COD GALBEN: 04-07-2020 ora 10 Intre 04 iulie, orele 12 se va semnala disconfort termicZone afectate COD PORTOCALIU: 04-07-2020 ora 10 Intre 04 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 04:00Fenomene vizate se va semnala 04 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 04:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial, la 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat - compania Bechtel.
Ordonanţa de urgenţă nr. 120, din 18 noiembrie 2003, prevedea demararea de către CNADNR a procedurii de negociere cu o singură sursă: firma americană Bechtel International Inc. Încredinţarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii s-a făcut prin derogare de la prevederi privind achiziţiile publice, care priveau exclusiv procedura de încredinţare a contractului. Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar şi mass-media şi opinia publică din România au exprimat o serie de obiecţii şi observaţii în legătură cu acesta, referindu-se în special la modalitatea de atribuire.
La 5 martie 2004, Parlamentul României aprobă OUG 120 prin Legea nr.32/2004, iar la 16 iunie 2004 are loc ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania, la Săvădisla - Cluj, sat Vălişoara, campusul Bechtel.
FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.
Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.
După alegerile din 2004, noul guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu, s-a pronunţat în favoarea începerii unei noi autostrăzi, pe traseul Bucureşti-Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Lugoj-Arad-Timişoara (parte din coridorul IV pan-european).
Aflat într-o vizită la Londra, preşedintele Traian Băsescu a declarat la 1 februarie 2005 că proiectul autostrăzii Transilvania este unul ineficient, fără acoperire economică. Băsescu afirma că priorităţile ar trebui să fie modernizarea coridoarelor pan-europene, în special coridorul IV Nădlac - Timişoara - Sibiu - Bucureşti - Constanţa. Preşedintele a declarat că priorităţile guvernului erau modernizarea coridoarelor pan-europene IV, VII şi IX, alternativa autostrăzii Transilvania fiind coridorul pan-european IV: Nădlac-Timişoara-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat la 8 mai 2005 că vor fi anulate contractele fără proceduri transparente de licitaţie, semnate de guvernul Năstase. Primul ministru făcea referire la contractele semnate de guvernul Năstase cu firmele Bechtel, Vinci, Strabag şi EADS.
Bechtel a suspendat lucrările la autostrada Transilvania la începutul lunii iunie 2005, motivând că statul român nu plătise lucrările efectuate până în acel moment. Compania americană ar fi trebuit să primească 600 milioane euro pe 2005 pentru continuarea lucrărilor. La scurt timp, executivul a decis să aloce la rectificarea bugetară 213 milioane de dolari pentru contractul cu Bechtel.
Guvernul a aprobat în şedinţa din 14 iulie 2005 amplasamentul autostrăzii şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor aflate pe traseu. Finanţarea a fost asigurată din credite externe contractate de MTCT şi garantate de Ministerul Finanţelor Publice. După realizarea procedurilor de expropriere, terenurile proprietate privată urmau să treacă în domeniul statului şi în administrarea MTCT, fiind concesionate către CNADNR în vederea realizării obiectivului de investiţii. Oficiali ai CNADNR au anunţat pe 25 iulie 2005 că statul intenţiona să cumpere aproape 3.000 hectare de teren pentru Autostrada Transilvania, valoarea medie a despăgubirilor acordate pe un metru pătrat fiind de 5 dolari. Potrivit datelor furnizate de CNADNR, în 2005 s-au plătit despăgubiri în valoare de 1129 miliarde lei.
Deşi, în august 2005, Bechtel sistase lucrările, statul avea de plătit nu numai datoria pentru lucrările din 2004, ci şi un avans pentru lucrările pe 2005. Însă, bugetul rectificat prevedea o sumă mai mică decât cea convenită în contractul semnat cu Bechtel - 213 milioane euro, faţă de 340 milioane euro stabiliţi iniţial.
Conform graficului iniţial, în 2005 era prevăzută finanţarea continuării lucrărilor realizate de Bechtel pe tronsoanele Câmpia Turzii - Gilău - 54 km - în valoare de 371 milioane euro, Borş - Suplacu de Barcău - 64 km - 245 milioane euro, ambele cu termen de finalizare la 31 decembrie 2008, respectiv Târgu-Mureş - Câmpia Turzii - 36 km, în valoare de 143 milioane euro, cu termen de finalizare 30 ianuarie 2008. Însă, în perioada iunie 2004-iunie 2005, cât s-a lucrat la autostrada Transilvania, nu a fost terminat niciun kilometru de autostradă.

*** Bechtel începe concedierile
La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.
După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.
În februarie 2006 se semnează un accord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov - Cluj - Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.
Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.
Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.
La 13 iulie 2006, premierul Tăriceanu, însoţit de ministrul Radu Berceanu şi de ambasadorul Statelor Unite, Nicholas Taubman, a efectuat o vizită în judeţele Cluj şi Bihor, pentru a inspecta stadiul lucrărilor la autostrada Transilvania. Primul pod, din numărul total de 300, de pe autostradă avea programată inaugurarea la 12 martie 2007, dar Inspectoratul de Stat în Construcţii Cluj a constatat nereguli în construcţia fazei finale.

*** Evaluarea lucrărilor executate de Bechtel
Conform unei evaluări realizate în august 2007 de firma de consultanţă Scetaroute-BCEOM pentru CNADNR, valoarea proiectului autostrăzii Transilvania creştea cu 2 miliarde de euro faţă de cât fusese estimat în 2003. În raport se arată că estimarea costurilor proiectului la 2,8 miliarde euro nu mai era de actualitate, valoarea totală a proiectului fiind de 4,7 miliarde euro. Scetaroute-BCEOM anticipa o creştere anuală a costurilor cu 5% în 2008, 4% în 2009 şi 3% până în 2013.
La nivelul lunii ianuarie 2008, stadiul valoric al lucrărilor pe secţiunea 2B era de 44,5%, valoarea lucrărilor pentru această secţiune fiind de 434 milioane de euro, iar pe 3C de 30,52%, valoarea acestui tronson fiind estimate la 445 milioane de euro.
La o nouă evaluare a consultantului EGIS Scetaroute, în noiembrie 2008, se arată că Bechtel a făcut greşeli de proiectare şi execuţie pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, ceea ce a determinat alunecări de teren pe un segment de 36 km. Alte abateri rezultate în urma analizei au fost ignorarea de către proiectant a recomandărilor din studiile geotehnice şi interpretarea eronată a datelor din forajele geologice.

*** Bechtel recurge la concedieri masive
La 10 decembrie 2008, Bechtel îşi reduce substanţial activitatea la autostradă şi concediază peste 2.300 din 2.600 de angajaţi. Compania susţine că a luat această decizie din cauza unei datorii a statului de 27 de milioane de euro.
Discuţiile între CNADNR şi Bechtel continuă, iar la 22 ianuarie 2009, ministrul Radu Berceanu, estimează că primii 42 de kilometri din autostrada Transilvania vor fi gata în luna noiembrie 2009.
La 1 decembrie 2009, autorităţile inaugurează cei 42 de kilometric de autostradă, de la Turda la Gilău (Cluj-Napoca Vest). Porţiunea inaugurată joacă rol de centură a municipiului Cluj.
La sfârşitul anului 2009, datoriile înregistrate de CNADNR faţă de constructorul american se ridică la 903 milioane de lei.
Compania Bechtel a anunţat la 3 februarie 2010 că îşi va reduce activitatea din cauza datoriilor pe care CNADNR le are, ameninţând că va recurge la concedierea colectivă. Directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, a declarat că există o înţelegere cu Bechtel ca datoria de peste 214 milioane euro să fie plătită eşalonat până în luna martie. În aceeaşi perioadă, Bechtel recurge la disponibilizari masive pe şantierul Autostrăzii Transilvania, rămând 300 de lucrători pe porţiunea Câmpia Turzii-Turda, potrivit declaraţiilor sindicatului din cadrul Bechtel. Exodul şomerilor a continuat în primăvara anului 2010, Bechtel ajungând concediatorul numărul doi din România.

*** Se caută surse alternative de finanţare
Anca Boagiu, care a preluat portofoliul de la Transporturi în septembrie 2010, a criticat în termeni duri situaţia în care se aflau diverse companii din subordinea Ministerului. 'Suntem într-o perioadă de criză în care, cred că prioritar pentru noi este să folosim banii pe care îi avem alocaţi prin Programul Operaţional Sectorial pentru Transporturi, discutăm despre o sumă nerambursabilă alocată sectorului Transporturi de circa 5,7 miliarde de euro pe care îi putem folosi fără a împovăra foarte tare bugetul statului roman'- declara Anca Boagiu referitor la problema finanţării proiectului.
La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii - Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.
Strategia de finanţare a Autostrăzii Transilvania se schimbă astfel, oficialii anunţând la începutul lui 2011 că statul român va mai finanţa numai secţiunea Suplacu de Barcău - Borş, şase din cele opt rămase fiind lăsate pe seama investitorilor.Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) solicită antreprenorului general al magistralei Braşov-Borş soluţii alternative de finanţare a lucrărilor. Continuarea lucrărilor la autostradă va depinde în exclusivitate de posibilitatea de a obţine finanţare prin parteneriat public-privat. Costul mediu pe kilometru pentru A3 se ridică la 11 milioane de euro.
În ce priveşte stadiul lucrărilor, secţiunea Suplacu de Barcău- Borş este singura care figurează ca 'autostradă în execuţie' în 2011 în planurile MTI, date publicităţii la începutul anului. Segmentul de 64 km are ca termen programat de finalizare anul 2012 şi necesită costuri de 963 de milioane de euro, din care taxa pe valoarea adăugată - 153 de milioane, iar terenurile - 55 de milioane. Celelalte segmente sunt grupate la categoria 'în pregătire': Mihăileşti - Suplacu de Barcău (74 km), Gilău - Mihăileşti (25 km), Câmpia Turzii - Târgu-Mureş (36 km), Sighişoara - Târgu-Mureş (56 km), Făgăraş - Sighişoara (52 km), Braşov - Făgăraş (53 km).
La mijlocul anului 2011, proiectele sunt blocate, iar în august ministrul Anca Boagiu susţine că statul roman este liber să liciteze cele şase tronsoane care au rămas fără nicio pretenţie din partea companiei Bechtel. Potrivit Ancăi Boagiu, cele şase tronsoane vor fi construite cu circa 7,2 milioane de euro pe kilometru.
La 20 septembrie 2011, Guvernul aprobă al doilea acord de modificare al contractului cu Bechtel. Anca Boagiu declară că în urma negocierii, Bechtel va termina lucrările pe care le mai are la un preţ redus cu 50% faţă de valoarea iniţială. Conform acordului, Bechtel se angajează să finalizeze în 2012 încă 18 kilometri de autostradă şi să dea întregul tronson în folosinţă în 2013. Bechtel urma să finalizeze, prin urmare, doar lucrările începute pe cele două secţiuni, Câmpia Turzii - Gilău şi Suplacu de Barcău - Borş, reprezentând 118 kilometri din cei 415 ai autostrăzii. După şapte ani de la începerea proiectului, porţiunea construită depăşeşte cu puţin 10% din traseul total.
În urma unor negocieri, în ultimul trimestru din 2011, Comisia Europeană acceptă ca toate tronsoanele Autostrăzii Transilvania să fie finanţate din fonduri europene.
Conform bilanţului pe anul 2011, prezentat, la jumătatea lunii decembrie, de ministrul Anca Boagiu, valoarea estimată a contractului de construcţie a autostrăzii între Gilău şi Nădăşelu depăşeşte 60 de milioane de euro. Anunţul vizează construcţia a 8,7 kilometri de autostradă, reprezentând singurul tronson din Autostrada Braşov - Borş care nu va mai fi realizat de Bechtel. Finanţarea lucrărilor provenea tot de la bugetul de stat.
În martie 2012, Comisia Europeană acceptă includerea rutelor Borş - Turda şi Constanţa - Tulcea - Brăila - Galaţi în reţeaua globală şi a Canalului Dunăre- Bucureşti în reţeaua central.
În primele cinci luni ale anului 2012, fără să mai fără să finalizeze nici un metru de autostradă, CNADNR a decontat companiei Bechtel aproximativ 110 milioane de euro. Conform contractului dintre CNADNR şi Bechtel, americanii primeau bani chiar dacă utilajele rămân în baze.
În luna mai 2012, Bechtel acceptă să repornească lucrările. Statul are o datorie scadentă de 240 de milioane de lei, din care plăteşte 98 de milioane pentru continuarea lucrărilor la tronsonul Suplacu de Barcău - Borş. Bilanţul primelor luni din 2012 arată că tronsonul Suplacu de Barcău - Borş înregistra cel mai mic progress faţă de celelalte şantiere de autostrăzi din ţară. Lucrările au avansat în ultimele 21 de luni cu mai puţin de 10%, având în vedere că, la 1 iulie 2010, stadiul acestui şantier era de 39,5%, iar la 1 mai 2012 era de 49,12%.
La 22 august 2012, CNADNR primise 13 oferte în licitaţia pentru proiectarea şi executarea a 8,7 kilometri din Autostrada Transilvania, sector Cluj Vest - Mihăieşti, tronsonul între Gilău şi Nădăşelu. Valoarea estimate a contractului este de 316,7 - 348,4 milioane de lei milioane de lei. Asocierea firmelor Spedition UMB - Tehnostrade, deţinute de Dorinel Umbrărescu, a câştigat în octombrie 2012 licitaţia de proiectare şi constructive. Valoarea ofertei câştigătoare este de 258,2 milioane de lei, fără TVA (57 de milioane de euro), iar durata contractului este de 6 ani, din care 6 luni perioada de proiectare, un an şi jumătate execuţia şi 4 ani perioada de garanţie.
Termenul de finalizare a celor 18 kilometri din Secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş, prevăzut în noiembrie 2012, nu este respectat. Chiar dacă Bechtel 'stagnează' pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş de trei ani, francezii de la Egis, care se ocupă de supervizarea şantierului au încasat, în perioada iunie - septembrie, aproximativ 1,5 milioane de euro.
La 29 ianuarie 2013, după soluţionarea contestaţiei depuse de consorţiul Selina SRL- Doprastav as - Sodi Construcţii SRL, Consiliul pentru Soluţionarea Contestaţiilor decide că oferta UMB este câştigătoare şi CNADNR semnează contractual cu Spedition UMB - Tehnostrade pentru porţiunea dintre Gilău şi Nădăşelu.
2013 este primul an în care proiectele de infrastructură de interes naţional au fost împărţite în portofoliile a două ministere, respective autostrăzile şi drumurile naţionale în subordinea lui Dan-Coman Şova, ministrul delegate pentru Marile Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, iar infrastructura feroviară, aeroportuară, navigabilă şi de metrou în subordinea lui Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor.
La 26 aprilie 2013, Dan Şova anunţă că Autostrada Transilvania (A3) se leagă la Coridorul IV Paneuropean printr-un tronson de 78 de kilometric între Sebeş şi Turda. Dan Şova propune o formulă financiară pentru construirea tronsonului mult mai repede decât ar urma să se construiască de la Turda până la Braşov: 'Legăm Sebeş de Turda, sunt 78 de kilometri şi am găsit finanţare în alocarea financiară 2007 - 2013. Va fi un proiect de 800-900 de milioane de euro, finanţat 85% din fonduri europene şi care va trebui să fie finalizat până la finalul anului 2015, ca să intre pe facilitate aceea de n+2, adică să poţi folosi fondurile din alocarea până în 2013 încă doi ani'.
La 30 mai 2013, s-a parafat acordul de încetare al contractului cu Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău - Borş, al cărui grad de finalizare era atunci de 50,12%. Rezilierea contractului s-a soldat cu penalităţi de 37,2 milioane de euro pentru statul roman, care mare, în plus, datorii de 50 de milioane de euro, valoare bugetată pentru 2013. Potrivit premierului Victor Ponta, rezilierea contractului cu Bechtel a fost realizată de ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, pe baza unei copii legalizate a contractului original, pe care ministrul l-a reclamat ca fiind de negăsit. 'Primul pas era să încercăm rezilierea, al doilea să începem concesiunea, al treilea să realizăm autostrada. L-am reuşit pe primul' - a declarat Dan Şova la momentul respectiv.
La 29 mai 2013, Comisia Europeană a publicat rutele de autostrăzi care pot beneficia de fonduri europene. Autostrada Transilvania nu este inclusă în această categorie. În consecinţă, Dan Şova a anunţat că Autostrada Transilvania poate fi realizată doar prin concesiune.
La 30 iulie 2013, pe site-ul Departamentului Marilor Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) este publicat contractual încheiat de statul roman cu compania Bechtel International Inc. Totuşi, ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, afirmă că încă se mai caută varianta originală a contractului. Documentele desecretizate include copii ale originalului şi actele adiţionale.
La 23 august 2013, DPIIS depune la Direcţia Naţională Anticorupţie plângere penală pentru lipsa exemplarului original al contractului cu Bechtel.
Construcţia singurului tronson (3A1 Gilău - Nădăşelu) pentru care mai sunt contractate lucrări va începe în 2014, deşi contractual de proiectare şi execuţie a fost semnat în aprilie, motivul amânării lucrărilor fiind lipsa banilor. Lucrările aferente celorlalte secţiuni ale autostrăzii, inclusive finalizarea secţiunii 2B Câmpia Turzii - Gilău (pusă în circulaţie pe o lungime de 52 de kilometric, din luna noiembrie 2010) şi 3C Suplacu de Barcău - Borş, vor putea începe după identificarea surselor de finanţare, conform CNADNR. Singurul tronson finalizat, 2B, a depăşit pragul de un milliard de euro şi, chiar dacă reprezintă, ca lungime, doar a opta parte din Autostrada Transilvania (415 km), a atras jumătate din costul total iniţial, de 2,2 miliarde de euro. AGERPRES/(Roxana Mihordescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.