euro din fonduri europene şi naţionale din 2008 şi până în prezent, iar obiectivele majore ale anului 2014 sunt legate de evitarea dezangajării de fonduri europene, plăţi de circa 1,34 de miliarde de euro şi pregătirea noului program PNDR 2014-2020, a declarat directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi, într-un interviu acordat AGERPRES.
Acesta consideră că, până la finele lunii februarie, va finaliza contractarea tuturor proiectelor, în condiţiile în care mai trebuie soluţionate în jur de 1.500 de contestaţii depuse.
Şeful APDRP a afirmat că numărul total de contracte reziliate pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 a ajuns la 2.400, cu o valoare de 642 de milioane de euro, decizia rezilierii fiind luată pentru a putea introduce în sistem alte proiecte viabile capabile să absoarbă fondurile europene.
"Am dat o dispoziţie să reziliem toate contractele care nu mai au viabilitate, care au depăşit perioada normală de implementare şi care nu au făcut nici măcar o solicitare de plată. (...) Dacă ţineam proiectele acestea moarte, în sistem, nu mai aveam când să le scoatem, să băgăm alte proiecte viabile şi să ne atingem efectiv scopul de a introduce toţi banii în ţară", a subliniat directorul general al APDRP.
George Turtoi a explicat noile modificări pe viitorul program, a vorbit despre intenţiile APDRP de a aplica depunerea online a proiectelor şi despre crearea unei baze de date cu preţurile de referinţă în vederea eliminării procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privaţi.

AGERPRES: Cum aţi încheiat anul 2013 în ceea ce priveşte contractarea fondurilor europene pe dezvoltare rurală, în condiţiile în care a fost ultimul an în care s-au mai putut contracta fondurile pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013?
George Turtoi: Contractarea nu s-a încheiat definitiv în 2013. Regulamentele de implementare ale FEADR nu prevedeau aşa ceva. Există posibilitatea să se contracteze în 2015, dar am lansat această idee pentru că este o problemă nu numai de management, ci şi tehnică. De acum, în cel mult doi ani, practic până în 2015 la sfârşit, trebuie finalizate toate contractele. Dacă în 2014 contractezi proiectul, nu mai ai timp să îl finalizezi în 2015, iar contractat în 2015, sigur nu ai nicio şansă de finalizare, indiferent cât de mic este proiectul respectiv. De aceea am cerut să contractăm absolut tot ce se poate în 2013. Au mai rămas de contractat în 2014, dar sper să le terminăm până în februarie, toate proiectele care se află în aşteptare în urma contestaţiilor depuse. Sunt aproximativ 1.500 de contestaţii, din care cele mai multe pe măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', respectiv 1.200 de contestaţii.
Până la finele lunii decembrie am ajuns la un grad de contractare de 91,2%, iar ca absorbţie efectivă pe componenta UE şi rambursare de la Comisie, la un grad de 67%. Vom încheia în februarie cu contractare de aproape 110%. Nici nu poţi angaja neacoperit financiar, iar 10% în plus este estimarea că 10% din proiecte vor claca până în 2015 şi ne vom închide pe fix până la finalul perioadei.

AGERPRES: Câţi bani au intrat efectiv în mediul rural din România de la demararea programului în 2008 şi până în prezent?
George Turtoi: Suma efectiv plătită exclusiv din fonduri europene este de 5,4 miliarde de euro, iar cu tot cu buget naţional am depăşit cifra de 6 miliarde de euro. Banii intraţi efectiv în economie sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 şi până la finele lui 2013, iar cei mai mulţi, putem spune, că au mers către mediul rural din România.

AGERPRES: Puteţi să ne daţi câteva cifre despre corecţiile financiare aplicate României pe fondurile atrase şi care este situaţia contractelor reziliate pe actualul program?
George Turtoi: Pe corecţii, încă nu avem cifrele exacte pentru că nu sunt proceduri finale, dar vă pot spune că este o valoare foarte mică în comparaţie cu banii cheltuiţi până în prezent. Cred că România stă foarte bine comparativ cu alte state membre pe partea de corecţii financiare.
În privinţa contractelor, avem un total de contracte reziliate de 2.400, cu o valoare de 642 de milioane de euro. Încă din toamna lui 2012, am dat o dispoziţie să reziliem toate contractele care nu mai au viabilitate, care au depăşit perioada normală de implementare şi care nu au făcut nici măcar o solicitare de plată. Pentru cei care nu au avut măcar o tranşă de plată şi au atins termenul de realizare a contractului, nu s-a mai acceptat prelungirea cu doi, respectiv trei ani, în funcţie de complexitate. Am avut contracte care nici măcar achiziţii nu au făcut. Nu aveau nicio justificare, pentru că la achiziţii pentru beneficiari privaţi nu apar contestaţii, pentru că nu este ca la beneficiarii publici, pe OUG 34.
Am dat dispoziţia rezilierii pentru că trebuie să iei anumite măsuri drastice când este în discuţie interesul ţării şi soarta programului. Dacă ţineam proiectele acestea moarte, în sistem, nu mai aveam când să le scoatem şi să băgăm alte proiecte viabile şi să ne atingem efectiv scopul de a introduce toţi banii în ţară. Îi ţineam morţi acolo, iar la sfârşitul perioadei, Comisia Europeană îi lua foarte frumos înapoi. Noi nu am vrut să se întâmple lucrul acesta, am vrut ca toţi banii să intre în economie, deoarece avem nevoie de atâta investiţie în ţară. Am luat decizia aceasta, care nu a fost uşoară, pentru că s-au reziliat contracte grele, care s-au lăsat şi cu ameninţări.

AGERPRES: La ce va referiţi când spuneţi "contracte grele", la finanţări sau la anumite persoane?
George Turtoi: Şi la oameni grei şi la finanţări de milioane de euro. Au fost finanţări şi de două milioane de euro pe proiect. Cele mai multe contracte reziliate au fost pe măsurile 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere", 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole' şi 313 'Încurajarea activităţilor turistice'. Aici au fost rezilieri majore. Pe 313 nu au fost finanţări prea mari, dar au fost multe. Pe celelalte măsuri au fost finanţări mari şi acolo s-a tăiat în carne vie.

AGERPRES: Ce obiective v-aţi propus pentru anul 2014?
George Turtoi: Avem două obiective majore. Unul este legat de actualul program, respectiv să evităm dezangajarea din nou şi să plătim beneficiarilor circa 1,34 de miliarde de euro anul acesta. Cel de-al doilea este legat de pregătirea noului program PNDR 2014-2020.

AGERPRES: Ce noutăţi va aduce viitorul program de dezvoltare rurală pentru beneficiari?
George Turtoi: Noi suntem partea tehnică a programului. Noi ne pregătim cu fluxuri şi proceduri de lucru, dar şi cu o simplificare majoră şi cu crearea unor instrumente care să înlesnească absorbţia şi să o facă mai corectă. Şi aici mă refer la baza de date cu preţurile de referinţă, pe care până la urmă APDRP a luat iniţiativa să o facă şi să o ducă la bun sfârşit. Discuţia cu baza preţurilor de referinţă este ceva mai veche, de acum trei ani.

AGERPRES: Când estimaţi că va exista o listă a preţurilor de referinţă?
George Turtoi:. Noi am contactat agenţia de plăţi din Ungaria pentru că semnalele la nivel european arată că ungurii au cea mai bună structură a bazei de date, nu neapărat ca preţuri. După ce vom vedea la ei, vom încerca să o facem împreună cu Institutul Naţional de Statistică (INS), dacă poate fi finanţat direct şi nu va trebui să facem o licitaţie. E posibil ca INS să o poată face din resursele pe care le are, pentru că, într-o discuţie preliminară, au cerut o listă detaliată ca să vadă cât mai este de colectat şi dacă au resursele să facă ei toată baza. Ar fi un lucru mult mai bun, pentru că INS are cu totul altă greutate din punct de vedere al certificării preţurilor. Dacă nu se poate cu INS, poate le va face chiar agenţia, cu resursele pe care le are, însă ar trebui să vedem cum vom putea să dispunem de nişte oameni, la nivel de regiune şi de judeţ, ca să colecteze ofertele.
Dacă nu vom ajunge la niciun rezultat, vom încerca să vedem dacă putem să preluăm baza de date a agenţiei din Ungaria, pentru că unele state folosesc deja baza lor de date şi preţurile lor de referinţă. Dacă vom avea aceasta listă, lucrul acesta va duce la eliminarea completă a procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, la reducerea verificărilor din agenţie şi se va elimina complet justificarea de la cererea de finanţare a preţurilor din bugetul indicativ, pentru că proiectantul sau consultantul se va uita în baza de date şi vor trece automat estimărilor lor, dacă se încadrează în preţurile respective.

AGERPRES: Ce alte modificări mai există în noul program?
George Turtoi: De asemenea, vrem să mutăm şi avizele dintr-o etapă în alta, pentru că se cheltuie o groază de bani până când beneficiarul nu are certitudinea că proiectul va fi selectat şi contractat şi vrem să schimbăm sistemul de depunere şi selecţie a proiectelor. Vrem să-l facem unul cu depunere continuă, dar cu selecţii lunare sau trimestriale, încă nu am stabilit clar. Prin regulament nu se mai poate pe sistemul primul venit-primul servit pentru că este neconcurenţial. Comisia chiar a scos un ghid pentru sistemele de selecţie a proiectelor, în care spune foarte clar că nu este voie să mai utilizezi sistemul primul venit-primul servit pentru că nu îţi asigură cea mai bună calitate a proiectelor care intră în selecţie.
Avem două sisteme la care ne gândim, ori sesiunile anuale cu depunere continuă şi selecţie automată peste un anumit nivel de punctaj, dar aici va trebui să vedem criteriile de selecţie ale noilor fişe ale măsurilor, dacă ne permit să facem acest tip de sistem, ori alegem sistemul de depunere continuă cu selecţie trimestrială a proiectelor depuse în trimestrul respectiv. Aici ar fi un avantaj pentru beneficiar pentru că, din momentul în care se depune proiectul, este contractat şi îşi primeşte banii, timpul se va scurta semnificativ, sub jumătate de an, şi astfel beneficiarul va reuşi să îşi menţină indicatorii pe care i-a avut iniţial în proiect, condiţiile financiare, şi nu va fi nevoit să îşi caute din nou finanţare după ce a fost selectat.
Agenţia va fi ajutată şi ea de acest sistem pentru că fluxurile de sarcină nu vor mai fi pe anumite sesiuni, pe anumite perioade ale anului, iar efortul va fi disipat pe tot parcursul anului.
De asemenea, inclusiv pe achiziţii publice, ne gândim să facem unele documentaţii standard pentru a fi utilizate de către beneficiarii publici. Le vom face nişte formate de documentaţii de atribuie pe care ei şi le pot adapta în funcţie de necesităţile pe care le au. Pe partea de selecţie, aici ar trebui schimbat în primul rând sistemul, pentru că indiferent cât personal ai angaja, indiferent cât de buni specialişti ai avea, când îţi vin 40.000 de proiecte, aşa cum au venit acum doi ani, dar la final de an, te blochezi.

AGERPRES: Intenţionaţi să achiziţionaţi un nou sistem informatic sau actualul sistem va fi readaptat pentru noile schimbări?
George Turtoi: Evident că actualul sistem va fi readaptat. Vom încerca, pe cât posibil, să facem şi depunere online pentru aproape toate măsurile, deoarece argumentul acela că ţăranul nu are Internet este poate fezabil pentru cei care aplică pe măsura dedicată fermelor mici sau poate pentru tinerii fermieri. Să spunem că pe aceste două măsuri poate nu vom face depunere online, dar atunci când un beneficiar ia două milioane de euro finanţare, e puţin probabil să nu aibă Internet. E chiar imposibil. Pentru aproape toate măsurile vom avea depunere online. Într-adevăr, sunt beneficiari din anumite zone unde nu există Internet sau nu ştiu să utilizeze Internetul sau nu-şi permit să angajeze un consultant şi îşi fac singuri documentaţiile. Cred că se vor elimina multe suspiciuni prin depunerea online. Vom vedea dacă vom face o împărţire 'random' (n.r aleator) a proiectelor în ţară, astfel încât să nu fie evaluate în acelaşi judeţ, dar vom vedea cât este de fezabil acest lucru, pentru că va trebui să existe şi vizite în teren în anumite cazuri şi un schimb de informaţii suplimentare cu beneficiarii, dacă anumite lucruri nu sunt lămurite şi nu ştiu cât de fezabil va fi dacă proiectul nu va fi evaluat chiar în judeţul respectiv. Sistemul informatic este obligatoriu pentru toate fondurile europene. Noi suntem unii dintre fericiţii care îl au şi îl folosesc. Noi am făcut un sistem informatic integrat, de la depunere până la contabilizare inclusiv.
Alte simplificări se referă la partea de plăţi. Vom avea o serie întreagă de controale comasate, pentru că vom încerca să ne rezumăm la cerinţele regulamentului. Adică, să nu mai facem 100% controale la faţa locului, în cel mai mare detaliu, pentru că aşa se fac în acest moment. În regulament sunt prevăzute două controale pe teren, controlul 'in situ' care se face pe fiecare cerere de plată şi care presupune să vezi doar dacă investiţia este reală, iar al doilea este cel 'on-the-spot' prevăzut de regulament pentru un eşantion de 5%, unde intri şi verifici absolut tot: devize, contabilitate, facturi, documentaţii, achiziţiile făcute, tot. Vom încerca să ne rezumăm în cerinţele regulamentului, adică să nu mai mergem ca la ora actuală, când facem control 'on-the-spot' pe fiecare cerere de plată 100%. Implică un efort foarte mare, iar pe final rezultatele nu sunt cu mari diferenţe faţă de sistemul simplificat al regulamentului.

AGERPRES: Din schema noului PNDR 2014-2020, credeţi că măsurile incluse deocamdată, cele 14, răspund nevoilor din mediul rural românesc?
George Turtoi: Sunt exact aceleaşi priorităţi pe care le avem în programul actual. Niciuna nu cred că a fost exclusă. La ora actuală, în regulamentul nou s-a făcut reforma Politicii Agricole Comune, s-a comasat o serie întreagă de măsuri într-una singură, dar ca priorităţi şi tipuri de investiţii, ele sunt aceleaşi. Nu ştiu un tip de investiţie care să nu mai existe în noul program. Ştiu sigur că nu va mai exista o măsură specială pentru România, aceea pentru fermele de semi-subzistenţă. În regulament nu există acea măsură, care s-a găsit în Tratatul de Aderare al României şi al Bulgariei, pentru că noi le-am spus că exploataţia este mică şi nu se încadrează pe definiţia de subzistenţă din regulament. Atunci, Comisia ne-a acceptat să facem ferme de semi-subzistenţă, adică la jumătatea caracteristicilor fermelor de subzistenţă. Pe viitorul program, din discuţiile avute deja la minister, vor exista doar ferme mici, care nu sunt de subzistenţă, sunt ferme puţin mai ridicate, cele care sunt pe piaţă. Sunt de fapt un echivalent al fermelor de subzistenţă din regulamentul vechi al Comisiei. E mult mai simplificată procedura, pentru că presupune o singura tranşă, la fel ca în cazul măsurii pentru tinerii fermieri.
Pe noul regulament mai apare o noutate din punct vedere al gestiunii măsurilor. Pentru IMM-uri, actuala măsură 312, este spartă în două. Avem microîntreprinderi start-up, care vor merge pe un flux similar cu tinerii fermieri şi cu fermele mici şi tot aşa vor primi un ajutor, la început, pentru a-şi dezvolta afacerea, iar o categorie de firme, care există deja, vor merge pe bază de proiect, aşa cum este acum pe 312. Repet, în noul program sunt atinse toate priorităţile României şi toate tipurile de investiţii pe care le-am avut în actualul program.

AGERPRES: Chiar dacă fondurile sunt mai mici cu un miliard de euro?
George Turtoi: Da, fondurile sunt mai mici, dar în final, alocările vor fi stabilite în funcţie de succesul fiecărei măsuri. Poate nu vom mai da atât de mulţi bani pe partea de investiţii în turismul rural, din moment ce vedem că acolo stăm cel mai prost cu absorbţia.

AGERPRES: Statul membru decide alocarea financiară pe fiecare măsură în parte?
George Turtoi: Normal. Nu decide Comisia. Ea doar aprobă. Dacă nu îţi fundamentezi serios necesitatea şi nevoia de bani pe acea componentă, Comisia Europeană poate să îţi spună că ai pus prea mulţi bani, că nu corespunde cu priorităţile care ţi-au rezultat în urma analizei Swot şi că nu ai de ce să blochezi atât de mulţi bani pe acea măsură pe care nu ai fundament să ceri aşa de mulţi bani. Acest lucru se poate, dar alocările efective sunt în atribuţia statului membru, cât alocă pe fiecare măsură de finanţare.

AGERPRES: Este fezabilă lansarea unei măsuri pe răspunderea statului membru, în acest an, în condiţiile în care PNDR nu este finalizat, iar regulamentele europene nu sunt aprobate?
George Turtoi: Problema nu este de program ci de regulament, în primul rând, pentru că încă nu au apărut regulamentele europene. Noi lucrăm pe drafturi acum. Nu contează atât regulamentul principal, cât contează aşa numitele acte delegate, cum erau înainte regulamentele pentru implementare, cele tehnice. Ca să vă dau un exemplu, pe programarea actuală aveam regulamentul de bază 1290 care înfiinţa fondurile FEADR şi FEGA, dar nu acela conta, pentru că nu aveai detaliile tehnice pentru măsuri şi pentru condiţiile de eligibilitate pe partea de plăţi, ci erau regulamentele tehnice, cum sunt acum normele tehnice.
Acum normele se numesc acte delegate. Se estimează că abia în aprilie apare actul principal, dar aceste acte delegate nu ştim dacă le vom avea pe toate când va trebui să lansăm. Este posibil să lansăm o măsură în acest an, dar mai întâi trebuie şi Comisia să îşi facă treaba, să scoată regulamentele şi să fie totul gata. Poate lumea se întreabă: de ce acum, în perioada aceasta de programare, ies aşa târziu regulamentele, când în perioada trecută, în 2006 erau toate scoase şi în 2007 începea programul? De ce? Pentru că şi la ei s-a schimbat procedura, a intervenit Parlamentul European (PE) pe fir şi votul lor. Înainte făcea Comisia Europeană regulamentul şi le scotea ca atare. Acum toate trebuie să treacă prin Parlament, unde intervine şi politicul. CE a afirmat că încearcă să le scoată până în aprilie pe toate, are foarte bune intenţii, le-ar fi scos şi ieri dacă ar fi putut, dar totul depinde de votul în Parlament.

AGERPRES: Mai trebuie reacreditată agenţia pentru viitorul program?
George Turtoi: Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii va revizui sistemul şi va spune dacă pe noile regulamente şi noile condiţii cerute de regulament ne menţinem acreditarea pentru viitorul program. Condiţiile de acreditare sunt aproape similare, au apărut doar două condiţii în plus. Odată apare acreditarea pe standardul de securitatea informaţiei ISO: 27001, lucru pe care noi speram să-l obţinem chiar de anul acesta, să nu mai avem nicio problemă, deşi avem la dispoziţie trei ani. Deja am scos certificatul de acreditare pe ISO: 20000 pentru standard de management al calităţii. Suntem singura instituţie din România care are aşa ceva. Am înţeles că în sectorul privat doar o singură companie, parcă una de telefonie mobilă, ar avea acest standard de securitate informatică. Avem un sistem informatic şi un schimb de informaţii foarte bine pus la punct. Certificatul este obţinut de la un auditor din Marea Britanie, Lloyd's, cel mai serios din UE. (...) Cei de la Lloyd's au fost la începutul anului şi au făcut audit de sistem, au văzut că am îndeplinit aproape toate cerinţele şi sperăm ca până în vară să reuşim să obţinem şi ISO 27.001. A doua condiţie vizează că în cadrul controalelor pentru autorizarea plăţii este obligatorie verificarea tuturor clauzelor contractuale, inclusiv a acreditărilor din perioada de selecţie, acest lucru însemnând că partea de selecţie este parte componentă autorizării plăţilor.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, vor exista dezangajări de fonduri pe actualul PNDR, respectiv când se va închide efectiv programul, la finele lui 2015?
George Turtoi: În opinia mea nu ar trebui să ne facem probleme în ceea ce priveşte dezangajarea fondurilor. Într-adevăr sunt anumiţi factori externi pe care nu îi poţi controla, iar principalul factor este disponibilitatea financiară a beneficiarilor privaţi. Nu avem noi cum să dăm bani beneficiarilor privaţi. Ei trebuie să obţină o linie de creditare sau o sursă de finanţare din alte părţi sau din banii proprii. Dacă nu aşteaptă până sunt selectate proiectele şi îşi cheltuie banii de cofinanţare pentru ai investi în alte părţi, sunt lucruri pe care nu le putem controla, dar sperăm ca impactul acestor factori să nu creeze un risc prea mare pentru absorbţia fondurilor europene.

AGERPRES: Caracterizaţi în câteva cuvinte activitatea APDRP.
George Turtoi: Deja am găsit un slogan pe care le-am spus celor de la relaţii publice să îl utilizeze mai departe "Tradiţie în absorbţia de fonduri europene". AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.