Probabilitatea ca un atac cibernetic să afecteze o infrastructură critică relevantă din România este de 50%, în următoarele 12 luni, a atras atenţia, marţi, la cea de-a V-a ediţie a conferinţei internaţionale "Critical Infrastructure Protection Forum" (CIP Forum V 2022), directorul general al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean.
"Estimarea noastră este că avem o probabilitate de 50% să ne confruntăm cu un atac asupra unei infrastructuri critice relevante, la nivel naţional, în următoarele 12 luni. Mai mult, aş putea spune că există o probabilitate de 25% ca un astfel de atac să fie produs prin implicarea altui stat. Să ne gândim numai la contextul geopolitic actual foarte, foarte complicat... Multe infrastructuri critice sunt în mediul privat. Sunt mulţi operatori economici privaţi care se supun unor reglementări, unor legi. Când discutăm cu persoanele tehnice sau cu factorii de conducerii din cadrul acestor operatori şi îi întrebăm cât de pregătiţi sunt pentru asemenea atacuri, să ştiţi că răspunsurile nu sunt îmbucurătoare. Doar un pic peste o treime afirmă deschis şi hotărât: "Suntem foarte bine pregătiţi". Ceilalţi spun că sunt mai puţin bine pregătiţi, putem să îmbunătăţim. Când discutăm cu ei despre capabilităţile tehnice şi non-tehnice pe care le au pentru a răspunde unor incidente care ar putea impacta infrastructurile critice pe care ei le administrează cifrele sunt cam la fel: doar o treime este foarte confortabilă să răspundă foarte rapid, au resursele necesare etc", a subliniat Cîmpean.
Directorul general al DNSC a punctat, totodată, că este foarte important ca România să-şi motiveze experţii în securitate cibernetică, iar ecosistemul naţional format din mediul privat şi mediul de stat să lucreze împreună pentru a rezolva probleme de securitate cibernetică.
"Pe de o parte, suntem optimişti. Există conştientizare din partea acestor organizaţii care sunt implicate în operarea infrastructurilor critice. În sectorul guvernamental, surpriză, este nivelul cel mai bun. La nivel naţional trebuie să discutăm, să ne aliniem, să lucrăm împreună şi să conştientizăm că în ceea ce priveşte protecţia infrastructurilor critice, vorbim de un ecosistem. Nu este suficient ca o singură organizaţie să fie bine pregătit, bine şcolit, cu resursele necesare financiare, umane, dacă şi alţii din acelaşi ecosistem nu au resursele respective. Trebuie să fim conştienţi că există ameninţări care cresc în mod constant. Încă nu avem suficienţi specialişti, cu expertiză, în sector. Să nu neglijăm nevoia reală de a avea aici în ţară expertiza respectivă. În fiecare secundă analiştii au estimat că sunt peste 126 de dispozitive inteligente care se conectează la Internet. Peste jumătate dintre ele sunt dispozitive de control industrial. Acest număr creşte foarte rapid. Suprafaţa de atac creşte exponenţial. Prin urmare şi în ceea ce priveşte infrastructurile critice, este o chestiune de timp până când ne vom confrunta la nivel naţional cu incident serios, masiv, la care va trebui să reacţionăm împreună ca ecosistem. Trebuie să ne menţinem creierele în ţară, să ne motivăm aceşti experţi, să-i ghidăm spre domeniul noilor tehnologii", a explicat şeful DNSC.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI - Bucureşti) organizează, în perioada 14 - 16 iunie, la Palatul Parlamentului, cea de-a V-a ediţie a conferinţei internaţionale "Critical Infrastructure Protection Forum" (CIP Forum V 2022", la iniţiativa IF Idea Factory Think Tank, sub Înaltul Patronaj al Camerei Deputaţilor, cu sprijinul comisiilor parlamentare şi a ministerelor cu atribuţii în domeniu, din România.
ICI Bucureşti face parte din proiectul European High-Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), acţionând ca un Centru Naţional de Competenţă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO
Citeşte şi:
Câciu: Ministerul Finanţelor deţine una dintre cele mai complexe structuri informatice din România
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |