Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 6,69% în trimestrul II din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, şi cu 5,30% raportat la trimestrul precedent din 2021, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele INS arată că în trimestrul II din 2021, comparativ cu primele trei luni ale anului, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice. Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (18,10%), intermedieri financiare şi asigurări (12,12%), respectiv industria extractivă (10,44%).

Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,66%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,45%). Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,28%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 5,74%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice.

Cea mai importantă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (27,12%), unde unităţile economice şi-au reluat activitatea, ceea ce a condus la creşterea timpului efectiv lucrat, dar şi a cheltuielilor cu forţa de muncă.

Creşteri semnificative ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit şi în industria prelucrătoare (12,13%), informaţii şi comunicaţii (10,33%), respectiv alte activităţi de servicii (10,16%). Diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar în învăţământ (-7,53%), în special ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Faţă de acelaşi trimestru din 2020, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 6,78%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 4,82%.

INS menţionează că indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)