- fisier audio gratuit pe http: //audio.agerpres.ro
Sibiu, 9 ian /Agerpres/ - Ilie Carabulea. 63 de ani. 200 de milioane de euro avere, conform topurilor Forbes şi Capital. Patronul holdingului Atlassib anunţă într-un interviu acordat duminică, AGERPRES, că a înregistrat o creştere cu 35 de milioane de euro a cifrei de afaceri şi cu 11,4 la sută a profitului, pe primele zece luni din 2010. Anul 2011 înseamnă atragerea de fonduri europene, finalizarea unor investiţii de câteva zeci de milioane de euro în producţie, agricultură, consultanţă, servicii de curierat, dar şi producţie agricolă şi industrială. Carabulea pariază în 2011 pe agricultură şi turism, un patron care în ultimii 20 de ani, a avut trei săptămâni de concediu de odihnă şi a pornit după Revoluţie cu o afacere de familie, cu arcuri ajungând să dezvolte compania Atlassib - cel mai mare transportator internaţional de persoane din România.

AGERPRES: Domnule Carabulea, anul 2010 a adus o creştere sau o scădere a cifrei de afaceri şi a profitului pentru holdingul Atlassib, pe care îl conduceţi?
Ilie Carabulea: Avem o creştere a cifrei de afaceri în 2010 cu circa 35 de milioane de euro faţă de anul trecut. Creşterile se datorează unei evoluţii pozitive în activitatea Atlassibului, în următoarele domenii: transport internaţional, poştă, transfer de bani, asigurări. Spre exemplu, Carpatica Asig are creşteri mari. Pe total, avem o creştere pe Holding, de 35 de milioane de euro la cifra de afaceri. Legat de profit, a 31.10.2010, avem un profit global de 49 de milioane de lei, comparativ cu cel de anul trecut, când aveam un profit de 44 de milioane de lei. Şi profitul este în creştere de la 44 de milioane la 49 de milioane, deci avem o creştere de 11,4 la sută a profitului.

AGERPRES: Cum de aţi reuşit să creşteţi în 2010, totuşi un an de criză?
Ilie Carabulea: Printr-o analiză atentă a riscurilor pentru un management adecvat riscurilor, am reuşit să ţinem sub control situaţiile deosebite şi am reuşit să ne adaptăm activitatea la condiţiile specifice nou apărute.

AGERPRES: Toate firmele din Holdingul Atlassib au înregistrat creşteri în 2010 sau doar cele care îşi desfăşoară activitatea şi în UE?
Ilie Carabulea: Transcarul are o pierderi rezultate din rata de schimb leu-euro, având în vedere că are circa 80 de maşini cumpărate noi cu credite şi în leasing. În momentul în care rata de schimb creşte, deci leul se devalorizează, aceasta se exprimă în pierderi financiare, dar având în vedere că Transcarul, cât şi Atlassibul lucrează pe euro în raport de 90 la sută, influenţa deprecierii leului nu este simţită deloc. Aici avem doar pierderi financiare de moment şi pierderi care în perspectivă, dispar. Principala problemă a firmelor de transport naţionale rămâne şi în 2011, concurenţa neloială, care deşi era combătută cu fermitate prin Ordonanţa 34 din 2010, aceasta nu a fost aprobată în Parlament. Astfel a rămas o problemă incertă care necesită rezolvare de către Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Interne. Pe lângă faptul că ei nu sunt plătitori de taxe şi impozite, lucrând la negru, sunt avantajaţi că nu plătesc TVA, veniturile reale ale lor sunt mai mari cu 24 la sută faţă de ale noastre.

AGERPRES: 2010 şi 2011 înseamnă totuşi continuarea investiţiilor în compania Atlassib?
Ilie Carabulea: Am cumpărat la finele lui 2010 15 autobuze. Investiţia se cifrează la 3,1 milioane de euro, pentru 15 autobuze, Mercedes moderne, care vor fi folosite la transportul internaţional. O parte dintre ele înlocuiesc unele din cele existente, altă parte le folosim pentru extinderea ofertei de transport pentru clienţii noştri, având în vedere că la ora actuală avem o creştere a numărului de clienţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe turism, vrem să dezvoltăm o reţea de agenţii de turism mulate pe agenţiile noastre de transport, pentru că avem şi personal cu specializarea de turism.

AGEPRRES: Vorbiţi de dezvoltarea afacerilor dvs. în turism. Sunteţi mulţumit de investiţia în Hotelul Ramada din Sibiu?
Ilie Carabulea: Da, din două motive: este o mândrie pentru Sibiu şi pentru Holdingul Atlassib. Pe oamenii de afaceri din România şi din străinătate, cu care am relaţii de afaceri, îi invit să fie oaspeţii mei la Hotelul Ramada. Este un hotel modern, cu servicii bune, raportate la preţuri. Este ultracentral. Circa 70 la sută din clienţii noştri ocazionali, sunt turişti externi, din UE. Turismul de business funcţionează foarte bine. În ceea ce privesc rezultatele economice, acestea se cifrează în planul de afaceri pe care îl avem. Ramada îşi plăteşte datoriile lunare pe care le are către bănci. Investiţia este bună. Normal că asemenea investiţii se amortizează în mai mulţi ani, în 10 - 12 ani.

AGERPRES: Care este investiţia din 2010 care consideraţi că v-a satisfăcut cel mai mult şi vreţi să o continuaţi?
Ilie Carabulea: În anul 2010, investiţiile pe care le-am făcut, s-au orientat în special pe domeniul agricol şi acolo aşa cum se ştie, recuperarea investiţiei se face în perioade mai lungi de timp, între 10 şi 15 ani. De moment, nu sunt investiţii care să aibă rezultate economice deosebite, dar prin faptul că se creează un concept de producţie, avem încredere că investiţiile se vor eficientiza în perioada imediat următoare, întrucât pe lângă producerea materiei prime, de lapte şi carne, noi avem investiţii şi în domeniul procesării. Pentru procesarea cărnii avem carmangerie construită cu fonduri europene în valoare de 500.000 de euro, fonduri pe firma Atlas Motors. În ce priveşte industrializarea laptelui, asta facem ca un centru de profit din cadrul SC Horticola Internaţional la Seviş. Acum suntem în etapa a doua de dezvoltare la Horticola Internaţional la Seviş, într-o dezvoltare zootehnică pentru 200 de capete de bovine şi într-o fabrică de nutreţuri concentrate, care ne va asigura necesarul de nutreţuri concentrate pentru producţia proprie, dar va asigura şi necesarul agricultorilor, zootehniştilor şi crescătorilor de păsări din judeţul Sibiu şi din judeţele limitrofe, pentru că este o fabrică de mare productivitate, va putea să producă de la 50 la 100 de tone de furaje pe zi şi care este ultramodernă, care va fi inaugurată în septembrie - octombrie 2011. Ca număr de angajaţi la Seviş cu cele două investiţii, creşterea este de 60 - 80 de persoane. Zona este una defavorizată, iar industria din oraşul Cisnădie aproape că a căzut definitiv. Deja produsele de la ferma noastră se comercializează în marile lanţuri de supermarketuri, inclusiv Real şi Mega Image. Intrarea pe piaţă este greoaie.

AGERPRES: Investiţi în producţia de lapte şi carne, dar cu păstrăvăria ce faceţi în 2011?
Ilie Carabulea: Avem mai multe lacuri de peşte, avem un luciu de apă de circa 7.000 de metri pătraţi, în Crinţ, judeţul Sibiu. Din păcate debitul de apă nu este suficient şi trebuie să intervenim pentru completare, prin forarea unui număr de patru puţuri. Avem deja proiectul. Dar mai facem o modernizare a unuia dintre lacuri, ca să obţinem anual 50 de tone de păstrăv, distribuit în supermarketuri şi hipermaketuri. Şi vrem să organizăm partide de pescuit la faţa locului, avem un proiect pentru construirea unei cabane cu 15 camere, după modelul cabanelor din Tirol (Austria). Vrem să şi semiindustrializăm păstrăvul.

AGERPRES: Unde aţi înregistrat stagnări şi pierderi în 2010?
Ilie Carabulea: Căderi importate avem în domeniul comercializării materialelor de construcţii, întrucât această piaţă aproape că a căzut. A trebuit să restructurăm Bricomatul.

AGERPRES: Restructuraţi depozitul de materiale de construcţii, dar am auzit că în apropierea lui vă faceţi o fabrică de sârmă, una din cele mai mari din Transilvania...
Ilie Carabulea: Da. Avem o fabrică de oţel beton fasonat. Mai este una la Sibiu, dar mică. A mai fost una la Braşov, una la Cluj, dar au fost închise. Acum, în zonă numai noi avem la Sibiu. Avem o legătură strânsă cu Procema Metal Bucureşti, care are o cotă de piaţă importantă. Sunt convins că datorită produselor de calitate, sunt convins că vom reuşi să câştigăm un procent important în domeniu. Investiţia se ridică la 3 milioane de euro. Nu este complet terminată. Mai aducem utilaje. Vrem să facem şi confecţii metalice, plase sudate, cele care se folosesc pentru platformele de beton. Aşteptăm cu interes promovarea investiţiilor în infrastructură, pentru poduri, pentru lucrările de terasamente, o să avem desfacere.

AGERPRES: Revenind la pierderi şi afaceri în scădere. Atlassib Leasing cum stă, ţinând cont că piaţa de profil e în scădere?
Ilie Carabulea: Leasingul este în scădere. Dar, la Atlassib Leasing eu nu sunt acţionar. Numai prin denumirea firmei a rămas cu denumire specifică holdingului Atlassib. Eu am vândut în 2007. Din 1997, de când s-a constituit firma, până în 2010, în 13 ani, eu am fost acţionar 3 ani şi jumătate. Dar lumea şi autorităţile se leagă de această firmă, ca făcând parte din holding. Firma respectivă are echilibru funcţional, dar şi-a redus puternic din funcţionare, are puţine contracte noi, din ce ştiu eu.

AGERPRES: Cum apreciaţi investiţia în media pe care o aveţi şi anume, cotidianul sibian, Tribuna, cel mai vechi din Sibiu?
Ilie Carabulea: Tribuna este o firmă profitabilă. Tribuna caută să achiziţioneze o rotativă pentru avea şi o productivitate mai bună în producerea de ziare, ca să poată să lucreze şi pentru ziarele din zonă. Calitatea lucrărilor o să fie la nivelul necesităţilor. Va fi o investiţie mare, ei au bani de avans.


AGERPRES: În piaţă s-a auzit că ar fi vorba de un milion de euro ca investiţie în noua rotativă a Tribunei. Confirmaţi?
Ilie Carabulea: Eu cred că şi mai mult ar costa rotativa.

AGERPRES: Oameni de afaceri români, cu averi similare dvs., precum Sorin Ovidiu Vântu, au investit mai mult în media. Dumneavoastră nu v-aţi gândit să vă extindeţi investiţiile în mass-media şi publicitate?
Ilie Carabulea: M-am gândit, dar este o piaţă cu probleme, în sensul că prezentând realitatea aşa cum este, vii cu atingerea intereselor anumitor grupuri de interese şi intri în contradicţie cu acestea, deşi conceptul nostru este că media îşi are rolul activ de a influenţa viaţa economică şi socială şi a lupta pentru eradicarea stărilor de abuz, de intoleranţă.

AGERPRES: Nu acordaţi des interviuri. Fugiţi de jurnalişti?
Ilie Carabulea: Din contră. Îmi plac jurnaliştii. Dar aceia care nu sunt corecţi, care prezintă trunchiat realitatea, nu îmi plac, îi urăsc. Am diferite situaţii, sunt în diferite ipostaze, în care anumiţi ziarişti, intenţionat şi fără limite, promovează acuze şi situaţii ireale la adresa holdingului, la adresa mea, care de fapt nu pot să reprezinte o calitate reală de ziarist. Atâta timp cât nu eşti corect şi nu eşti echidistant... O parte din ziarişti lucrează la comandă. E adevărat că am şi avut procese cu jurnalişti.

AGERPRES: Anul 2010 a însemnat pe total o creştere pentru Holdingul Atlassib, dar unele firme au fost şi restructurate. Aţi dat oameni afară în 2010?
Ilie Carabulea: Nu am restructurat activitatea decât la Bricomat unde scăderea a fost puternică. S-au făcut restructurări şi la Banca Comercială Carpatica, pentru că piaţa bancară a căzut şi aceasta. Dar noi am angajat la Asigurări, la Poşta Atlassib, la Atlassib. Nu am scăzut salariile angajaţilor în 2010. Dacă salariu se menţine pe loc, valoarea reală a acestuia scade. Am şi majorat salarii în 2010. Angajările pe care le-am făcut, le-au făcut având în vedere o creştere accentuată a calităţii cunoştinţelor angajaţilor. Pentru a beneficia de asemenea servicii, trebuie să plăteşti corespunzător.

AGERPRES: Vorbiţi de angajaţi mai bine pregătiţi. 2010 a însemnat pentru dvs. personal şi obţinerea diplomei de doctorat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Dar pe uşa de la biroul dvs. scrie tot patron.
Ilie Carabulea: Da. Pentru că este o calitate a aceluia care este deţinător de capital majoritar într-o societate comercială sau poate chiar integral. Patronul este denumirea reală a proprietarului. Directorul este un angajat al patronului. Directorul este manager. Patronul are nevoie de manager. Există patronatul românesc. Nu directoratul românesc.

AGERPRES: Câţi angajaţi mai aveţi la început de 2011?
Ilie Carabulea: Fără cei din Banca Comercială Carpatica, la începutul anului 2010 aveam 6.500, la ora actuală avem 5.500 angajaţi, fără cei de la bancă. Am avut în 2010 reorganizări, nu restructurări în firme.

AGERPRES: Ce s-a întâmplat cu diferenţa de o mie de angajaţi? Au rămas angajaţi ai firmelor, dar firmele nu mai fac parte din Holdingul Atlassib?
Ilie Carabulea: Da, aşa este.

AGERPRES: Vă consideraţi un patron bun sau rău?
Ilie Carabulea: Eu spun că sunt un patron foarte bun. De ce? În accepţiunea mea, a fi un patron bun este să respecţi clauzele contractuale. Prima clauză este să-i păstrezi locul de muncă angajatului. A doua clauză este să îi asiguri un salariu pentru un trai decent şi demn. Aceste două prerogative, noi le-am urmărit şi cred că în proporţie de aproape sută la sută, le-am şi îndeplinit. În permanenţă, acolo unde apar probleme, eu mă duc şi împreună cu managerul, găsesc soluţii. Atunci, oamenii se leagă de tine, te apreciază. Chiar dacă spun că eşti aspru în relaţii, fiind un om drept în găsirea soluţiilor, ei se ataşează mai mult de tine decât de un conducător moale, care nici nu rezolvă problemele.

AGERPRES: Aţi vorbit de Banca Comercială Carpatica. Cum vedeţi evoluţia BCC în 2011?
Ilie Carabulea: Pozitivă. Văd o creştere masivă în 2011. Ne bazăm pe dezvoltarea noastră teritorială. Avem la ora actuală în funcţie, 174 de unităţi. Mă bazez pe restructurarea puternică pe care am făcut-o. Mă bazez pe restructurarea conceptuală pe care am făcut-o, de la un principiu de dezvoltare globală şi de activitate urmărită global, acum am promovat activitatea de business. Noi vedem o creştere echilibrată a clienţilor noştri pentru 2011. În 2010, BCC a crescut pe segmentul IMM-uri şi pe segmentul de retail, pe persoane fizice. Noi avem un program de creştere cu 40 la sută a clienţilor, persoane fizice până în 2012, bazat pe ieşirea din criză, bazat pe faptul că o parte importantă din băncile care acţionează în România, care au activitate în România, au avut probleme cu persoanele fizice. Atunci, noi preluăm clienţii nemulţumiţi de la ei, bineînţeles cu respectarea normelor de creditare, cu evaluarea corectă a riscurilor şi cu managementul corect al riscurilor.

AGERPRES: Banca Comercială Carpatica nu este singura dvs. investiţie în domeniul financiar. Ce intenţionaţi să faceţi cu Meridiana în 2011 şi cum a mers aceasta în 2010?
Ilie Carabulea: Avem o creştere cu 53 la sută în primele zece luni ale lui 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care nu lucrăm decât pe Italia. Noi facem transfer de bani din toată ţara în toată ţara, din Italia spre România şi din România spre Italia. Meridiana a ajuns la o cifră de afaceri lunară de circa 2,5 milioane de euro. Acum, dacă dăm drumul pe Spania în 2011, pentru că avem aprobare, pe Franţa, pe Germania, pe Benelux, asta este prima dezvoltare, pe urmă urmărim să ne consolidăm prezenţa în aceste ţări, pentru ca ulterior să ne dezvoltăm şi pe alte ţări. Eu cred că vom reuşi într-o o perioadă de 5 - 10 ani să ajungem la nivelul lui Western Union, ca să devenim principalul lor concurent.
AGERPRES: La un moment dat aţi spus că vreţi să aveţi propria companie aeriană. V-aţi răzgândit ţinând cont de criza economică actuală?
Ilie Carabulea: Este un dezastru (o asemenea investiţie n.r.) acum.

AGERPRES: Ce v-aţi propus în 2011 în Holdingul Atlassib?
Ilie Carabulea: Pentru 2011 ne-am propus să dezvoltăm turismul, Mediana, Poşta Atlassib. Avem creşteri şi la Poşta Atlassib între 20 şi 30 la sută. Vrem să facem un depozit central, în Sibiu, probabil în zona Autogării sau dacă nu, mergem la Bricomat. Să promovăm un depozit mare care să facă faţă la necesităţile pe care le avem. În prezent avem un depozit în Bucureşti, care deja este neîncăpător şi trebuie să ne dezvoltăm şi acolo. Un lucru important, ce este interesant este că au crescut trimiterile poştale din România spre străinătate. În 2010, pentru prima dată, am fost nevoiţi să trimitem coletele din România, în străinătate, cu camioanele. Acum de Crăciun, am folosit camioane şi pentru colete care au venit în România din străinătate.

AGERPRES: Deci să înţeleg că anul 2011 nu este anul extinderilor investiţiilor în alte domenii, ci doriţi să vă consolidaţi şi dezvoltaţi afacerile actuale?
Ilie Carabulea: În 2011 trebuie să mai stăm locului şi să definitivăm investiţiile pe care le avem. Acum trebuie să terminăm investiţia de la Centrul de afaceri, care are termen în mai. Valoarea este de 20 de milioane de euro a investiţiei, din care, 70 la sută, finanţare europeană. Va fi un incubator de afaceri, unde nu se vor gândi afaceri pentru Holdingul Atlassib, ci pentru marea masă a întreprinzătorilor din zonă. Acolo vom avea consultanţă, care să fie în măsură să consilieze investitorul, de la actul constitutiv, de la implementarea afacerii, până la continuarea afacerii, având organizarea proprie cu angajaţi proprii sau cu angajamente contractuale faţă de birourile de avocatură, cele notariale, cele de expertiză contabilă. Vom avea 460 de angajaţi. Vom avea consultanţă şi în obţinerea de fonduri europene.

AGERPRES: În 2010 aţi fost considerat unul din campionii fondurilor europene. Vă menţineţi poziţia şi în 2011?
Ilie Carabulea: Am depus deja un proiect tot pentru dezvoltare zootehnică. Dezvoltăm zootehnia pentru că avem nevoie de lapte pentru fabrica de lapte. Fonduri europene pentru văcuţe. Şi ne gândim să dezvoltăm faza a doua a fabricii de oţel beton fasonat tot prin accesare de fonduri europene, aici putem promova proiectul de obţinere a banilor europeni în maxim trei luni de zile.

AGERPRES: Personal, marea provocare a anul 2011 este procesul în care sunteţi acuzat, cel al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Nicuşor Apostu, acuzat de fapte de corupţie?
Ilie Carabulea: Deloc. Aici se vede iarăşi răutatea unui segment a redactorilor din media, pentru că fără să facă o anumită verificare, fără să stea de vorbă cu mine sau chiar dacă stau de vorbă cu mine, prezintă lucrurile trunchiat. Dacă faci o analiză, prima dată am apărut în presă, după Apostu, ca principalul acuzat în procesul Apostu. Am rămas surprins chiar şi eu, pentru că nu făcusem nicio faptă penală. Din cele patru capete de acuzare care mi s-au adus, două au dispărut rapid. Pentru că eu nu pot să îmi închipui cum poţi să acuzi pe cineva că a dat şpagă două maşini, care maşini nu erau proprietatea lui. Şi care nu avea nicio legătură cu acestea. Nu sunt acţionar şi administrator la Atlassib Leasing. Chiar aşa fiind, care este problema dacă vând lui Apostu sau lui Băsescu? Sunt o societate comercială. Privirea asupra acestei speţe, a fost dintr-un unghi îngust. S-a exagerat foarte mult, pentru că Carabulea este un nume consacrat în viaţa economică românească, Carabulea şi-a derulat activitatea fără incidenţe cu legea şi care probabil trebuia adus în faţă că ar fi şi el un potenţial infractor. Deci, pentru mine este un simplu proces acesta, nu mă doare capul.

AGERPRES: Principala provocare din punct de vedere al business-ului în 2011 pentru dvs.?
Ilie Carabulea: Trebuie să îmi dezvolt business-ul, pentru că mai devreme sau mai târziu, firmele mici vor dispărea. Firmele mici vor fi înghiţite de firmele mari, pentru că la nivel mondial se înregistrează o concentrare şi centralizare a capitalului şi o globalizare a pieţelor de desfacere.

AGERPRES: De ce militaţi doar pentru capital autohton?
Ilie Carabulea: Eu sunt bogat spiritual şi prin patriotismul meu. Prin aceea că, tot ceea ce fac, fac pentru creşterea potenţialului societăţii şi în direcţia promovării realizărilor economice şi ale antreprenoriatului românesc, având în vedere că acesta este în continuă descreştere. Nu am vândut până acum, marile afaceri, nici micile afaceri la investitorii străini şi crezul meu este că şi România are un potenţial de cultură tehnică, de afaceri, care să concureze cu potenţialul celorlalte ţări din UE, cu condiţia să fie sprijinită de Guvernul românesc, ca şi ceilalţi investitori străini. Din 1990 până acum, investitorul român a fost defavorizat. Pe de altă parte, în condiţiile în care la nivel mondial se înregistrează o concentrare şi o centralizare a capitalului, noi, de la început din 1990 am fost îndrumaţi ca marile unităţi de producţie, ca fabricile mari, ca trusturile, ca combinatele să fie distruse să ne transformăm în IMM-uri. Orice profesionist a fost îndrumat şi obligat ca să înveţe toate etapele dintr-o societate comercială, care este întreprindere mică şi mijlocie, care erau pe cale de dispariţie pe restul globului, iar la noi erau încurajate. De ce? Pentru ca să ni se distrugă categoric marea industrie pe care o aveam în 1990.

AGERPRES: Nu v-aţi gândit să vă mutaţi firmele în străinătate?
Ilie Carabulea: Nu. Sunt un mare patriot. Legislaţia din alte ţări UE este mai restrictivă decât cea românească. Avem afaceri şi în UE. Avem firme în transport. Acolo ne pricepem mai bine.

AGERPRES: Nici banii personali nu îi ţineţi în bănci din străinătate?
Ilie Carabulea: Nu am bani proprii, că nu mă interesează. Dacă vin hoţii în casa mea, vin degeaba. Nu am bani. Şi nu mă interesează banii. Eu trebuie să fiu continuu cuplat la activităţi, la coordonare, de maniera să găsesc soluţiile favorabile să asigur existenţa Holdingului Atlassib. Sunt colecţionar de rezultate pozitive. Aş vrea să fac ceva pentru producţie într-un domeniu, nu mă pricep. Sunt pe cale de dispariţie, doritorii pe cale de a se angaja la o dezvoltare consistentă în producţie. Există şi riscuri. Acolo de când bagi banul, până îl încasezi, trece o perioadă mai lungă de timp şi există riscul să nu mai încasezi banii. Îmi place tot ce fac. Insuccesele nu mă demoralizează, din contră mă ambiţionează. Sunt un om credincios. Eu cred că pentru asta am reuşit, pentru că mă ajută Dumnezeu. Am sponsorizat şi sponsorizez şi multe biserici. Acum am dat 20.000 de euro pentru o biserică pe Muntele Athos. Am dat materiale de construcţii în 2010, în valoare de 100.000 de euro. Am dat şi ajutoare. Am vrut să creem o bursă pentru studenţii din Sibiu, dar nu sunt interesaţi, pentru că eu cream bursa cu condiţia să se angajeze pe urmă la firme din Holding.

AGERPRES: Putem să clarificăm nişte mituri legate de dvs.? V-ţi construit un tunel sub şosea între cele două case ale dvs. din Sibiu? Aveţi maşină blindată?
Ilie Carabulea: Nu e nici un tunel. Ca orice maşină trebuie să fie blindată (râde n.r.). Am un BMW în prezent. Am pornit de la o Dacie, pe urmă o Ladă, pe urmă o Dacia Nova. Pe urmă am trecut pe un Nissan timp de un an de zile, în care m-am simţit foarte bine, dar m-am întors la BMW. BMW-ul acesta este al patrulea model. Am pornit de la un BMW 525 şi acum am BMW 730 şi încă un Jeep X5. Am plăcerea să îmi conduc singur maşina, dar la drumurile lungi am şi şofer, pentru că în general în Bucureşti sunt probleme mari cu locurile de parcare şi mi-ar lua prea mult timp.

AGERPRES: Am remarcat că nu aveţi nici Ipad nici Iphone... Aveţi acelaşi telefon Nokia de şapte ani de zile de când vă cunosc.
Ilie Carabulea: Nu ştiu ce este Ipad şi Iphone. Acest telefon mă mulţumeşte, are toate opţiunile pe care le consider necesare. Sunt nu conservator, dar păstrător de tradiţii. Eu mă leg şi de lucruri şi de fiinţe.

AGERPRES: Purtaţi haine şi încălţăminte scumpe, din străinătate? Aveţi un bucătar personal care să vă gătească delicatese?
Ilie Carabulea: Nu îmi cumpăr din străinătate. Încălţămintea mi-o cumpără nevastă-mea. Hainele mi le face un croitor pentru că eu sunt mai durduliu. Nu am bucătar personal. Cel mai special îmi găteşte nevastă-mea. Şi eu mănânc cu bucurie acasă. Am pretenţiile unui cetăţean român de condiţie medie. Am plăcerea muncii şi am satisfacţia realizărilor împlinite. Asta mă mobilizează: dacă am succes. Dacă nu am succes, nu mă demoralizez, pentru că există curba lui Gauss în viaţa şi activitatea omului.

AGERPRES: În lucrarea de doctorat aţi vorbit de modelul preluat de la furnici şi albine folosit în business...
Ilie Carabulea: Da, aşa este. După părerea mea este o organizare perfectă a stupului de albine, dar şi a muşuroiului de furnici. Ele fiind o colectivitate, ele trebuie să se organizeze în aşa fel ca fiecare membru să fie mulţumit. Să muncească conform necesităţilor date de colectivitate, să beneficieze de rezultatele muncii. Cu acest principiu, bineînţeles că totul s-a bazat pe cercetări străine, eu zic că reuşit să gândim un concept de dispecerizare a mijloacelor de transport şi pe care îl folosim de doi ani de zile şi care dă rezultate.

AGERPRES: În 1990 cum aţi început afacerile?
Ilie Carabulea: În 1990 a început acea preocupare continuă de creare de societăţi comerciale. La noi în satul Fântânele, nefiind colectiv, nu am pierdut legătura cu proprietatea. Simţământul de proprietate este înnăscut. Copilul mic nu ştie să vorbească dar spune: Asta a mea. La mine a fost cultivat simţul proprietăţii din familie, pentru că deşi aveam ceva proprietăţi la ţară, am fost o familie de frunte în sat. M-am ocupat şi de creşterea porcilor în 1990.

AGERPRES: Care a fost prima afacere pe care aţi făcut-o după Revoluţie?
Ilie Carabulea: După Revoluţie, cu un frate de al meu, cu Ştefan, care a murit într-un accident, am făcut o firmă care producea arcuri spirale la rece, cu dimensiuni de 0,5 şi 2,5 mm sârmă. Maşinile respective sunt foarte interesante pentru că lucrează ritmic şi este o adevărată plăcere cum vezi că din colacii de sârmă ies arcurile respective. Arcurile le vindeam, producătorilor de maşini, şpraiuri, celor care produceau contactoare.

AGERPRES: Cum aţi făcut saltul de la arcuri la autocare?
Ilie Carabulea: În 1990 am sărbătorit 20 de ani de la terminarea facultăţii, în septembrie, la Predeal, la Cabana Trei Brazi. Ţin minte că nevastă-mea nu a putut să meargă, a rămas acasă cu copiii. M-am dus singur. Un coleg de facultate care lucra la Steagul Roşu, spune " Măi Ilie, peste o lună, în noiembrie, creştem preţurile la maşini. Nu vrei să te ajut să cumperi un camion? " Am venit la Sibiu, am vorbit cu fratele meu care îl cunoştea pe directorul de la Steagul Roşu, pe unul Rugaci, înalt, solid, cu mustaţă şi am cumpărat maşina cu 460.000 de lei. Atunci erau bani mulţi, erau bani proprii. După care am luat bani din bancă. Am cumpărat primul camion, un Roman, diesel, de zece tonă. Pe urmă am cumpărat şi o remorcă pe care am folosit-o pentru transport internaţional. Cu camionul transportam mărfuri nealimentare. Primul transport a fost de scaune, de la o firmă din Brăila, până în nordul Germaniei, lângă Dortmund. Am avut şofer angajat, eram al doilea şofer. Eu conduceam jumătate. Am condus autocarele pe urmă cam până în 1995. Era o necesitate şi o plăcere, nu aveam nici şoferi pregătiţi pentru asta. În 1992 mergeam cu cinci autobuze, din care două proprietate şi nu aveam şoferii necesari. Mergeam doar în Germania.

AGERPRES: Aveţi o avere acum estimată la peste 200 de milioane de euro. Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, aţi face la fel?
Ilie Carabulea: Eu cred că totul este legat de ceva predestinat. Fiecare om se naşte cu nişte plusuri şi minusuri. Am şi minusuri, pe care nu mi le ascund bine, ba din contră, de multe ori chiar le prezint, să fie cunoscute, să ştie omul la ce să se aştepte.

AGERPRES: Anul acesta împliniţi 64 de ani, aveţi doi băieţi, unul de 21, celălalt de 20 de ani. Lor le lăsaţi să conducă tot imperiul Atlassib? Îi veţi pune directori după ce termină facultatea?
Ilie Carabulea: Nici vorbă. Trebuie să o ia de jos. Dacă încep de sus, fără un eşafodaj bine consolidat, nu o să facă nimic. Eu prima dată am preocupare să le insuflu dragostea faţă de muncă. Ei ştiu că plec de dimineaţă de acasă, când vin aici, la birou la mine, ei văd că lucrez zilnic, de dimineaţa până seara.

AGERPRES: Când aţi fost ultima dată în concediu cu familia?
Ilie Carabulea: La calendele greceşti... Am fost o dată, în 2000, în Gran Canaria şi în Tenerife. Am mai fost o dată, o săptămână, în Italia. Şi încă o dată, o săptămână în Dubai.

AGERPRES: Susţineţi că nu aveţi banii, ci doar afaceri. Pasiunea dvs. este de a face bani prin afaceri?
Ilie Carabulea: Nu este vorba de a face bani, este vorba de a consolida afaceri. Asta nu înseamnă a face bani, ci că dezvolţi o gândire, un concept, care în continuu trebuie dezvoltat. Este un fel de a fi al meu.


AGERPRES: Vă mulţumim pentru interviul acordat.AGERPRES-FOTO PE FLUX/(A-Isabela Paulescu)