COD GALBEN: 26-01-2022 ora 22 Intre 22:00 si 02:00 se va semnala intensificări ale vântului cu rafale de peste 90...100 km/h, spulberând zăpada in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 26-01-2022 ora 20 Intre 20:30 si 23:00 se va semnala ploaie și burniță care local vor depune polei in Județul Caraş-Severin, Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 26-01-2022 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de peste 90...100 km/h, spuberând zăpada in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, susţine că nu va renunţa la optimizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) atâta timp cât mai există o şansă, în condiţiile în care agricultura are alocaţi "zero lei", şi subliniază că nu va renunţa la ea până când nu va veni un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate.

Într-un interviu acordat AGERPRES, Chesnoiu a vorbit despre priorităţi, urgenţe şi provocări în agricultura românească, cele mai importate fiind elaborarea Planului Naţional Strategic (PNS) şi finalizarea bugetului de stat pentru anul 2022.

Ministrul a anunţat o parte dintre programele destinate fermierilor, care vor fi reluate din 2022, respectiv "Tomata" şi "Reproducţia la porc şi pasăre", dar şi altele noi care vor viza sprijinirea fermierilor români în vederea capitalizării, precum şi retehnologizarea şi automatizarea industriei alimentare.

 



El a transmis că românii îşi vor putea creşte în continuare porcii în gospodării şi vor putea face reproducţie, dar numai cu respectarea unor măsuri care să nu pună în pericol industria de creştere a porcului din România.

Chiar dacă este un pasionat al fotbalului, Chesnoiu a anunţat că vrea să se implice ca ministru al Agriculturii în organizarea unei competiţii naţionale de oină, având în vedere că acesta este sportul nostru naţional, pe care "nu trebuie să îl uităm".

"Dezvoltarea satului românesc ţine foarte mult de tradiţii şi eu sunt un susţinător al tradiţiei româneşti", susţine noul ministrul al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

AGERPRES: Aţi preluat mandatul în urmă cu trei săptămâni, puteţi face o radiografie a ceea ce aţi găsit în sistem şi la instituţiile din subordine?
Adrian Chesnoiu: Am găsit în primul rând multă preocupare din partea fermierilor pentru că am încercat să am încă de la preluarea mandatului cât mai multe întâlniri cu asociaţiile fermierilor, astfel încât să vedem ce nu s-a realizat până acum, care sunt priorităţile pe care ei le văd pentru perioada următoare şi cum putem face ca să repornim puţin motoarele în agricultura României.

Impresia generală este că s-au lăsat cumva păgubaşi în relaţia cu Ministerul Agriculturii, dat fiind faptul că foarte multe dintre doleanţele lor, fie nu au fost ascultate, fie nu au fost luate în calcul atunci când au fost creionate politicile publice. Ştiţi că am dialogat permanent în toate funcţiile pe care le-am deţinut în agricultura României, sunt un om care munceşte, încerc să induc aşa un pic de ritm accelerat în activitatea celor cu care colaborez la Ministerul Agriculturii şi a celor din instituţiile subordonate. Cred că asta este cel mai important: să băgăm un pic de viteză, pentru că timp nu mai e, iar provocările sunt multe şi trebuie să venim cu răspunsuri pe măsură.

AGERPRES: Spuneaţi că vreţi să schimbaţi sistemul de organizare, pentru că sunt prea mulţi şefi în Ministerul Agriculturii.
Adrian Chesnoiu: Da. Am spus că rolul principal al Ministerului Agriculturii şi al angajaţilor este să muncească pentru fermieri. Fermierii ştiu ce au de făcut, să stea în câmp şi să producă hrană pentru populaţie, iar noi trebuie să muncim pentru ei. Ieri (miercuri n.r.) era termenul limită şi am primit analizele SWOT ale fiecărei structuri din Ministerul Agriculturii cu factorii de risc pe care managerii fiecărei structuri îi văd la nivel de conducere astfel încât să putem creiona un plan de management sustenabil pentru 2022 şi 2023 cu indicatorii de rezultat pe care îi vom stabili fiecărei structuri din Ministerul Agriculturii, astfel încât să nu mai mergem aşa după ureche în activitatea publică, să avem o direcţie, nişte obiective de atins. Fiecare persoană şi fiecare angajat al ministerului să ştie ce are de făcut şi să evaluăm periodic în funcţie de sarcinile trasate, astfel încât, să alegem grâul de neghină. Dacă sunt oameni care nu înţeleg modul în care trebuie să se raporteze la slujba lor, la activitatea zilnică în a deservi fermierii, atunci cu siguranţă din punctul meu de vedere nu sunt folositori Ministerului Agriculturii şi trebuie să meargă în altă direcţie.

AGERPRES: Şi aţi ales grâul de neghină în momentul de faţă?
Adrian Chesnoiu: Nu, urmează o perioadă de analiză, eu sunt o persoană de analiză. Sunt o persoană care niciodată nu mă grăbesc în luarea deciziilor, le analizez, vedem exact care este situaţia şi lucrurile care nu merg bine, diagnosticăm pacientul să vedem unde trebuie să intervenim şi apoi venim cu soluţii şi cu implementarea măsurilor pe care le-am programat în viziunea mea pentru agricultura României. Principale două priorităţi astăzi sunt finalizarea bugetului de stat pentru anul 2022 şi finalizarea primei forme a PNS, pentru că trebuie să introducem o primă formă în platformă dacă ea va funcţiona la nivel european până în 31 decembrie, urmând ca apoi să finalizăm planul strategic în perioada ianuarie - februarie, după consultări cu fermierii şi prezentarea fişelor de intervenţie. Acestea sunt priorităţile majore.

Apoi elaborarea şi punerea în aplicare a programelor pe care le-am prevăzut a fi finanţate în anul 2022 şi aici avem câteva programe noi, reluăm Tomata, cu ciclul I de producţie şi ciclul II, unde mai adăugăm câteva legume - nu le-am definit încă pentru că nu sunt finalizate analizele pe indicatorii de rezultat -, lansăm programul de reproducţie la porc şi pasăre pentru că a stat foarte mult timp în nelucrare în Ministerul Agriculturii şi acum o să alocăm fonduri suficiente pentru demararea lui. Evident, continuăm programele pe care le-am susţinut acum şi în aceste trei săptămâni de mandat, pentru că ştiţi că am trecut patru acte normative în şedinţele de Guvern, astfel încât să putem să plătim fermierii, să nu existe restanţe, să reluăm acea activitate precisă de plata subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat, iar fermierii să aibă stabilitate şi predictibilitate în activitatea lor.

 



AGERPRES: Aş vrea să revenim la Planul Naţional Strategic. Aţi spus că până la 31 decembrie veţi creiona o primă formă. Puteţi oferi câteva detalii unde se vor duce fondurile?
Adrian Chesnoiu: În discuţiile cu comisarul european, cu preşedintele Consiliului de miniştri şi cu ceilalţi colegi miniştri din UE toate statele au ridicat şi au solicitat Comisiei Europene flexibilitate în transmiterea planurilor strategice. De ce spun flexibilitate? Pentru că ele nu pot fi finalizate până când actele delegate şi actele de implementare nu vor fi gata. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, sistemul electronic în care noi trebuie să încărcăm PNS va fi gata undeva în 28 decembrie. Probabil, la Bruxelles, că tot se discută de eliminarea termenului de Crăciun, Crăciunul are altă semnificaţie, în România ştim foarte bine care e specificul naţional, dar cu toate acestea am discutat cu colegii mei care au atribuţii şi de astăzi intrăm în acţiune cu un grup operativ, un "Task Force" în elaborarea Planului Naţional Strategic, care va cuprinde experţi din cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, şi care nu au fost consultaţi până acum la ceea ce s-a lucrat în PNS. Am pus un responsabil pentru elaborare, am făcut toate procesele organizaţionale şi de management astfel încât să putem să avem un dialog cu fermierii. Dialogul cu fermierii s-a concentrat mai mult pe o viziune a PNS care nu era diferit faţă de PNDR 2014-2020, ori viziunea noastră trebuie să fie una de viitor.

Ca elemente principale trebuie să ştim că acest plan trebuie să răspundă provocărilor agriculturii româneşti din 2025-2030, ori dacă noi creionăm un plan asupra a ceea ce avem sau a ceea ce am avut ieri ca provocări să nu ne surprindă că vom fi iarăşi în urmă şi vom spune, ştiţi că a mai trecut o şansă, o oportunitate pe lângă noi şi noi nu am fost pregătiţi să o adoptăm.

AGERPRES: Să înţeleg că mai faceţi o altă analiză SWOT?
Adrian Chesnoiu: Nu mai facem o altă analiză, că nevoile sunt aceleaşi, abordarea este diferită. Sunt abordările care decurg în general din această schimbare de concept la nivel european cu strategia "farm to fork", cu Pactul verde european, "green deal" care unora le dă foarte multe bătăi de cap, cu pactul pentru biodiversitate şi sunt elemente care nu sunt definite la nivel european, dar trebuie să ne gândim că în trei ani de zile ele vor fi definite. Când se va începe aplicarea PNS ele vor fi definite şi noi trebuie să răspundem la ele. Practic, pipăim aşa în necunoscut.

AGERPRES: În momentul de faţă nu s-au stabilit nişte măsuri clare, cum veţi gestiona sau aloca fondurile?
Adrian Chesnoiu: Nu. Regulamentul european este clar, este adoptat, noi ne vom raporta la elementele de intervenţie prevăzute în regulament pentru că v-am spus că abordarea la nivel european s-a schimbat, se trece de la conformitate la performanţă şi acolo noi trebuie să fin foarte atenţi cum ne stabilim indicatorii de performanţă, pentru că am avut în general tendinţa asta străveche de a ne propune ţinte ambiţioase, dar nerealiste. Ori nu putem să ne jucăm cu banii fermierilor. Noi trebuie să plecăm de la analize concrete. Le-am spus foarte clar, în toate analizele publice pe care MADR le va adopta în perioada următoare, plecăm de la balanţa comercială şi deficitul de balanţă comercială, acolo sunt indicatorii noştri, ne creionăm indicatorii de rezultat şi venim în amonte spre tipurile de intervenţie şi politicile publice pe care le vom adopta. Va fi clar o măsură, indicatorii de rezultat aferenţi, care este cadrul de implementare, cine sunt responsabilii şi cum le implementăm, altfel nu vom avea rezultate.

AGERPRES: Aş vrea să trecem discuţia pe buget, dacă puteţi să ne daţi mai multe detalii.
Adrian Chesnoiu: În linii mari bugetul va fi aproximativ la fel ca cel de anul trecut numai că acum avem altă perspectivă de punere în aplicare, pentru că execuţia bugetară din 2021 a fost una slabă la instituţii la care nu mă aşteptam să fie atât de joasă, dar bugetul pentru anul 2022 se va împărţi exact aşa cum v-am spus: în proiecte special construite şi elaborate pentru fermieri, în termene şi indicatori de rezultat, în persoane responsabile, în sarcini precise astfel încât execuţia bugetară să fie una bună, indicatorii de rezultat să fie atinşi şi să se vadă efectiv în agricultură aceste resurse financiare pe care noi încercăm să le injectăm.

 



AGERPRES: În afară de programele pe care aţi anunţat deja că le veţi relua, care sunt practic programele pe care le-a lansat ministrul Daea în urmă cu trei ani, vă gândiţi şi la altele?
Adrian Chesnoiu: Sunt programe foarte bune care trebuie să continue. Ştiţi cum sunt: sunt de principiu că ceea ce e funcţional trebuie dus mai departe şi ceea ce e necesar să identificăm şi să putem finanţa. Să avem o abordare corectă şi una care să fie pragmatică. De poveşti cred că s-a săturat toată ţara. În ultimii 30 de ani am auzit atât de multe poveşti frumoase încât practic nu-ţi mai vine să visezi. Ideea este simplă. Avem fondurile europene şi avem fondurile naţionale. Noi trebuie să asigurăm complementaritatea între cele două zone. Vedem ce nu se poate finanţa din fonduri europene, trebuie să venim cu sprijin din bugetul naţional. Şi în felul acesta întrepătrunderea între ele va naşte progres. Eu nu sunt niciodată şi nu am fost niciodată în activitatea mea profesională omul care să mă uit în spate altfel decât să învăţ din greşelile trecutului, să nu le mai repet în viitor. Altfel, dacă au fost măsuri bune lansate în trecut cu siguranţă le continuăm.

În schimb, abordarea diferită cu care vom veni în viitor, pentru că mă întrebaţi de lucruri noi, se rezumă la a gândi proiecte pe termen lung şi a pune bazele unor proiecte pe termen lung. Şi aici mă refer la un act normativ care va viza sprijinirea fermierilor români în vederea capitalizării. Adică o abordare pe patru elemente care să vizeze, pe de o parte, asigurarea capitalului de lucru, de cealaltă parte un credit funciar pentru achiziţia de teren pentru că românii şi fermierii români în general au această problemă că nu pot lupta cu fondurile de investiţii de afară întrucât ei se împrumută ieftin, cei de afară, şi evident că asta îi face sustenabili în achiziţie.

AGERPRES: Asta presupune şi schimbarea Legii vânzării terenurilor agricole?
Adrian Chesnoiu: Nu. Legea este bună, este foarte ok, îşi produce efectele, singura modificare pe care o vom face, şi am lucrat cu colegii mei, am definitivat textul, chiar aseară (miercuri n.r.) cu ministrul de Finanţe am abordat şi această problemă, a existat acea situaţie cu acel impozit de 80% pe care nimeni nu ştie cum trebuie să îl încaseze. Şi practic venim şi punem în aplicare modalitatea de încasare a impozitului de 80% în cazul în care terenul este comercializat şi tranzacţionat mai devreme de 8 ani. Deci, capital de lucru, credit funciar - legea este bună, nu trebuie să sufere modificări, să o lăsăm puţin să opereze şi după aceea vedem dacă mai e nevoie să o îmbunătăţim - retehnologizarea şi automatizarea industriei alimentare, pentru că acolo trebuie să avem performanţă, şi, nu în ultimul rând, asigurarea independeţei energetice a fermelor.

România are un potenţial fantastic mai ales în viziunea aceasta europeană a reducerii emisiilor de carbon şi a producţiei energiei regenerabile, are o zonă fantastică în care se poate investi şi anume în fermele româneşti. Dacă noi punem în aplicare aceste concepte europene şi le transformăm din riscuri sau vulnerabilităţi în oportunităţi atunci cu siguranţă vom fi mai competitivi şi mai rezilienţi ca să folosim termenul acesta european care ne-a inundat în ultimii doi ani de zile, ţinând cont mai ales de faptul că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă agricultura României are zero lei. Atât a contat pentru cei care au negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă agricultura României. Chiar mă uitam cu durere pe acea listă cu ministerele implicate în gestionarea PNRR şi să nu regăseşti Ministerul Agriculturii între ministerele care şi-au pus jaloane şi şi-au pus ţinte de atins în următoarea perioadă este dureros.

AGERPRES: Şi pe un proiect important cum sunt irigaţiile...
Adrian Chesnoiu: În tot conceptul de agricultură şi de asigurare, până la urmă, a hranei populaţiei. O să vedem cum putem optimiza acest plan.

AGERPRES: Credeţi că sunt şanse să modificaţi sau să updataţi acest program?
Adrian Chesnoiu: Eu sunt o persoană ambiţioasă şi pot să mă leg şi de 1% dacă există şanse, eu cred în şansa aceea.

AGERPRES: Actualul ministru al Fondurilor Europene spunea că până în 2023 nu se mai poate face nimic.
Adrian Chesnoiu: Credeţi-mă că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă l-am citit din scoarţă în scoarţă. Şi PNRR şi mecanismul de redresare. Eu cred că există şanse. Am abordat la nivel european această discuţie cu comisarul pentru Agricultură Wojciechowski (Janusz Wojciechowski, comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, n.r.) care, de altfel, în luna martie a anului 2021 a şi trimis o scrisoare ministrului român de resort, ministrului Agriculturii, în care îl încurajează şi încurajează statele membre să cuprindă investiţii şi reforme în agricultură finanţate din mecanismul de redresare şi rezilienţă. Eu cred că există o şansă şi nu o să renunţ la ea până când nu o să am un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate.

AGERPRES: Şi în general vă gândiţi la un proiect pe irigaţii...
Adrian Chesnoiu: Mă gândesc la proiecte care pot fi finanţate prin optimizarea PNRR. Acum nu mai putem discuta de elaborarea PNRR-ului. Vorbim de optimizare. Adică deja sume alocate şi destinate altor ministere care pot fi redirecţionate către Agricultură.

AGERPRES: În ce zonă, daţi-mi un exemplu...
Adrian Chesnoiu: Haideţi să finalizăm discuţiile. Dumneavoastră, jurnaliştii, întotdeauna aveţi acest interes, de a vă da ştiri şi de a vă da direcţii. Este logic, dar nu o să puteţi să obţineţi de la mine acest lucru pentru că cei care mă cunosc şi au lucrat îndeaproape cu mine ştiu că mai întâi fac şi după aceea vorbesc despre ce am făcut.

 



AGERPRES: As vrea să schimbăm puţin registrul şi să vorbim de pesta porcină africană, de creşterea porcului în România. Ştiu că s-a lucrat la o lege a porcului, a trecut de Senat, a ajuns în Camera Deputaţilor, care este for decizional, şi aţi afirmat că nu va trece niciodată o astfel de lege, deşi industria este de acord cu reglementările.
Adrian Chesnoiu: Şi afirm în continuare. Gospodarii românii vor creşte în continuare porc în gospodăria ţărănească, vor putea în continuare să facă reproducţie, dar noi trebuie să asigurăm echilibrul între gospodăria ţărănească şi industria de creştere a porcului.

AGERPRES: Cum veţi asigura acest echilibru?
Adrian Chesnoiu: Foarte simplu, prin măsuri clare de limitare a mişcării populaţiei de animale vii astfel încât să nu existe riscul de transmitere a pestei porcine africane în preajma fermelor comerciale. Să ştiţi că problema aceasta nu este doar în România.

AGERPRES: Nu este doar România, dar noi suntem campioni.
Adrian Chesnoiu: Vă dau un exemplu, în Consiliul de Miniştri de săptămâna trecută la care am participat, toate ţările membre au cerut CE sprijin pentru industria porcului. Toate, fără excepţie. Deci, nu trebuie să ne gândim că doar România are o problemă. Noi avem acest specific naţional, al porcului în gospodăria ţărănească, care este o tradiţie seculară în România, nu poţi renunţa la ea peste noapte, că nu ai cum. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla să renunţam la cele 4 milioane de capete de porci care se află în gospodării. Cât ar fi atunci dezechilibrul de nevoi?

AGERPRES: Nimeni nu şi-a dorit să renunţe la creşterea porcilor în gospodării, ci doar respectarea unor reguli minime de biosecuritate.
Adrian Chesnoiu: Dumneavoastră aţi prezentat public acea lege, că limitează posibilitatea ţăranului român de a creşte porci, eu v-am spus că nu este adevărat şi o astfel de prevedere nu va trece niciodată sau nu va trece cu voturile noastre. Eu am discutat cu colegii mei social-democraţi din Cameră şi Senat şi aţi văzut votul la Senat că ne împotrivim unei astfel de prevederi. Legile trebuie făcute să servească cetăţeanului român nu să-l îngrădească şi să îi aducă prejudicii. Când gândim binele comun în scopul de legiferare trebuie să ne gândim la binele larg al populaţiei, la fiecare cetăţean. Industria e normal să ceară, pentru că sunt riscuri. Dar eu am întrebat la toate întâlnirile pe care le-am avut: spunem că această gospodărie ţărănească ar putea fi un pericol de propagare a pestei, dar cum se explică faptul că în fermele comerciale unde sunt măsuri de biosecuritate draconice şi care trebuie respectate apare pesta?

AGERPRES: Tot omul este responsabil...
Adrian Chesnoiu: Atunci degeaba facem reguli dacă nu urmărim respectarea lor. Sunt de principiu că regulile trebuie să fie clare şi făcute pentru a fi respectate, dacă pui într-o lege de combatere a PPA interdicţia gospodarului român, a ţăranului român, de a hrăni animalele cu resturile din gospodărie înseamnă că ori nu eşti ancorat în realitate ori ai aterizat de pe altă planetă şi nu ştii ce se întâmplă în satul românesc. Eu vin din sat. Sunt fiu de ţăran. Ştiu cum se creşte porcul la ţară. Să pui filtru şi să îi impui obligaţia ţăranului român că dacă vine de la pădure să schimbe hainele şi 48 de ore să nu le mai folosească, păi oamenii au aceleaşi haine. Când pui obligaţii unui cetăţean trebuie să te asiguri că ele pot fi duse la îndeplinire, că ele pot fi respectate, omul poate fi de bună credinţă. Noi trebuie să ne îndreptăm cu măsurile acestea împotriva celor care nu sunt de bună credinţă.

AGERPRES: Către cei 20.000 de samsari despre care spunea recent vicepreşedintele ANSVSA?
Adrian Chesnoiu: Iarăşi vorbim de date precise, dacă îmi arată domnul, cel care a dat declaraţia, cum a identificat cei 20.000 de samsari..,dacă iei definiţia samsarului înseamnă că este o persoană neînregistrată. Pe ce baze i-a evaluat, cum a ajuns la această cifră, unde sunt acei samsari, dacă ştie unde sunt, înseamnă că nu şi-a făcut treaba pentru că trebuia să îi pună în legalitate. Dacă cei de la ANSVSA mai discută de acest lucru ar trebui să răspundă în faţa ţării că nu şi-au făcut treaba. Când spui că există un asemenea număr de samsari, înseamnă că tu îi ştii, că i-ai acoperit şi nu ai fost în stare ca instituţie a statului să iei cele mai bune măsuri. Pe mine nu o să mă auziţi vorbind despre aşa ceva. Eu ştiu că există comportamente care sunt în afara legii, în afara cadrului normativ şi noi trebuie să venim cu măsuri pentru contracararea lor şi asta am făcut. Am solicitat în şedinţa de Guvern premierului şi ministrului de la Secretariatul General al Guvernului, domnul Neacşu (Marian Neacşu, secretar general al Guvernului n.r) constituirea unui grup de lucru, între MADR, ANSVSA şi Ministerul Mediului pentru a elabora măsurile necesare ce se impun în funcţie de competenţele fiecărei instituţii. Noi, Ministerul Agriculturii, suntem cu producţia, cei care sunt cu controlul sunt ANSVSA şi medicii veterinari, dar dacă în ultimii 2 ani şi jumătate nu ai plătit medicii veterinari, dacă nu ai luat măsurile care trebuiau luate la timp este firesc să te întrebi de ce apar astfel de situaţii.

Uitaţi-vă la pandemie, care ţine tot de oameni, s-au făcut toate regulile din lume, s-au luat cele mai multe măsuri de biosecuritate şi de împiedicare a propagării virusului şi ce s-a întâmplat? Am avut zeci de mii de români morţi şi am avut milioane de români infectaţi şi pandemia nu s-a stopat.

AGERPRES: La pandemie avem şi un vaccin, dar împotriva pestei porcine africane nu există.
Adrian Chesnoiu: Exact. La PPA nu avem vaccin şi noi vorbim să interzicem ţăranului să îşi mai hrănească cu alimente porcul din gospodărie. Este un nonsens, o aberaţie, a scris-o în lege cineva care nu înţelege specificul României. Eu asta am susţinut şi la Bruxelles de fiecare dată când am mers, România are un specific aparte, dacă nu te raportezi atunci când faci legi la acest specific aparte rişti ca acele legi să rămână publicate în Monitorul Oficial, dar neaplicate niciodată.

Deci vor apărea nişte măsuri care vor încerca să facă acest echilibru între gospodăria ţărănească... şi profit iarăşi de ocazie să le spun românilor că îşi vor putea creşte în continuare porcii în gospodării, vor putea face în continuare reproducţie, evident cu respectarea unor măsuri care să nu pună în pericol industria de creşterea porcului, pentru că, pe de o parte, presa spune că importăm 90% din carnea de porc, e normal că importăm dacă anul trecut 700.000 de porci au fost sacrificaţi preventiv în fermele comerciale, gândiţi-vă ce pierderi au cei din industria de creştere a porcului. Şi aici trebuie să găsim echilibru şi balanţă.

AGERPRES: În final aş vrea să vă întreb ce legătură are ministrul Chesnoiu cu agricultura, având în vedere că aţi îmbrăţişat totuşi o carieră militară?
Adrian Chesnoiu: Din 2013 activez în Ministerul Agriculturii, cu scurte perioade de întrerupere. În 2017 am condus una dintre cele mai importante agenţii din agricultura României, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, şi din feedback-ul pe care l-am primit de la beneficiarii muncii noastre a fost o perioadă care şi-a atins obiectivele şi oamenii au fost mulţumiţi de activitatea pe care am derulat-o acolo. Şi în al doilea rând, fiind dintr-o familie de ţărani, dintr-o familie cu un tată care este inginer agronom de peste 40 de ani, am crescut în fermă, am început cu şareta trasă de cal, am ajuns apoi la căruţă şi tractor. Evident, cunosc agricultura, îmi iubesc ţara mai mult decât propria persoană şi cred că lucrul acesta se vede în tot ceea ce fac. Faptul că am jurat credinţă patriei mele România la 15 ani, îmbrăţişând aşa cum aţi spus o carieră militară, cred că este un gest de onoare şi de responsabilitate faţă de cetăţenii români şi faţă de ţară.

AGERPRES: Ştiu că una dintre pasiunile dumneavoastră este fotbalul şi la AFIR aţi făcut chiar un campionat cu agenţiile similare din Europa. Mai aveţi timp de fotbal în momentul de faţă? Vă gândiţi să faceţi şi aici un campionat?
Adrian Chesnoiu: Mă puneţi în dificultate pentru că în general nu îmi place să vorbesc despre mine ci despre ceea ce fac. Da, iubesc fotbalul. A fost o pasiune a mea şi dacă mă întrebaţi cum am ajuns să îmbrăţişez cariera militară a fost din cauza sau datorită fotbalului, depinde cum priveşti, pentru că jucam fotbal la clubul sportiv şcolar şi tatăl meu mi-a spus că trebuie să renunţ pentru ca să mă pregătesc pentru liceu şi acesta a fost momentul în care am luat decizia să mă îndrept către un liceu militar. Da, iubesc fotbalul. La AFIR nu numai că am făcut acea competiţie între agenţiile de plăţi, pentru că a fost un bun prilej, din punctul meu de vedere, de a ne cunoaşte cu colegii şi omologii noştri din alte ţări şi a fost o acţiune de succes.

Dar cred că am făcut ceva mai important de atât. Am organizat, împreună cu Federaţia Română de Fotbal, Cupa Satelor, unde au participat peste 12.000 de copii din mediul rural, peste 900 de echipe înscrise din toate judeţele ţării. A fost o emulaţie şi chiar m-am bucurat că primul mesaj pe care l-am primit în calitate de ministru al Agriculturii a fost de la domnul Răzvan Burleanu, care mi-a propus să reluăm colaborarea noastră pentru că, după ce AFIR nu s-a mai implicat în organizare, nu a mai avut aceleaşi rezultate şi acelaşi succes din primul an.

Dar mai am în vedere şi altceva, chiar dacă sunt un pasionat al fotbalului. Am avut o discuţie cu preşedintele Federaţiei Române de Oină şi pe modelul Cupa Satelor la fotbal, vreau să mă implic din calitate de ministru al Agriculturii în organizarea unei competiţii naţionale de oină. Oina este sportul nostru naţional, nu trebuie să îl uităm, şi cred că dezvoltarea satului românesc ţine foarte mult de tradiţii şi eu sunt un susţinător al tradiţiei româneşti. Trebuie să ducem oina înapoi în atenţia publică, trebuie să ducem oina, sportul nostru naţional, în inimile copiilor de la sat, pentru că îmi aduc aminte când eram copil noi nu jucam oină, jucam ţurca în maidanele Olteniei natale şi cred că este important să ne menţinem tradiţiile.

Un popor fără tradiţii îşi va pierde identitatea şi îşi va pierde reperele. Nu întâmplător trebuie ca de fiecare dată când vrem să nu greşim să ne uităm la trecut şi la istorie, la tradiţii şi la ceea ce ne caracterizează pe noi astfel încât să fim mândri de ceea ce suntem şi să fim conştienţi de ceea ce putem deveni. Dacă vom avea aceste repere, cu siguranţă România va avea un viitor şi vom reuşi odată pentru totdeauna să ieşim din mentalitatea asta că suntem ultimii sau că nu avem suficient de multe resurse pentru a fi primii. Avem. Şi trebuie să dovedim asta fiecare în activitatea lui şi fiecare în domeniul în care activează. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.