Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România a atras până la începutul lunii decembrie a anului în curs 9,07 miliarde de euro din fondurile europene aferente politicii de coeziune alocate perioadei 2014 - 2020, ceea ce echivalează cu o rată de absorbţie de 40,14%. În următorii ani va beneficia de 46,4 miliarde de euro prin bugetul multianual al Uniunii Europene, cărora li se vor adăuga 33,5 miliarde de euro din Planul de redresare, ajungând astfel la aproape 80 de miliarde de euro, cea mai mare sumă obţinută de ţara noastră până în prezent.

* Peste 30 de miliarde de euro pentru 12 direcţii prioritare

Pe 28 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că, din cele circa 80 de miliarde de euro fonduri europene care urmează să fie alocate României pentru următorii ani, o parte importantă va fi folosită pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie în baza Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv peste 30 de miliarde de euro.

 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


El a avut, la acea dată, o şedinţă cu premierul de atunci Ludovic Orban şi cu o parte dintre miniştri, pentru a analiza stadiul pregătirii acestui plan naţional. La acea reuniune au fost stabilite 12 direcţii prioritare: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

 


Din fondurile europene pentru următoarea perioadă, 30,4 miliarde euro sunt destinaţi instrumentului de finanţare "Mecanismul de redresare şi rezilienţă" structuraţi sub formă de granturi 13,7 miliarde euro şi sub formă de împrumuturi 16,7 miliarde euro. Din total, 65% vor merge către tranziţie verde şi schimbări climatice, 20% - către servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificarea patrimoniului, iar 15% către competitivitate economică şi rezilienţă.

"Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană. Ţara noastră, noi, toţi românii, în următorii ani, vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României. Preşedintele Klaus Iohannis a realizat o performanţă fără precedent în cadrul unor negocieri extrem de dificile, reuşind să asigure României, în următorii ani, un suport financiar consistent care va fi un motor de modernizare, un motor de dezvoltare, un motor care să permită, cu adevărat, României să realizeze saltul de dezvoltare de care are nevoie şi să-şi ocupe locul cuvenit în rândul naţiunilor dezvoltate ale Europei", a declarat Orban, pe 26 noiembrie, la lansarea în consultare publică a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

 


Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


El a punctat că Planul de Redresare şi Rezilienţă este doar un pilon de sprijin pentru dezvoltarea României în perioada următoare, în condiţiile în care, pe lângă resursele financiare de peste 30 de miliarde de euro din PNRR, România va mai avea la dispoziţie peste 46 de miliarde de euro pentru coeziune, pentru agricultură, pentru Fondul pentru o tranziţie justă.

De asemenea, Orban a menţionat că România va beneficia şi de alte finanţări europene, Comisia Europeană alocând către România o primă tranşă de 3 miliarde de euro din programul SURE, care este destinat finanţării măsurilor active, măsurilor de susţinere a companiilor şi angajaţilor din domeniile de activitate care au fost afectate de pandemie. "România mai beneficiază de o altă axă de finanţare prin intermediul Fondului de modernizare cu resurse de aproximativ 6 miliarde de euro care sunt destinate investiţiilor în creşterea capacităţilor de producţie a energiei, de energie regenerabilă, în modernizarea capacităţilor de producţie în sistem de cogenerare, în susţinerea finanţărilor în domeniul eficienţei energetice, de asemenea în susţinerea finanţărilor pentru modernizarea reţelelor de transport, fie a energiei termice, fie a gazului natural", a precizat Ludovic Orban.

La rândul său, fostul ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloş a precizat, la evenimentul de lansare în consultare publică a PNRR, că acest plan are patru obiective majore, respectiv modernizarea şi dezvoltarea României, modernizarea şi dezvoltarea oraşelor, modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice şi xcel de investiţii în mediul de afaceri.

 


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


"Am elaborat cred eu cel mai complex document de dezvoltare strategică al României. Planul Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă are 4 obiective majore pe care le-am urmărit. Primul este modernizarea şi dezvoltarea României. Stau mărturie în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reformele şi investiţiile propuse pentru finanţare, care după implementare vor schimba ireversibil România, modernizând-o şi dezvoltând-o, aşa cum merită România şi românii. Al doilea obiectiv este cel de modernizare şi dezvoltare a oraşelor. Pentru prima dată în istoria României, două instrumente fundamentale pentru dezvoltarea locală, şi anume dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economică, sunt puse la aceeaşi masă pentru ca autorităţile locale să poată contribui din plin la ceea ce înseamnă îmbunătăţirea standardelor de locuit, creşterea nivelului de trai, o mai bună convieţuire socială între oameni", a explicat Boloş.

Al treilea obiectiv este modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice, sănătatea având, potrivit ministrului, un buget generos în istoria fondurilor europene, cu peste şapte miliarde euro propuse pentru finanţare. Acest buget "va schimba ireversibil şi va moderniza calitatea serviciilor de sănătate din România".

Educaţia este prioritară de asemenea, iar investiţiile propuse vor contribui la îmbunătăţirea calităţii activităţii educaţionale.

Cel de-al patrulea obiectiv este cel de investiţii în mediul de afaceri, ce reprezintă "coloana de dezvoltare a economiei României, sursa noastră de atragere de investiţii, sursa noastră de creare de locuri de muncă". Pentru mediul de afaceri este propus un buget record de peste 3,8 miliarde de euro.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă este facilitatea de finanţare fără precedent, poate unică în istoria Uniunii Europene, care ne oferă şansa de redresare economică, acea şansă de a ne creşte rezilienţa în situaţii de criză pandemică sau de a ne fundamenta o dezvoltare economică pe termen lung. Criza pandemică la nivel european a făcut ca statele membre, confruntate cu creşterea datoriei guvernamentale sau cu adâncirea deficitelor bugetare, să găsească această soluţie a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, care are o valoare record de 672,5 miliarde de euro, din care pentru România sunt alocate 30,4 miliarde de euro. Adică din întregul buget pe care îl avem la dispoziţie, de 79,9 miliarde de euro, aproximativ 80 miliarde de euro, 38% din fonduri sunt dedicate mecanismului de redresare şi rezilienţă", a subliniat Marcel Boloş.

 


Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO


Potrivit acestuia, din punct de vedere al structurii, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are trei obiective specifice. Primul este de ameliorare a stării economice a României în perioada de criză pandemică, al doilea de consolidare a capacităţii de rezilienţă şi al treilea de asigurare a unei creşteri economice pe termen lung.

În ceea ce priveşte pilonii planului, aceştia sunt tot trei, unul legat de zona de transport şi schimbări climatice, al doilea legat de zona de servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificare a patrimoniului, cu un buget propus de 6,5 miliarde de euro, şi al treilea, "cel mai important pentru dezvoltarea economică a României", denumit competitivitate economică, digitalizare şi rezilienţă, cu un buget estimat de 5,08 miliarde de euro.

În cadrul primului pilon alocările merg spre zona de infrastructură de transport, unde bugetul propus este de 9,2 miliarde de euro sau spre un domeniu de intervenţie nou, acela al schimbărilor climatice cu infrastructura specifică şi cu un impact indirect asupra asupra agriculturii şi valorificării potenţialului agricol pe care îl are România, cu un buget propus de 6,5 miliarde de euro.

"Aşadar, în cadrul pilonului 1, cu alocări de 21,4 miliarde de euro, campioanele sunt transporturile şi schimbările climatice, care se bucură de cea mai mare alocare şi de cea mai bogată propunere de resurse financiare din istoria fondurilor europene", a punctat Boloş.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


În cel de-al doilea pilon, alocările vizează sănătatea, educaţia, pentru care există alocări substanţiale şi în politica de coeziune.

"Dar în loc de frunte, alocarea cea mai mare de regăseşte către partea de mobilitate şi regenerare urbană, adică pentru cea căreia spuneam că îi acordăm o importanţă deosebită, modernizarea oraşelor. Punem la un loc dezvoltarea urbană împreună cu dezvoltarea economică, pentru ca cele două motoare dezvoltate la nivelul autorităţilor locale să poată duce localităţile, oraşele României pe calea modernizării şi dezvoltării", a menţionat fostul ministru al Fondurilor Europene.

În pilonul al treilea alocarea financiară este orientată către mediul de afaceri, considerând că acesta este coloana vertebrală pentru dezvoltarea sănătoasă a oricărei economii naţionale.

Marcel Boloş a mai semnalat că pe partea de structură a reformelor se vorbeşte de cinci reforme orizontale şi zece reforme sectoriale, de la sustenabilitatea finanţelor publice la consolidarea capacităţii de implementare a proiectului şi până la partea de achiziţii publice.

"Avem patru domenii de intervenţie pe care le-am pregătit disponibile pentru analiză: transportul durabil, schimbările climatice, competitivitate economică şi partea de sănătate", a spus ministrul.

El a subliniat că PNRR este complementar cu politica de coeziune, iar prin tot ceea ce s-a propus ca şi măsuri în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă "nu am uitat ceea ce înseamnă creşterea rezilienţei României în situaţii de criză" . "Am propus înfiinţarea de depozite regionale pentru partea de echipamente medicale şi medicamente, depozite pentru hrană, pentru situaţii de criză alimentară. Toate aceste măsuri au în vedere obiectivul central pe care planul îl are, acela de a creşte rezilienţa României în situaţii de criză pandemică şi de criză alimentară", a concluzionat ministrul Fondurilor Europene.

Cu toate acestea, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost criticat de ONG-urile de mediu, pe motiv că nu contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice, iar alte voci, cum a fost cea a copreşedintelui alianţei USR-Plus Dacian Cioloş, au spus că PNRR a fost criticat de Bruxelles.

 


Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


Astfel, activiştii de mediu din cadrul a opt organizaţii din România au solicitat revizuirea integrală a PNRR pe domeniile Schimbări climatice, Mediu şi Energie şi avertizează că, prin susţinerea investiţiilor în combustibili fosili şi lipsa de abordare a crizei climatice şi a declinului biodiversităţii, "Guvernul a rămas blocat în trecut".

"Elaborarea Planului s-a realizat prin încălcarea deplină a principiilor privind transparenţa şi participarea publicului la luarea deciziilor, în spatele uşilor închise, fără consultarea societăţii civile şi a altor părţi interesate. Sesiunea actuală de consultare publică oferă un cadru neadecvat şi limitat de colectare a propunerilor de modificare, nu are un calendar de desfăşurare clar şi împiedică participarea efectivă a publicului. PNRR arată, în forma sa actuală, inconsecvenţa politicienilor români faţă de angajamentele asumate prin Acordul Climatic de la Paris şi faţă de obiectivele Pactului Ecologic European. Dacă oamenii politici ar fi înţeles actuala criză care ne ameninţă întreaga existenţă, ar fi pus în plan problemele climatice şi ale biodiversităţii ca subiect central. Acum, nici capitolul superficial despre mediu şi schimbări climatice nu are măsuri substanţiale, ba chiar prevede bani pentru investiţii în industria combustibililor fosili, în răspăr cu obiectivul neutralităţii climatice", sunt de părere reprezentanţii Greenpeace, 2Celsius, Bankwatch, WWF, Declic, Asociaţia Kogayon, Fundaţia Conservation Carpathia şi Eco Civica.

În viziunea acestora, Planul ratează şansa tranziţiei energetice prin investiţii în producerea şi stocarea energiei din surse regenerabile, "deşi potenţialul României în acest domeniu este uriaş". De asemenea, activiştii atrag atenţia că, prin PNRR, se ratează şansa unor investiţii strategice pe domeniul de Mediu, iar decalajul faţă de restul Europei se va mări.

În plus, peste 3.000 de membri ai Comunităţii Declic au solicitat noului Executiv blocarea actualului Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi refacerea lui completă.

"În forma sa de acum, planul care stabileşte modul în care vor fi cheltuite 30 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană nu aduce României nici redresare economică, nici rezilienţă la schimbările climatice", se arată într-un comunicat.

Comunitatea Declic speră ca Guvernul Cîţu "să înţeleagă importanţa acestei finanţări şi necesitatea investirii banilor pentru a încetini schimbările climatice. De asemenea, este necesară o consultare publică reală, la care cetăţenii să participe activ. În forma actuală a PNRR, banii sunt folosiţi pentru investiţii în energie cu emisii mari, la care statele vestice renunţă, şi într-o proporţie infimă pentru investiţii în energia verde, afirmă ei.

 


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


La rândul său, copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş, care este preşedinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European, a afirmat, la jumătatea lunii decembrie, într-o postare pe Facebook, că planul României pentru atragerea a 30 de miliarde de euro prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost criticat de Comisia Europeană, pe motiv că nu prevede reforme "serioase".

"Comisia Europeană a criticat planul trimis de Guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, susţinând că PNRR nu prevede nicio reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică, educaţia. Este un motiv în plus să încheiem cât mai repede saga asta cu împărţirea de funcţii şi să discutăm serios programul de guvernare şi cum finanţăm măsurile şi angajamentele prevăzute acolo", a susţinut Cioloş.

Potrivit acestuia, PNRR, care ar trebui să aducă României câteva zeci de miliarde de euro pentru relansarea economiei şi pentru reforme în sănătate şi în educaţie trebuie să conţină reforme structurale.

În urmă cu câteva săptămâni, şi Alianţa USR PLUS solicita refacerea PNRR, susţinând că Ministerul Fondurilor Europene "ignoră" şi "ratează" reformele sociale, de mediu, de inovare şi digitalizare.

Ca răspuns, Ministerul Fondurilor Europene, cel care a elaborat PNRR, a respins afirmaţiile potrivit cărora Planul ar fi fost criticat de la Bruxelles şi le-a pus pe seama unui "fake news politic", folosit de cei care negociau funcţiile în coaliţia de guvernare formată după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.

"Nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcţia PNRR. Este fake news politic", au spus reprezentanţii MFE.

În acest context, Ministerul Fondurilor Europene a transmis, a doua oară consecutiv, un mesaj către liderii implicaţi în negocieri pentru funcţii politice să nu disemineze în spaţiul public o presupusă poziţie inexistentă a Comisiei Europene cu privire la construcţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

 


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


"Propagarea cu bună ştiinţă a ştirilor false în mass media fără o minimă verificare a informaţiilor la instituţiile române, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România sau chiar la Bruxelles nu numai că este dezonorantă pentru cei care pretind că vor să reformeze clasa politică, dar pot afecta chiar construcţia unui document strategic cu implicaţii asupra generaţiilor următoare", a declarat ministrul de atunci, Marcel Boloş.

Potrivit sursei citate, asemenea poziţie divergentă nu a fost exprimată în niciun context politic sau tehnic de partenerii europeni cu a căror implicare permanentă se construieşte fiecare capitol din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

* Absorbţia fondurilor europene în 2020

În 2020, România va atrage fonduri europene în valoare de 2,9 miliarde de euro, prin intermediul programelor operaţionale gestionate, a anunţat la începutul lunii decembrie MFE.

De asemenea, începând din noiembrie 2019 şi până la începutul lunii decembrie 2020, România a absorbit per total fonduri europene în valoare de 4 miliarde de euro, dintre care o sumă de 1,1 miliarde de euro a fost atrasă în noiembrie şi decembrie 2019.

"Am preluat 7.230 de contracte de finanţare în valoare de 26,2 miliarde de euro, iar astăzi sunt 9.145 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 36,4 miliarde de euro. Este important de reţinut că în acest an am încheiat 2.185 de contracte de finanţare cu o valoare de 10 miliarde de euro", a declarat, la începutul lunii noiembrie fostul ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloş.

În contextul izbucnirii pandemiei de Covid-19, peste un miliard de euro din fonduri europene a fost alocat combaterii noului coronavirus.

"Valoarea fondurilor europene atrase de România începând cu noiembrie 2019, de când am preluat coordonarea Ministerului Fondurilor Europene, este semnificativă: 4 miliarde euro. (...) În contextul crizei sanitare cauzate de pandemia Covid-19, am alocat peste 1 miliard de euro pentru a finanţa spitalele şi unităţile administrativ-teritoriale în lupta cu noul coronavirus. Şi în alte domenii a fost accelerată atragerea fondurilor europene, motiv pentru care, la nivelul majorităţii programelor prin care România atrage fonduri, în acest an sumele atrase vor fi mai mari decât cele previzionate", a afirmat Boloş.

 


Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


În prezent, în cadrul tuturor programele de finanţare din fonduri europene sumele atrase au depăşit sumele planificate, conform cifrelor prezentate de MFE. Astfel, în cadrul Programului Operaţional Capital Uman, au fost planificate 504,5 milioane de euro şi au fost atrase 772 de milioane de euro, adică 148% din suma planificată. Pe Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate au fost planificate 64 de milioane de euro şi au fost realizate 78,5 milioane de euro (122,6%), iar la Programul Operaţional Infrastructură Mare au fost planificate 778 de milioane de euro şi au fost realizate 1,035 de milioane de euro (133%).

În cadrul Programului Operaţional Regional au fost planificate 759,27 de milioane de euro şi s-au realizat 760 de milioane de euro (100%), iar la Competitivitate s-au planificat 86 de milioane de euro şi s-au realizat 91,2 de milioane de euro (105%).

În Programul Operaţional Capacitate Administrativă au fost planificate 59,89 de milioane de euro şi au fost realizate 60 de milioane de euro (100%), pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică au fost planificate 49,54 de milioane de euro şi au fost realizate 50,1 de milioane de euro (100%), iar pe Programul România - Bulgaria au fost planificate 18,5 de milioane de euro şi au fost realizate 34 milioane de euro (183%).

De asemenea, în Programul România-Serbia au fost planificate 15 milioane de euro şi au fost realizate 14,67 milioane de euro (100%), iar în Programul România - Ungaria au fost planificate 29,8 de milioane de euro şi s-au realizat 30 de milioane de euro (100%).

* Contracte cu finanţare europeană, premise pentru absorbţia viitoare de fonduri

Spitalele româneşti au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale şi de protecţie în lupta anti Covid-19, potrivit informaţiilor publicate de MFE.

Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanţare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilităţii REACT-EU. Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.

Pe 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităţilor spitaliceşti ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare iniţială de 350 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităţilor spitaliceşti care au înţeles oportunitatea finanţării atât în lupta actuală cu virusul, cât şi în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susţin reprezentanţii MFE.

De asemenea, a fost semnat, la începutul lunii octombrie, un contract de finanţare în valoare de 1 miliard de euro pentru acordarea de granturi destinate IMM-urilor, finanţare asigurată prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate (POC).

Granturile negociate de Ministerul Fondurilor Europene cu Comisia Europeană sunt de trei tipuri: microgranturi în valoare totală de 100 milioane euro (85 milioane euro fonduri europene şi 15 milioane euro de la bugetul de stat) pentru IMM-urile care nu aveau angajaţi la sfârşitul anului 2019, PFA-uri şi ONG-uri cu activitate economică în anumite domenii; granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane euro (265 milioane euro fonduri europene, 42,5 milioane euro de la bugetul de stat şi contribuţie beneficiari - 42,5 milioane euro) şi granturi pentru investiţii în valoare totală de 550 milioane euro (415,87 milioane euro fonduri europene, 62,38 milioane de euro - de la bugetul de stat şi 71,74 milioane euro - contribuţia beneficiarilor).

Tot în cursul acestui an au fost depuse cereri de finanţare de 685 milioane de euro în cadrul programului "Innotech Student". Practic, valoarea cererilor de finanţare pentru apelul de proiecte "Innotech Student" depăşeşte cu 3.400% alocarea iniţială, iar până în prezent au fost depuse 351 de solicitări în valoare de 685 milioane de euro, conform datelor centralizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFP). Alocarea pentru acest apel finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) este de 20 de milioane de euro.

Lista proiectelor finanţate în cadrul apelului POCU şi a administratorilor de schemă selectaţi va fi publicată de ministerul de resort în martie 2021, iar ulterior administratorii de schemă vor selecta tinerii care vor beneficia de pregătirea în domeniul antreprenoriatului.

Derularea programelor de sprijin pentru studenţii ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru finanţare este estimată în perioada ianuarie - martie 2022, în timp ce implementarea planurilor de afaceri urmează să aibă loc în perioada aprilie 2022 - martie 2023.

Totodată, pe 13 octombrie, a fost semnat contractul de finanţare pentru modernizarea şi extinderea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). În cadrul proiectului european va fi dezvoltat, în premieră pentru România, un sistem naţional de prognoză a calităţii aerului pentru marile aglomerări urbane. Astfel, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului va fi extinsă cu 60 de staţii de monitorizare noi, investiţia în acest proiect fiind de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro sunt bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), iar un milion de euro din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Reţeaua naţională are, în acest moment, 148 de staţii în funcţiune la nivel naţional, iar în Bucureşti există opt puncte de măsurare a calităţii aerului amplasate în zonele: Cercul Militar Naţional, Lacul Morii, Titan, Baloteşti, Măgurele, Bucur Obor, Drumul Taberei şi Berceni.

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


Ministerul Fondurilor Europene finanţează, prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare, proiecte pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale. Până în prezent, în cadrul apelului POIM, au fost depuse 24 proiecte, în valoare de 1,16 miliarde lei. Acestea sunt în proces de evaluare. Apelul POIM, cu o valoare de 235 milioane euro (peste 1 miliard lei), a fost lansat în contextul în care aproximativ 30% din gospodăriile din România sunt conectate la reţeaua de gaze.

Pe 3 decembrie s-au semnat două contracte pentru investiţii în infrastructura de apă şi canal pentru judeţele Bacău şi Brăila, în total de 700 de milioane de euro. Astfel, în 2020, zece contracte de finanţare au fost semnate, cu o valoare de 2,2 miliarde de euro. În plus, se află în pregătire alte 12 contracte de finanţare pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, care vor însuma 2,9 miliarde de euro.

Pe 10 noiembrie, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, şi fostul ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloş au semnat un contract de finanţare din fonduri europene pentru reabilitarea a 210 kilometri din reţeaua principală de termoficare din cei 954 de km pe care aceasta îi are, respectiv 22%. Este vorba despre un contract în valoare de 1,6 miliarde lei, din care 1,3 miliarde lei finanţare nerambursabilă. Lucrările vor permite reducerea pierderilor pe reţeaua de distribuţie şi îmbunătăţirea condiţiilor în care sunt furnizate căldura şi apa caldă.

 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


În plus, MFE a publicat ghidurile solicitantului pentru dotarea şcolilor şi universităţilor cu echipamente de protecţie medicală şi IT, necesare desfăşurării activităţii didactice în pandemie. Apelul ''Condiţii specifice de accesare a fondurilor pentru consolidarea capacităţii unităţilor de învăţământ de stat în vederea gestionării situaţiei de pandemie generată de virusul SARS-COV-2'' are o alocare de 85 de milioane de euro şi va finanţa achiziţia de către unităţile de învăţământ de echipamente de protecţie medicală/dispozitive medicale şi dezinfectanţi, precum şi containere sanitare mobile. Proiectele vor putea fi depuse în perioada 25 octombrie 2020 - 15 ianuarie 2021.

De asemenea, apelul "Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură - Secţiunea e-Educaţie" (apelul 2) dedicat tabletelor şcolare şi echipamentelor/dispozitivelor IT pentru activitatea didactică are o alocare de 100 milioane euro şi va fi finanţat prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate. Proiectele vor putea fi depuse în perioada 25 octombrie 2020 - 15 ianuarie 2021.

* Alocări pentru viitoarea perioadă de programare 2021- 2017

Programul Operaţional de Sănătate beneficiază de o alocare istorică de 4,2 miliarde de euro în perioada 2021 - 2027, iar suplimentar au fost prevăzuţi alte 100 de milioane de euro din Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pentru dezvoltarea unor terapii celulare sau chirurgii bilopancreatice de care va beneficia inclusiv Institutul Clinic Fundeni.

Pentru prima data, România va avea un Program Operaţional de Sănătate, cu o valoare de 4,2 miliarde euro, care va cuprinde intervenţii în infrastructura şi serviciile de îngrijire a sănătăţii, inclusiv digitalizare în sănătate, măsuri de cercetare în domeniul medical şi programe de screening populaţional/tratament precoce.

Prevenţia medicală ocupă un rol important în proiectele cu finanţare europeană în Programul Operaţional de Sănătate, iar pentru perioada următoare de programare 2021 - 2027 sunt alocaţi pentru prevenţie medicală 775 de milioane de euro. Astfel, 50.000 de beneficiari, respectiv persoane vârstnice, cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani, vor avea posibilitatea să efectueze aceste teste pentru prevenţia medicală a cancerului colono-rectal.

"Este cea mai mare sumă pe care o avem pentru 11 tipuri de afecţiuni, printre care cu frecvenţa cea mai mare este cancerul colono-rectal, cancerul mamar sau cancerul de col uterin, iar numărul de beneficiari, respectiv români care vor putea să efectueze aceste teste suportate din fonduri europene, este de peste 4 milioane", a menţionat Boloş.

Un alt program care va fi avut în vedere în domeniul sănătăţii este cel de asistenţă medico-socială în spaţiul rural, şi anume, înfiinţarea de cabinete medicale la sate, suma alocată fiind de 650 de milioane de euro.

Totodată, fostul ministru al Fondurilor Europene a anunţat că pentru următoarea perioadă de programare România va avea 1 miliard de euro pentru a susţine activitatea din universităţi.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


"Anunţ în premieră că avem pentru următoarea perioadă de programare 1 miliard de euro pentru a susţine activitatea din universităţi, activitatea de cercetare, dar şi pentru a sprijini activităţile studenţilor către o tranziţie mai uşoară către piaţa muncii. Dintre aceste programe pe care le avem în vedere pentru următoarea perioadă de programare, primul dintre ele este cel dedicat studenţilor cunoscut sub denumirea de Innotech Student, pentru care apelul de proiecte s-a încheiat la sfârşitul lunii septembrie şi pentru care am avut înregistrate un număr record de cereri de finanţare de 351 de aplicaţii cu o valoare a bugetelor de 650 de milioane de euro", a menţionat Boloş.

Totodată, fostul ministru al Fondurilor Europene a subliniat că pe acelaşi tip de activitate urmează să fie susţinute iniţiativele antreprenoriale ale studenţilor, având alocat un buget de peste 270 de milioane de euro în următoarea perioadă de programare, astfel încât aceştia să fie sprijiniţi pentru a avea o tranziţie uşoară spre piaţa muncii.

Pentru universităţi, atât pentru dezvoltarea infrastructurii acestora, cât şi dotarea lor cu echipamente pentru activităţile curente este o linie de finanţare de 220 de milioane de euro în cadrul Programului Operaţional Regional, iar pentru activitatea de cercetare bugetul dedicat se ridică la 125 de milioane de euro, pe care România este în proces de negociere cu Uniunea Europeană.

Sectorul educaţiei va beneficia în total de fonduri europene de 600 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro din actuala perioadă de programare şi 450 de milioane de euro din perioada 2021-2027, potrivit lui Marcel Boloş, iar peste 5 miliarde de euro vor fi alocaţi pentru infrastructura de apă şi canal, a anunţat fostul premier Orban. Astfel, în exerciţiul financiar multianual 2021 - 2027, din Fondul de Coeziune s-a alocat o sumă de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, a fost prevăzută finanţarea unor proiecte în acest tip de infrastructură de apă şi canal şi din Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, cu 1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă un program ce prevede alocarea unei sume de 500 de milioane de euro, pentru realizarea de fose septice în satele unde nu este eficientă realizarea de reţele de canalizare. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.