Economia României ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024, în timp ce rata inflaţiei se va situa la 9,7% anul acesta şi la 5,5% anul viitor, conform previziunilor economie din iarna anului 2023, publicate luni de Comisia Europeană.

Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a fost rezilientă în trimestrul patru din 2022, pe fondul evoluţiilor favorabile din sectorul serviciilor şi al încrederii în economie, şi în pofida scăderii continue a producţiei din industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al înăspririi condiţiilor de finanţare şi al încetinirii altor economii din UE ar urma să ducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, la 2,5%.

Implementarea PNNR ar trebui să contribuie la investiţii puternice, care ar urma să fie principalul motor de creştere. Alte fonduri europene ar urma de asemenea să sprijine investiţiile.

Consumul privat, deşi este afectat negativ de inflaţia ridicată, ar urma să crească, în urma majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, precum şi a prelungirii plafonului preţului energiei până în 2025. Exporturile nete ar urma să rămână negative, pe fondul unei monede puternice şi a cererii scăzute pe pieţele de export.

O redresare la 3% a creşterii economiei este proiectată pentru 2024, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, a ratelor mai scăzute ale dobânzilor şi a îmbunătăţirii perspectivelor externe.

În decembrie, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE) a încetinit în urma preţurilor mai scăzute la energie şi alimente, astfel încât rata medie în 2022 s-a situat la 12%.

Inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024, dar modest, deoarece presiunile inflaţioniste rămân extrem de ridicate la componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale non-energetice şi produsele alimentare prelucrate.

Indicele armonizat al preţurilor de consum ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, în urma prelungirii plafonului preţului energiei şi a preţurilor mai scăzute ale materiilor prime. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)