România se situează pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte indicele egalităţii de gen, cu 54,4 puncte din 100, a declarat, marţi, într-o conferinţă online, Anca Dragu, preşedintele Senatului României.

"Despre egalitatea de gen avem foarte multe de spus şi trebuie să ne uităm în termeni relativi la ţările din jur, la Uniunea Europeană, la lumea largă. Dacă luăm mai multe comparaţii vom ieşi în anumite zone mai bine, în altele mai puţin bine. Într-adevăr, Uniunea Europeană per total este pe axul economic, social, este cea mai avansată în ceea ce priveşte egalitatea de gen, dar în interiorul Uniunii lucrurile sunt destul de diferite. Mă uitam la indicele egalităţii de gen pentru 2020 unde din 100 de puncte, România are puţin mai mult de jumătate, 54,4 puncte, şi ne situăm pe antepenultimul loc. După noi urmează Ungaria şi Grecia. Media europeană este la 68 de puncte, deci mult mai sus. Am făcut progrese în egalitatea de gen în 2020, faţă de 2010, cu o creştere de peste patru puncte, dar mai avem foarte mult de făcut pentru a tinde către vecinii noştri. Desigur, cele mai avansare ţări sunt Suedia, Danemarca, Franţa. De altfel, Franţa a făcut progrese foarte mari în comparaţie cu 2010. În 2015 au avut legislaţie specifică pentru egalitate de gen, inclusiv pentru feminizarea unor funcţii", a afirmat Dragu.

Aceasta a menţionat că speră ca feminizarea meseriilor în România să devină un lucru normal, la un moment dat.

"Ştiţi că în România, în continuare, se spune "preşedinte", "doctor"... La doctor mi se pare şi mai grav, pentru că femininul "doctoriţă" este un feminin diminutiv, aşa, puţin "cute". Femininul "doctoră" este puţin folosit... Odată cu preluarea de către mine a acestei funcţii de preşedinte al Senatului, am avut dispute fantastice cu colegi, jurişti, lingvişti, dacă putem spune "preşedintă a Senatului". S-a venit cu argumente din Constituţie, că nu e constituţional şi s-a iscat o nebunie totală cu această ocazie. Eu sper ca uşor, uşor, ca această feminizare a meseriilor să fie un lucru normal. Orice femeie poate fi preşedintă, avocată, ministră... La ministru e şi mai grav, pentru că femininul "ministresă" sună absolut bagatelizant. România mai are de făcut paşi semnificativi", a subliniat şefa Senatului României.

Dragu a evidenţia faptul că femeile nu merg spre zona politică, pentru că "nu sunt prea binevenite" şi pentru că "există mentalitate cu care trebuie să ne batem".

"De ce femeile nu merg în politică? Păi, nu sunt prea binevenite. Există mentalitate cu care trebuie să ne batem, dar cred nu există suficiente eforturi de a încuraja femeile. Aici sunt două aspecte: de a le încuraja cu o lege care nu se aplică sau de a le încuraja pe bune în interiorul organizaţiilor, companiilor, partidelor politice. Eu sunt foarte mândră că la partidul din care fac parte - Plus - am avut o politică specifică pentru promovarea femeilor şi la alegerile interne în vederea listelor de candidaţi pentru parlamentare am avut un spor adiţional pentru tineri şi suplimentar pentru femei, adică 20% se adăuga pentru un candidat tânăr, indiferent de gen, şi 20% pentru femei. În felul acesta am dat încredere şi tinerilor, şi femeilor", a apreciat Anca Dragu.

Future Energy Leaders (FEL) România, programul de tineret al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), organizează, marţi, conferinţa cu tema "Women in Energy: diversitatea de gen în sectorul energetic". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)