Portul Constanţa a avut anul trecut cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

O creştere mai mare a fost înregistrată doar de portul Zeebrugge din Belgia, cu un avans de 27%.

Conform Eurostat, Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13, ca urmare a unei scăderi de 10,4% a cantităţii de marfă manipulată.

În total, o cantitate de 3,5 miliarde de tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 4% comparativ cu 2020, după o scădere de 7% în 2020, comparativ cu 2019, din cauza pandemiei de Covid-19 şi a restricţiilor introduse ulterior.

Ţările de Jos au rămas cel mai mare transportator maritim de marfă din UE şi în anul 2021. Porturile din Ţările de Jos au manipulat 590 de milioane de tone de marfă, cu 32 de milioane de tone mai mult decât în 2020, adică 17% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Spania, fiecare cu o pondere de 14%.

În topul celor mai mari porturi, Rotterdam (435 milioane de tone), Antwerpen (216 milioane de tone) şi Hamburg (111 milioane de tone), toate amplasate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut poziţiile de cele mai importante porturi din UE, atât în termeni de cantitate brută de marfă manipulată cât şi după volumul containere manipulate.

Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020. După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk.

Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).

De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)