Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România continuă să acumuleze, din păcate, unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană (UE) ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), a afirmat, marţi, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial - Administraţia Prezidenţială, la Forumul Naţional de Redresare.

"Un semnal de alarmă serios este dat de dublarea deficitului de cont curent în primele luni ale anului, în raport cu 2020. România continuă să acumuleze, din păcate, unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, ca pondere în Produsul Intern Brut. Pe parte de balanţă comercială avem recorduri negative, fiind singura ţară din regiune cu o adâncire continuă a soldului comercial. De aceea, trebuie să venim cu politici proactive în raport cu aceste vulnerabilităţi, să ne ameliorăm poziţia economică externă prin strategii cât mai eficiente de creştere a exporturilor. Există semnale bune privind redobândirea încrederii investitorilor străini în economia noastră, fapt confirmat prin creşterea fluxului de investiţii străine directe pe primele luni ale anului în curs. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depăşi cu aproape un punct procentual prognoza actuală de 4,9% din PIB. Dincolo de o redresare economică robustă, ne confruntăm în continuare şi cu povara deficitelor gemene, precum în anii de dinaintea pandemiei", a declarat Marinescu.

Conform consilierului prezidenţial, deficitul bugetar şi excesul de cerere existent în prezent în economie presează şi asupra deficitelor externe, iar soluţia este consolidarea progresivă şi consecventă în timp a finanţelor publice.

"În 2019, pe fondul politicilor prociclice, România înregistra cel mai mare deficit bugetar. Deficitul bugetar şi excesul de cerere existent acum în economie presează şi asupra deficitelor externe. Soluţia nu constă în măsuri de austeritate, ci în consolidarea progresivă şi consecventă în timp a finanţelor publice care să ne permită revenirea la criteriile de convergenţă nominală. În următorii ani avem la dispoziţie fonduri europene imense prin care putem răspunde celor mai multe dintre provocări, atât cantitative, cât şi calitative. Miza esenţială a României este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea României nu poate fi concepută decât prin investiţii prin reforme. Fondurile europene care dau titlul ştirilor de azi sunt de fapt baza dezvoltării economiei viitorului. Tranziţia verde nu este doar despre un prag de atins în PNRR, ci trebuie să reprezinte o preocupare reală despre cum va arăta economia de mâine. Similar, digitalizarea va genera competitivitate în economie şi creşterea nivelului de trai al oamenilor", a subliniat reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.

România Durabilă şi EM360 Group au organizat, marţi, Forumul Naţional de Redresare, eveniment online care îşi propune să aducă în dezbatere oportunitatea pe care România o are prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) ca pilon principal al instrumentului financiar #NextGenerationEU prin care Uniunea Europeană oferă sprijin statelor membre, are alocat un buget total de 672,5 miliarde de euro, din care 29,9 miliarde de euro ar reveni României, pentru finanţarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) pe care le elaborează statele membre ale Uniunii Europene (UE).

PNRR trebuie să intervină cu reforme şi investiţii în domenii, precum: transport, mediu, schimbările climatice, energia, eficienţă energetică, tranziţie verde, turism, agricultură, educaţie, sănătate, mediu de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare.

Documentul strategic al României a fost transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai 2021. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu) 

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.