Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Aproape jumătate dintre angajaţi, adică 43%, declară că sunt dispuşi să renunţe în următoarele 12 luni la locul de muncă actual, pe fondul unei inflaţii în creştere, o piaţă a forţei de muncă în scădere şi o creştere a locurilor de muncă care oferă flexibilitate, arată un studiu realizat de EY privind reîntoarcerea la muncă.

Anul trecut, doar 7% dintre angajaţi au declarat că sunt dispuşi să plece.

Studiul "Reîntoarcerea la muncă. Noile condiţii" arată că, pe măsură ce multe ţări ies din pandemia COVID-19, angajaţii câştigă o influenţă semnificativă asupra angajatorilor şi că "lista de dorinţe" pe care le au de la potenţialii angajatori se schimbă.

Astfel, sondajul EY - care analizează opiniile a peste 1.500 de lideri de afaceri, peste 17.000 de angajaţi din 22 de ţări şi 26 de sectoare industriale - vorbeşte despre un procent important dintre angajaţi (42%) care spun că sunt necesare creşteri salariale pentru a aborda fluctuaţia personalului, opinie cu care doar 18% dintre angajatori sunt de acord.

Şi în ceea ce priveşte revenirea la birou, studiul arată o opoziţie clară între ceea ce îşi doresc angajatorii şi ceea ce sunt dispuşi să facă angajaţii. Astfel, 22% dintre angajatori anunţă că îşi doresc ca angajaţii să revină la birou cinci zile pe săptămână; în schimb angajaţii, într-o proporţie covârşitoare, de 80%, declară că îşi doresc să lucreze de la distanţă cel puţin două zile pe săptămână.

"Pe parcursul pandemiei, interesul prioritar al candidaţilor atunci când îşi căutau o slujbă nouă sau al angajaţilor în păstrarea locului de muncă existent a migrat de la stabilitatea angajatorului, la actualizarea/transformarea pachetului de beneficii şi, ulterior, la flexibilitatea muncii. Acest ultim sondaj arată că, pe măsură ce angajatorii au oferit în ultimii 2 ani din ce în ce mai multe modalităţi flexibile de lucru, salariile mai mari reprezintă acum cea mai mare motivaţie pentru schimbarea locului de muncă, în special având în vedere inflaţia în creştere şi rolurile neocupate disponibile", a declarat Claudia Sofianu, Partener, Liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Salariul mai mare bate dezvoltarea profesională. Principala motivaţie pentru angajaţii în căutarea unor noi locuri de muncă, potrivit sondajului, este acum dorinţa de a obţine un salariu mai mare.

Cu o inflaţie record în multe ţări din lume, mai mult de o treime dintre cei care prospectează piaţa (35%) spun că au ca obiectiv principal o creştere a salariului, în vreme ce 25% dintre ei spun că îşi doresc o creştere profesională.

Aranjamentele flexibile de lucru - care au fost de departe unul dintre cei mai importanţi factori în mobilitatea angajaţilor, conform sondajului de anul trecut - şi-au pierdut tracţiunea.

Astfel, doar 19% dintre angajaţi caută flexibilitate la un nou loc de muncă, în timp ce 17% spun că ceea ce i-ar determina să se mute ar fi beneficiile care promovează sănătatea şi starea de bine la birou.

Dacă privim răspunsurile primite şi din unghiul vârstei respondenţilor, am vedea că angajaţii generaţiei Z şi milenialii din SUA sunt cei cu cea mai mare probabilitate de a renunţa la locul de muncă în acest an (53%), în vreme ce, o analiză prin prisma sectoarelor în care activează respondenţii ne arată că cei mai dornici de plecare sunt angajaţii din tehnologie şi hardware - 60%.

Se schimbă percepţia asupra culturii companiei, dar şi asupra productivităţii. Interesant este că dorinţa angajaţilor de a căuta noi roluri persistă, în ciuda faptului că aceştia au opinii relativ optimiste privind cultura companiei. Numărul angajaţilor care văd îmbunătăţiri în cultura organizaţiei lor a crescut de la începutul pandemiei COVID-19 de la 48%, la 61%.

Pe de altă parte, însă, a scăzut încrederea angajatorilor în cultura companiei - de la 77%, la 57%. În plus, în timp ce angajaţii cred că noile moduri de lucru au crescut productivitatea, încrederea companiilor în propria productivitate este erodată de creşterea cifrei de afaceri - doar 32% dintre angajatori spun că au reuşit să sporească productivitatea şi cultura, prin muncă hibridă şi investiţii în facilităţi şi tehnologie la locul de muncă.

"În concluzie, flexibilitatea şi munca hibridă sunt noua normalitate, aşa cum anticipam încă de anul trecut. Angajaţilor nu le mai este frică să-şi părăsească locurile de muncă pentru a profita de oportunităţile extinse de carieră şi au rupt ecuaţia dintre salariu şi rol, punând presiune pe piaţa muncii. Cu toate acestea, angajatorii sunt reticenţi în a reseta salariile şi oportunităţile de carieră pentru a reţine angajaţii, fiind îngrijoraţi, la rândul lor, de creşterea inflaţiei/a costului forţei de muncă şi a complexităţii structurilor organizaţionale vechi", spun autorii studiului.

Sondajul s-a desfăşurat din ianuarie până în martie 2022 şi au fost primite răspunsuri de la 17.498 de angajaţi şi 1.575 de angajatori din 22 de ţări din 26 de industrii. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.