Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Un loc exotic pentru români, Egiptul este una dintre puţinele ţări care poate oferi în plină iarnă soare şi plajă pe ţărmurile Mării Roşii la temperaturi de vară timpurie, multă istorie, cultură şi tradiţie, toate la pachet cu reguli stricte pentru a te simţi în siguranţă într-o lume devastată, de mai bine de un an, de pandemie.

La numai trei ore de zbor şi la preţuri mai mult decât decente, reduse chiar şi cu 50% faţă de perioada dinaintea pandemiei, Hurghada, una dintre renumitele staţiuni construite în deşert, care a cunoscut o dezvoltare uimitoare în ultimii 20 ani, poate oferi turiştilor zile bune de relaxare în resorturi de cinci stele cu grădini luxuriante, piscine fabuloase, peisaje paradisiace şi o Mare Roşie de culoarea turcoazului şi a smaraldului.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


O vizită în Egipt nu poate fi completă dacă nu treci pe la celebrele piramide din Giza înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cu singura minune din cele 7 ale lumii care încă se păstrează, Piramida lui Keops sau pe la Luxor unde se află peste 75% dintre monumentele Egiptului, în Valea Regilor, locul unde de-a lungul unei perioade de aproape 500 de ani au fost construite morminte pentru faraonii şi nobilii egiteni. De neratat Templul Karnak, un vast complex de statui şi coloane impunătoare construit pe parcursul a 2000 de ani sau Coloşii lui Memnon - cele două statui masive din piatră ale faraonului Amenhotep al III-lea, de 18 metri înălţime şi 720 de tone, fiecare.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES



Croazierele pe Nil şi escapadele pe mare de unde poţi ajunge în insulele Giftun (Orange Bay, Paradise şi Mahmya) sunt alte atracţii turistice dacă alegi o vacanta în Egipt în plină iarnă, mai ales pentru a experimenta snorkeling sau scuba diving la o barieră de corali, unde te poţi întâlni chiar şi cu delfinii.

Biserica ortodoxă coptă din zona El Dahar este un loc care merită văzut dacă alegem Hurghada, mai ales că 10% din populaţia Egiptului este creştină, adică vreo 8 milioane de locuitori. Dahar este "acasă" pentru majoritatea localnicilor care locuiesc în zonă, dar aici se găsesc hoteluri, primăria, cea mai mare moschee şi cea mai veche piaţă de legume şi fructe, dar şi renumita piaţă de peşte proaspăt pescuit din Marea Roşie.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Mai toate resorturile oferă excursii în deşert, safari cu ATV-urile sau în satele beduinilor - nomazii din deşert - care de sute de ani trăiesc după propriile lor reguli şi tradiţii fără prea multă influenţă din partea civilizaţiei. Ghizii locali spun că Egiptul găzduieşte nu mai puţin de 11 milioane de beduini, care trăiesc independent în deşert.

Dacă alegeţi Egiptul ca destinaţie de vacanţă nu uitaţi: negocierea este o artă, iar bacşişul este sfânt.

*** Turismul, o ramură importantă în economia Egiptului

Turismul este o ramură care aduce 14% la PIB-ul unei ţări cu 100 de milioane de locuitori, din care 5 milioane lucrează în mod direct în turism, iar 10 milioane indirect. Pandemia de Covid-19 a adus Egiptului pagube majore acestui domeniu, de peste 50 de miliarde de dolari, după cum ne-a spus Yohanna Boshra, managerul Regency Travel Hurghada, la o întâlnire cu presa din România.

"Turismul este unul dintre cele mai importante domenii şi reprezintă 14% din PIB-ul ţării, având o legătură directă cu 70 de industrii conexe. În sector lucrează 5 milioane de egipteni în mod direct şi 10 milioane indirect. Dacă înainte de pandemie în Egipt veneau 15 milioane de turişti în prezent nu sunt mai mult 1,2 milioane. Din august de când am deschis graniţele şi până în decembrie am avut doar 350.000 de turişti. Acum, în această perioadă, Egiptul este preferat de turiştii din Cehia, Polonia, Ungaria, Belarus, Rusia, Ucraina şi România, dar şi din Franţa şi Serbia, însă înainte de pandemie cei mai mulţi erau din Germania. Preţurile au scăzut şi cu 50% faţă de perioada dinaintea pandemiei", a subliniat Boshra.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Turiştii din străinatate reprezintă în jur de 10 - 15%, în prezent, însă pentru a recupera pagubele statul egiptean încurajează acum şi turismul intern, care contribuia anterior cu doar 10% la veniturile din turism. Multe resorturi nu primesc egipteni, a arătat Yohanna Boshra, pentru că sunt gălăgioşi, au copii mulţi, consumă mult şi nu se comportă adecvat, iar hotelul nu prea câştigă.

Statul egiptean intenţionează să investească miliarde importante de dolari pentru construirea de noi staţiuni turistice pe coasta Mării Roşii şi a celei Mediteraneene, dar şi să le modernizeze pe cele deja existente, iar cu ajutorul unui tren rapid şi a unei infrastructuri adecvate să facă legătura între toate aceste staţiuni. "Vrem să facem legătură între toate staţiunile turistice şi cu noi mijloace de transport. În acest sens statul egiptean intenţionează să realizeze o linie de tren rapid care va lega toate oraşele şi staţiunile din Egipt în următorii doi ani, iar această investiţie va costa statul 32 de miliarde de dolari", ne-a explicat reprezentantul Regency.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


De asemenea, autorităţile egiptene au modificat legislaţia pentru a oferi facilităţi investitorilor străini care vor să investească bani în aceste zone turistice, oferind şi credite avantajoase de la bănci, dar şi infrastructura de profil. În aceste condiţii, investitorii vor fi scutiţi timp de cinci ani de taxe şi impozite. Boshra spune că turismul ar putea aduce în aceste condiţii o contribuţie de circa 20% la PIB-ul ţării în următorii ani.

Care sunt punctele forte ale turismului în Egipt? "Clima foarte caldă pe toată perioada anului, siguranţa şi securitatea turiştilor, o locaţie aproape de mai multe ţări din lume, cu ore de zbor mai scurte. Acum avem preţuri accesibile pentru toate clasele sociale, pentru oricine vrea să vină în Egipt. Aici poţi face mai multe tipuri de turism, de la turismul cultural şi religios, la turismul recreativ, medical sau turism de safari şi de conferinţe. Cel mai important însă este turismul cultural, pentru că vorbim de una dintre cele şapte minuni ale lumii, Piramida lui Keops, de altfel, singura dintre cele şapte care a rămas în picioare", explică managerul Regency Travel Hurghada, partenerul Christian Tour în Hurghada.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Practic, există poliţie şi armată în toate zonele Egiptului, astfel încât turiştii să se simtă în siguranţă. Ţara arabă, cu 100 de milioane de locuitori, trăieşte din petrol şi turism, însă şi din agricultură, chiar dacă 90% din suprafaţa ţării este deşert. De-a lungul Nilului, cu precădere în zona Qena, pe numai 10% pământ fertil, egiptenii cultivă trestie de zahăr, fructe şi legume, roşiile lor ajungând cu succes chiar şi în supermarketurile din România.

Deşi resorturile de cinci stele reprezintă un adevărat paradis pentru turişti, sărăcia se vede la tot pasul în momentul în care traversezi deşertul ca să ajungi în Valea Regilor sau în cea a Reginelor, de exemplu, sau în orice alt loc preferat din ţara arabă. Drumurile sunt împânzite de multe construcţii neterminate, care par de-a dreptul părăsite, deşi locuiesc oameni în ele, motivul principal fiind însă scutirea de impozite până la finalizarea construcţiei. Şi în Hurghada, construcţia la multe hoteluri de lux a fost oprită din cauza pandemiei.

*** Resorturi de lux în care plictiseala este strict interzisă

În Hurghada sunt 127 de hoteluri, cele mai multe de 4 şi 5 stele, care oferă servicii all inclusive şi în care turiştii pot face aproape orice, fără teama că se vor plictisi, mai ales că această Rivieră de la Marea Roşie practic nu prea are extrasezon şi este mai ieftină decât Sharm el Sheikh.

Trei dintre aceste hoteluri, toate de 5 stele, au fost testate de către jurnaliştii români - Desert Rose, Tropitel Hotels & Resort şi Steigenberger Aldau Hotel - , iar numitorul comun, nu doar în aceste locuri, îl reprezintă siguranţa turiştilor.

 

Întâlnirea cu Mohamed Amin, directorul general al resortului Desert Rose, a fost una scurtă, dar interesantă. Managerul se pregătea să urmărească meciul de fotbal dintre echipele Bayern Munchen şi Al Ahly Cairo din Cupa Mondială a Cluburilor, iar sub sacoul business avea un tricou al echipei egiptene. Primul mesaj pe care l-a transmis a fost cel referitor la regulile pentru prevenţia îmbolnăvirilor cu Covid-19, respectate foarte atent în resort: măsurarea temperaturii, purtarea măştilor şi a mănuşilor de către angajaţi, dezinfecţie după fiecare turist, verificarea şi testarea periodică a angajaţilor, totul pentru siguranţa turiştilor. Revenind la meci...echipa germană a câştigat cu 2-0.

Resortul cu 912 camere era ocupat la început de februarie cam la 35% din capacitate, "ceea ce este bine", spune managerul, adăugând că niciun hotel nu poate depăşi 50% din capacitate din cauza condiţiilor impuse de pandemie. Acesta consideră că abia în anul 2022 se va putea ajunge la nivelul înregistrat în 2019.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Desert Rose este un hotel preferat de către români, aceştia ocupând în jur de 100 de camere. "Cei mai mulţi turişti vin, însă, din Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Polonia şi România, apoi Serbia şi Lituania, iar restul sunt egipteni. În Hurghada avem un sezon turistic de opt luni, iar iulie, august, septembrie şi octombrie sunt cele mai aglomerate din an", a precizat Mohamed Amin.

Complexul hotelier, un tablou "pictat" natural cu flori multicolore şi verdeaţă, cu ieşire la Mare Roşie şi nisip fin, se întinde pe 336.000 metri pătraţi, are patru restaurante, patru piscine, 13 baruri, o lagună, dar şi un centru de conferinţe şi un altul pentru diverse activităţi, la care se adaugă o sală de gimnastică. Dintre cei 1.200 de angajaţi care activau înainte de pandemie în resort, doar 540 sunt efectiv la muncă. Mohamed Amin spune că 2% dintre angajaţi sunt străini, iar femeile nu ocupă mai mult 15% din total. Acestea pot lucra doar în zona restaurantelor, eventual la servirea mâncării sau în zona de spa, la masaj, în niciun caz pe post de cameriste sau la recepţia hotelurilor.

Hotelul are şi un agent de pază, care opreşte uneori... maşini inexistente, doar ca să treci strada în siguranţă către zona de shopping, care se află în faţa resortului.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Resortul Desert Rose a fost inaugurat în anul 2001, dar a fost renovat parţial în anii 2010 şi 2017.

Tarifele pentru un sejur la acest hotel, în lunile februarie şi martie, oferite de Christian Tour, pentru nouă nopţi pornesc de la 929 de euro şi pot ajunge la 1.097 de euro, în funcţie de privelişte şi apropierea de mare, iar copiii de până la 13 ani beneficiază de servicii gratuite. În acest preţ serviciile sunt all inclusive, pentru două persoane, transportul cu avionul în regim charter din Bucureşti până în Hurghada şi retur.

O altă nestemată bine şlefuită a turismului din Egipt este Tropitel Sahl Hasheesh Hotels & Resort, un resort de cinci stele. "Cocoţat" în vârful unei terase, locul oferă un peisaj de vis asupra zonei "presărate" cu piscine de culoarea azurului în care se oglindesc o sumedenie de palmieri înalţi şi pitici. Intrarea pentru o baie în mare se face numai după ce străbaţi un pod lung de aproximativ 100 de metri în condiţiile în care ţărmurile sunt pline de corali. Efortul merită cu vârf şi îndesat.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Apele foarte limpezi şi adânci, de vreo trei metri, oferă în acelaşi loc nuanţe de turcoaz care nu te pot lăsa indiferent. La fel, nici sunetul unui flaut adus de o domnişoară blondă care se plimbă cântând în surdină printre mesele restaurantului aflat pe o terasă a hotelului, în timp ce turiştii servesc masa. În fiecare zi, hotelul oferă numeroase activităţi pentru adulţi şi copii, iar seara concerte şi spectacole de dans, totul pentru buna dispoziţie a turiştilor.

Directorul general al resortului, Sherif Nagy, începe discuţia cu noi prin a ne convinge că regulile sanitare sunt respectate cu stricteţe în acest resort. "Trei companii internaţionale au verificat măsurile sanitare pe care le-am adoptat, pentru că virusul s-a răspândit peste tot în lume. Suntem foarte precauţi. Încă înainte de a intra în hotel, bagajele sunt dezinfectate, este luată temperatura şi avem peste tot dezinfectante. Ne testăm constant angajaţii, iar ei au obligaţia de a purta tot timpul mască. În timpul sejurului angajaţii intră pentru curăţenie, dar numai dacă li se cere acest lucru", spune Nagy. Şi acest complex, la fel ca Desert Rose, dispune de o zonă separată pentru bolnavii Covid, un centru medical şi doctori pentru tratarea bolnavilor.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Reprezentantul Tropitel Sahl Hashreesh & Resort a adăugat că anul 2020 a fost cel mai slab an din istoria hotelului, majoritatea turiştilor veniţi anul trecut în resort au fost egipteni, în timp ce numărul turiştilor români a scăzut cu 70%. Care sunt explicaţiile managerului pentru numărul scăzut de persoane infectate cu virusul Sar-Cov-2 în Egipt, în medie doar 550 pe săptămână? "Egiptenii, prin cultura lor, stau în zone în aer liber. Noi nu stăm în locuri aglomerate, nu folosim aparatele de aer condiţionat sau sisteme de încălzit. 40% dintre egipteni au aer curat pe toată durata zilei", declară Sherif Nagy.

Resortul Tropitel face parte dintr-un lanţ hotelier local, alături de alte trei hoteluri, a fost inaugurat în anul 2011 şi are 543 de camere, însă gradul actual de ocupare este de 30%. Cei 400 de angajaţi ai hotelului au fost păstraţi pe toată perioada în care hotelurile au fost închise din cauza pandemiei.

Preţurile turoperatorului român Christian Tour pentru un sejur all inclusive de 9 nopţi la acest hotel, cu zbor charter inclus, sunt între 1.115 şi 1.302 de euro.

Un alt resort în care au ajuns jurnaliştii români, Steigenberger Aldau Beach Hotel, poate fi considerat cireaşa de pe tort. Acesta este situat la numai 6 kilometri de aeroportul din Hurghada şi se apropie, poate, cel mai mult de gustul europenilor şi de adevăratele sale cinci stele. Complexul aparţine companiei egiptene Aldau Development şi este format din trei segmente: Steigenberger Aldau Beach Hotel - cu 400 de camere, Steigenberger Aqua Magic - cu 725 de camere şi Steigenberger Pure Lifestyle - cu 135 de camere. Acesta din urmă este inclus în categoria "adults only" şi unde preţurile sunt pe măsură. Astfel, aici turiştii au posibilitatea să îşi aleagă un apartament din care pot intra direct în piscină sau în jacuzzi şi beneficiază de terasă şi plajă privată cu nisip fin şi corali.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Ahmed Selim, directorul de vânzări la Steigenberger Aldau Hotel & Steigenberger Pure Lifesteyle, spune că turiştii au diverse posibilităţi de relaxare şi distracţie, atât în zona plajei de la Marea Roşie, cât şi în zonele de spa, jacuzzi şi piscine.

Steigenberger Aldau Beach Hotel are o plajă privată pe o lungime de 400 de metri, suprafaţa întregului complex fiind de 16.000 metri pătraţi. Complexul are şi un teren de golf, disponibil pentru ambele complexuri hoteliere, una dintre cele mai mari piscine, de 5.000 metri pătraţi , un centru de scufundări, cel mai mare din Hurghada, dar şi cel mai mare centrul de conferinţe internaţionale care poate găzdui până la 1.400 de persoane. De asemenea, are propriul port pentru yachturi şi şapte restaurante."În fiecare seară, în restaurantul principal avem alt tip de bufet - german, egipean, sea-food", spune Selim. Românii au ocupat în acest complex în jur de 45 de camere, în această perioadă.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


O altă parte a renumitului resort este Steigenberger Aqua Magic, ce are în componenţă nouă piscine, majoritatea încălzite, tobogane pentru copii şi adulţi şi un "lazy river". Hotelul oferă şi posibilitatea practicării diverselor sporturi nautice. Atracţia principală este zona de Aqua Park, însă turiştii se pot bucura de SPA, de un centru fitness şi o pistă pentru jogging. De asemenea, hotelul dispune de cinci restaurante şi cinci baruri.

Oaspeţii hotelului pot beneficia de cine festive organizate pe acoperişul amplasamentului, aşa cum s-a întâmplat şi cu jurnaliştii români care s-au delectat cu două astfel de evenimente, unul dintre acestea chiar de Valentine's Day, iar un altul în zona "adult only".

Şi aici măsurile anti-covid sunt respectate cu stricteţe de personalul hotelului, iar în cazul unor situaţii de infectare cu SARS-CoV-2 complexul dispune de o vilă unde nimeni nu are acces cu excepţia celor infectaţi. "Am angajat specialişti în sănătate care au întocmit protocoalele impuse. Această boală a afectat negativ relaţiile sociale, pentru că nu mai putem sta aproape unii de alţii şi nu mai este vizibil zâmbetul", spune Ahmed Selim.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Steigenberger este o afacere în franciză, iar compania va inaugura în luna mai un hotel de 5 stele, la Cairo, cu ajutorul unei investiţii de circa 25 de milioane de dolari.

Pentru o vacanţă de nouă nopţi, all inclusive, în unul dintre cele trei hoteluri Steigenberger românii trebuie să scoată din buzunare, în această perioadă, între 1.115 de euro şi 2.645 de euro pentru o cameră, zborul charter fiind, de asemenea, inclus.

*** Egiptul, tot mai des pe lista ofertelor propuse de turoperatorii români

Directorul operaţional al turoperatorului Christian Tour, Marius Berca, spune că Egiptul a devenit o destinaţie foarte solicitată de către turiştii români, mai ales în această perioadă, având în prezent două chartere pe săptămână spre Hurghada, din Bucureşti şi Cluj. "Suntem mult mai flexibili, pentru că avem avionul nostru, Animawings, iar în funcţie de cerere şi de cum va evolua situaţia, vom pune mai multe chartere, deoarece turiştii îşi doresc să meargă într-o destinaţie caldă. În Hurghada, acum, sunt 28 - 30 de grade în aer şi 22 - 24 de grade Celsius în mare, iar în România avem temperaturi cu minus", a declarat Marius Berca.

Înainte de pandemie, Christian Tour avea 1.000 de rezervări zilnic pe toate destinaţiile, iar până în martie 2020, când a fost impus "lockdown-ul", turoperatorul vânduse cu 30% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019. Deşi este doar o opinie personală, Berca spune că turismul îşi va reveni la nivelul pe care îl avea în 2019 abia la sfârşitul anului 2022.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


​​​​​​"2020 pentru noi a însemnat o pierdere de 80%. Sincer, pandemia ne-a întors cu zece ani în urmă. Noi am încheiat 2020 cu cifra de afaceri de acum 10 ani. Părerea mea personală este că turismul va ajunge abia în 2022 la nivelul din 2019, care a fost un an bun pentru toate domeniile, nu numai pentru turism. Dar am avut anumite proiecte în derulare cărora le-am dat drumul, un magazin, Yuga, care este şi online şi o firmă de curierat, Memex, din dorinţa de a suplini cumva pierderile până când reporneşte turismul. Este bine să ştiţi că acum agenţiile de turism toate, nu doar noi, trăiesc din ce resurse au", subliniază directorul Christian Tour.

Berca a adăugat că, în timpul pandemiei, au fost închise 13 agenţii, iar în prezent numărul acestora este de doar 40, însă speră ca, în momentul în care se va relua turismul şi se va reveni la normalitate, să fie redeschise şi aceste sedii.

"Din iunie, după ce s-au ridicat restricţiile, am deschis întâi cu Bulgaria, apoi cu Grecia, Turcia, şi pe urmă Egipt. Am reuşit să ducem 80.000 de turişti cu 220 de chartere. Tot sezonul. Deşi pare o cifră mare, dacă o comparăm cu 2019, când am avut 400.000 de turişti, este o cifră foarte mică. După ce ne-am redeschis sediile stradale din 15 aprilie rezervările zilnice erau între 80 şi 100, o cifră mică faţă de cele 1.000 de dinainte de pandemie. Repet, cred că turismul îşi va reveni abia la sfârşitul anului 2022, trebuie să vedem cum evoluează lucrurile, mai ales acum că a apărut şi vaccinul, iar lumea a început să se vaccineze, deşi acesta nu e obligatoriu", a explicat directorul agenţiei de turism.

În opinia lui Marius Berca, turismul nu a fost ajutat cu nimic de către autorităţi, deşi reprezentanţii sectorului au cerut doar o legislaţie care să susţină sectorul, pentru că "oamenii au dreptul la vacanţă". "Guvernul ar trebui să dea o legislaţie, nu ajutoare, pentru că a fost cel mai afectat domeniu. În agenţiile de turism lucrează undeva la 10.000 de angajaţi, care au familii. În HoReCa, afectat la fel mult, avem un milion de angajaţi, care au la rândul lor familii. Noi am cerut o legislaţie adecvată post-pandemie, iar guvernul să legifereze acele voucherele date de noi, nu să le garanteze, pentru a scădea presiunea asupra agenţiilor de turism, iar oamenii să capete încredere", a menţionat directorul Cristian Tour.

Acesta a adăugat că românii care aveau vacanţe în perioada de "lock down" şi nu au mai putut pleca au primit vouchere, iar în jur de 85 - 90% dintre clienţi le-au şi acceptat, însă alţii au aşteptat ca turismul să reintre în normalitate. "Turiştii care au vouchere pot călători când doresc, în 2021 şi 2022, fiind permisă chiar şi schimbarea locaţiei. Turiştii pot opta pentru altă ţară, chiar şi pentru România. De exemplu, am avut o cerere din partea unui turist să meargă în vacanţă în 2023 şi noi am acceptat. Noi garantăm turiştilor banii pe care i-au plătit, nu putem să le garantăm preţul, pentru că nu ştim cum va evolua situaţia cu hotelierii, dar le garantăm banii plătiţi către noi", a subliniat reprezentantul turoperatorului.

Nu în ultimul rând, Berca este de părere că voucherele de vacanţă ar trebui să rămână, pentru că acestea au susţinut masiv sectorul privat şi datorită lor a crescut mult turismul în România. "Noi vom încerca să ne descurcăm în continuare cu resurse proprii şi cu sprijinul turiştilor care vor călători alături de noi", a punctat acesta.

Christian Tour operează câte două zboruri charter săptămânale, către Egipt şi Zanzibar, unul din Bucureşti şi unul din Cluj Napoca, dar în funcţie de cerere urmează să suplimenteze zborurile, care vor fi şi de pe alte aeroporturi din oraşele mari. Din martie 2021, compania va opera zboruri directe şi către Sharm el-Sheikh, o altă destinaţie-vedetă a Egiptului. Turoperatorul român oferă, în aceste zone, şi asistenţă în limba română.

***Aventura de shopping în Hurghada

Turiştii care vin în Hurghada au posibilitatea să cumpere aproape orice din bazarurile şi magazinele comercianţilor egipteni situate fie în resorturi sau în apropierea lor, de la parfumuri specifice cu nume de faraoni şi mirosuri diverse puse în sticluţe frumos ornamentate de toate formele, mărimile şi culorile, la creme cu lapte de cămilă, bijuterii, tricouri din bumbac cu înscrisuri de mărci celebre "original egyptian t-shirts", papirusuri egiptene, figurine şi vase din alabastru, multe suveniruri, toate legate de istoria milenară a Egiptului, haine de piele, rochiţe de plaje, eşarfe, genţi, ceaiuri şi dulciuri. Aproape orice.
 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Evident că zona comercială nu trebuie ocolită, însă trebuie să te înarmezi cu multă răbdare şi să negociezi preţurile "la sânge". Dacă nu ai aceste abilităţi, riscurile sunt foarte mari să cumperi produse la preţuri piperate fără a avea siguranţa că mărfurile achiziţionate nu sunt contrafăcute. Egiptenii, deşi foarte amabili şi zâmbitori cu turiştii, nu vor spune niciodată din prima un preţ, ci doar că este "good price". Oricum, la final, că te vei simţi păcălit sau nu, cu siguranţă vei fi obosit după negociere...

Ghizii recomandă ca, la obiectivele turistice, precum Luxor sau Valea Regilor, să nu te opreşti să întrebi de vreun produs, pentru că sunt şanse minime să scapi de insistenţa şi hărţuiala comercianţilor. Egiptul este renumit şi pentru cerutul bacşişului pentru orice: la toaletă, pentru poze, pentru că îţi arată un desen cu Ramses al II-lea într-un mormânt pentru care ai plătit deja un bilet sau pentru că le faci lor poze. Iar acest lucru ştiu să îl ceară în orice limbă.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


O vizită la fabrica/magazin de alabastru din Luxor, unde oamenii au făcut un minispectacol în "romgleză" şi o prezentare privind prelucrarea alabastrului te poată lăsa fără dolari în buzunare. Deşi sunt obiecte foarte frumoase, preţurile nu sunt pentru toate buzunarele.

Un pont important este acela că există şi magazine cu preţ fix, însă destul de puţine. Un exemplu este Cleopatra Bazar, situat în apropierea hotelului Steigenberger Aldau Beach Hotel, de unde poţi cumpăra în voie, fără să te simţi hărţuit şi la preţuri mai mult decât decente, inclusiv produse tradiţionale din alabastru, iar plata se poate face inclusiv cu cardul, în lei, euro sau lire egiptene.

*** Utile.... pentru o vacanţă reuşită în Egipt

Egiptul este una dintre cele mai căutate destinaţii, pentru că este o ţară care nu se află pe lista galbenă, dar solicită un test RT-PCR negativ la intrarea în ţară. Dacă nu aveţi un astfel de test se poate face unul direct la aeroport, la un cost de 30 de dolari, dar într-o astfel de situaţie veţi fi nevoiţi să staţi 24 de ore în carantină în hotel până este anunţat rezultatul testului. Dacă testul este pozitiv, atunci turistul îşi va petrece perioada de carantină în camerele special amenajate în fiecare resort. Asigurarea încheiată în ţară acoperă costurile într-o astfel de situaţie.

Reprezentanţii agenţiei egiptene afirmă că statul ar putea decide, în perioada următoare, intrarea în ţară fără un test RT-PCR negativ, dacă turiştii vor avea asupra lor un document oficial care atestă vaccinarea împotriva virusului Sars-Cov-2. În Egipt, statul nu face teste pentru depistarea Covid. Acestea se realizează doar în sistem privat, preţul fiind mai mult decât derizoriu, respectiv 10 euro.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Până în luna aprilie a acestui an, taxa de viză de 25 de dolari a fost eliminată pentru staţiuni, însă nu este exclusă prelungirea acestei măsuri pentru a atrage turişti.

Cumpărăturile la comercianţii tradiţionali le poţi face cu lire egiptene, cu dolari sau euro, cu menţiunea foarte importantă că în cazul bancnotelor de valoare mai mare există riscul să primeşti restul în lire egiptene.

Legătura cu România este deficitară, cea mai potrivită variantă fiind prin Internet, fără a apela la operatorul la care eşti abonat în ţară, din cauza tarifelor care îţi pot dubla preţul vacanţei. De exemplu, în reţeaua Vodafone plăteşti 5,76 euro/zi, iar tarifele la apeluri încep de la 0,19 euro/minut, 0,06 euro pentru un SMS, respectiv 0,06 euro/MB pentru internet.

 

Foto: (c) Mariana NICA / AGERPRES


Conexiunile Wi-Fi din hoteluri se mişcă în relanti, ceva mai bine doar în lobby-uri. De aceea, achiziţionarea unei cartele de Internet este extrem de necesară şi relativ ieftină. Astfel, pentru 10 GB de net, 20 minute internaţionale şi 200 locale se plăteşte în jur de 20 de euro sau 17,50 euro, dacă se cumpără două asemenea cartele. Chiar şi aşa, odată intraţi în posesia unei mult dorite şi necesare cartele, trebuie să ţineţi cont de faptul că nu se pot efectua apeluri vocale sau video pe WhatsApp, ci doar prin intermediul Facebook-Messenger sau Zoom. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.