COD GALBEN: 29-11-2020 Intre 02:15 si 06:00 se va semnala ploaie slabă care va depune polei in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Vâlcea, Județul Dolj, Județul Mehedinţi; COD GALBEN: 29-11-2020 Intre 02:00 si 06:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Galaţi, Județul Vrancea; COD GALBEN: 29-11-2020 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala local și temporar - ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m; izolat și trecător, burniță sau ploaie slabă care va depune polei in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Buzău, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 29-11-2020 Intre 02:00 si 06:00 se va semnala local - ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Profesorii vor intra în prima linie după începerea anului şcolar în lupta cu coronavirusul, dar în prezent sunt într-o stare de derută şi de nemulţumire din cauza confuziei create de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte măsurile de protecţie în şcoli, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret", Marius Nistor, într-un interviu pentru AGERPRES.

În opinia liderului de sindicat, Guvernul şi-ar dori ca profesorii să boicoteze începerea anului şcolar, îngrijoraţi de perspectiva lipsei implementării de către autorităţi a tuturor măsurilor sanitare în şcoli, însă dascălii nu vor face acest lucru.

Preşedintele FSE "Spiru Haret" a mai vorbit în interviu despre dubla-măsură prin care Guvernul a acordat medicilor stimulentul financiar de 2.500 de lei motivat de riscul infectării acestora, deşi profesorilor le-a refuzat măririle de salariu prevăzute anterior, cu toate că riscul de infectare ar creşte la profesori în proximitatea elevilor.

Nu în ultimul rând, liderul de sindicat le-a cerut părinţilor să nu arunce pe umerii profesorilor sarcina triajului general al sănătăţii elevilor, care ar trebui realizat zilnic chiar înainte de plecarea elevului către şcoală, întrucât efectuarea unui triaj epidemiologic de către cadrele medicale înainte de accesul elevilor în şcoli ar bloca programul unităţilor de învăţământ.

AGERPRES: Cum văd profesorii din învăţământul primar şi gimnazial apropierea începerii anului şcolar, în contextul pandemiei?

Marius Nistor: Nu există vreo diferenţă de opinie între organizaţiile sindicale, până la urmă înainte de a fi membri de sindicat, suntem cadre didactice şi suntem şi părinţi şi suntem cu toţii interesaţi ca şcoala să înceapă în condiţii de siguranţă deplină a sănătăţii copiilor, a cadrelor didactice şi a întregului personal angajat în unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar. Trebuie să fie un mediu de siguranţă şi pentru părinte, în momentul în care îşi trimite copilul la şcoală să ştie că mediul este sigur şi că se oferă toate condiţiile necesare, cu toţii ne dorim acest lucru. Însă putem constata că ceea ce se întâmplă şi în alte state europene, mult mai evoluate, din nefericire se regăseşte şi la noi: o oarecare degringoladă, multă confuzie, întârzierea apariţiei unor reglementări, cel puţin din partea Ministerului Sănătăţii, pentru că acolo sunt specialiştii care pot stabili foarte clar în care scenariu se poate încadra o unitate de învăţământ, în varianta cea mai pozitivă face-to-face sau hibridă sau online.

În momentul în care informaţiile vin cu mare greutate, în momentul în care apar declaraţii contradictorii, culmea, chiar din partea specialiştilor - unii vin şi spun că ar trebui purtată masca în şcoală, alţii vin şi spun că n-ar trebui purtată - apare această nemulţumire şi derută în rândul corpului profesoral, a celor care lucrează în sistem şi bineînţeles a părinţilor. Noi avem nevoie de lucruri foarte clare din partea Executivului, din partea specialiştilor: mai bine gândeşti de 10 ori sau măsori de 10 ori şi tai o dată, cam asta era vorba din popor. Mai bine gândeşti o săptămână, dar când vorbeşti, vorbeşti pe aceeaşi limbă, nu unul spune un lucru şi altul spune cu totul şi cu totul altceva. Discutăm despre mai mult de un milion şi jumătate de copii, dacă nu chiar mai mult, discutăm de 250.000 de cadre didactice şi peste 60.000 de salariaţi - personal nedidactic şi didactic auxiliar. Nu ne putem permite aici să venim cu lucruri neclare.

AGERPRES: Practic vă deranjează confuzia autorităţilor, lipsa unui mesaj unitar...

Marius Nistor: Este o stare de confuzie, din lipsa unui mesaj unitar. Pe de o parte se declară că trebuie asigurate măşti, că Guvernul va asigura măşti pentru toate cadrele didactice şi pentru toţi copii care vor intra în unităţile de învăţământ, iar pe de altă parte vin şi spun că "nu ne putem permite să asigurăm măşti pentru fiecare copil şi cadru didactic, trebuie să diferenţiem, să dăm în funcţie de poziţia socială sau de situaţia socială a fiecărui copil în parte şi a cadrului didactic". Cu această ocazie atrag atenţia, dacă e să mă refer la personalul din învăţământ: există regulile prevăzute de Codul Muncii, sunt instrucţiuni ale Inspectoratului Teritorial de Muncă, ale contractelor colective de muncă - angajatorul este obligat să-mi asigure mie toate condiţiile de muncă. Vorbim aici inclusiv de asigurarea mijloacelor de protecţie: nu-mi asiguri măştile de protecţie, nu-mi asiguri securitatea, adică dezinfectanţi, posibilităţile de asigurare a igienei? Atunci reacţionez în conformitate cu prevederile legale. Este răspunderea legală a angajatorului, iar Guvernul trebuie să înţeleagă foarte bine treaba aceasta.

Ţările europene au investit sute de milioane de euro în măsuri de protecţie sanitară în şcoli. Trebuie să fim şi noi atenţi la ceea ce facem în România. Eu înţeleg că în câteva luni n-o să recuperezi niciodată ceea ce s-a stricat în 30 de ani, şi de asta este bine ca politicienii noştri să vorbească pe un ton mai scăzut când e vorba de educaţie, că toţi şi-au adus contribuţia la situaţia în care ne aflăm, că n-au fost numai miniştri de o anumită coloratură politică în fruntea ministerului. Toţi au mers pe prorogarea articolului privind finanţarea învăţământului preuniversitar şi universitar cu 6% din PIB, niciodată nu s-a pus în aplicare această prevedere, întotdeauna s-a mers pe subfinanţare, s-a mers cu un cost-standard care a fost subdimensionat din start, s-au cedat cu mare uşurinţă clădiri de învăţământ preuniversitar, li s-a schimbat destinaţia, s-a mers pe efective peste limitele prevăzute de lege la grădiniţe - efective de preşcolari la grupe şi de elevi la clase, deci este vorba de urmările a 30 de ani de lipsă de interes faţă de educaţie. Iar acum a venit această pandemie, care ne transmite un mesaj clar tuturor, şi mai ales celor care decid: nu se mai poate!

AGERPRES: Dacă angajatorul nu va asigura profesorilor la începutul anului şcolar condiţiile de protecţie sanitară - măşti, dezinfectanţi - cum veţi reacţiona?

Marius Nistor: Răspund printr-o întrebare: îşi permite cineva să rişte viaţa unui copil sau a unui cadru didactic într-o unitate de învăţământ? Îşi permite cineva să încalce dreptul copilului la educaţie, neasigurând condiţiile necesare? Eu ştiu că poate Guvernul şi-ar dori ca sindicatele să boicoteze începutul de an şcolar, că le-ar conveni - "noi am vrut să începem şcoala, n-au vrut cei de la sindicate!". Vă spun eu că nu vom reacţiona la modul acesta. Vom scoate în evidenţă toate neajunsurile cu care se confruntă şcoala acum, înainte de începerea anului şcolar. Vom scoate în evidenţă tot ceea ce trebuiau să facă autorităţile locale şi nu au făcut, pentru că sunt şcoli unde autorităţile locale au investit bani masiv şi au asigurat toate condiţiile necesare, şi alte zone în care autorităţile locale, când a fost starea de urgenţă, veneau şi cereau şcolilor să comunice ce economii s-au făcut prin faptul că elevii n-au fost prezenţi în unităţile de învăţământ. Pe ei îi interesau economiile şi cum pot dirija banii în altă parte. Iată faţa aceasta urâtă a ceea ce înseamnă administraţie locală: unii care se implică şi alţii care efectiv sunt total dezinteresaţi de ceea ce se întâmplă cu şcoala, şi aşteaptă să vină altcineva care să le rezolve problemele. Când autorităţile locale au preluat şcolile în proprietatea lor, în momentul acela au obligaţia să investească masiv şi să asigure toate condiţiile. Angajatorul, la rândul lui, are o obligaţie, conform legii, faţă de salariaţi.

AGERPRES: Vă rog să detaliaţi ideea pe care tocmai aţi enunţat-o, potrivit căreia Guvernul şi-ar dori ca profesorii să saboteze începerea anului şcolar.

Marius Nistor: Dacă noi am boicota începerea anului şcolar, pentru ei ar fi o justificare de ce nu începe anul şcolar. Nu pentru că nu s-au pregătit ei, ci doar pentru că au reacţionat sindicatele şi salariaţii din învăţământ. Ar fi o acoperire perfectă pentru ceea ce trebuiau să facă şi nu au făcut. Şi atunci prefer o variantă care va scoate în evidenţă tot ceea ce trebuiau să facă factorii de decizie şi nu au făcut. Noi vom fi în şcoli, dar în momentul în care constatăm că siguranţa copiilor, a elevilor, a preşcolarilor, a cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar şi nedidactic este pusă în pericol, în momentul în care constat că nu pot să îmi desfăşor activitatea mea profesională pentru că n-am conexiune la internet, pentru că nu am device-urile necesare, chit că avem şi o lege care prevede acest lucru, în acel moment vom reacţiona ca atare, şi cerem părinţilor şi elevilor să fie alături de noi, pentru că este în interesul lor. Şi vom face tot ceea ce este necesar pentru ca legislaţia în vigoare să fie respectată - şi Codul Muncii şi contractele colective de muncă şi toate celelalte legi care prevăd asigurarea unor condiţii pentru cadrele didactice pentru desfăşurarea activităţii didactice în condiţiile de pandemie.

Eu sper ca la nivelul autorităţilor să existe responsabilitate, sper să existe foarte multă înţelepciune, sper să iasă din logica asta electorală, că se apropie alegerile locale, şi să fie foarte preocupaţi de ce ar trebui să se întâmple cu şcoala. Să înceteze cu declaraţiile contradictorii, să nu mai lanseze informaţii de genul că "dăm măşti doar la unii şi la alţii nu, că nu avem capacitatea necesară". Ba da, trebuie să ai capacitatea necesară, pentru copii, pentru cadrele didactice, pentru societate trebuie să faci tot ceea ce este necesar. Nu există noţiunea "nu se poate face un astfel de lucru".

Trebuie să fim cu toţii responsabili, iar cei trei actori importanţi în ceea ce înseamnă Educaţie - profesori, părinţi şi elevi - să acţioneze unitar în perioada care va urma. Va fi o perioadă dificilă, dar cred că numai împreună şi cu toată responsabilitatea şi cu înţelepciunea şi a autorităţilor locale şi a factorilor politici, fie că sunt în opoziţie fie că sunt la putere, să ne conjugăm eforturile astfel încât să reuşim să facem ca această pandemie să se termine cât mai repede cu putinţă. Este un îndemn la responsabilitate, la înţelepciune, la empatie a unora faţă de ceilalţi, să ne înţelegem problemele şi să reacţionăm ca atare, ca membri ai unei societăţi responsabile.

AGERPRES: Cât de realist vi se pare scenariul în care elevii trebuie să poarte masca în timpul cursurilor şi ce aşteptări au profesorii de la elevi pe acest subiect?

Marius Nistor: Lucrurile sunt discutabile: specialiştii spun că masca trebuie purtată, dar tot specialiştii spuneau la un moment dat că în timpul orelor, atât timp cât elevul rămâne în banca lui, nu ar fi obligatorie purtarea măştii. Acum, dintr-o dată, se merge pe varianta că masca este obligatorie. Eu mă raportez la ceea ce spun specialiştii, adică cei de la Ministerul Sănătăţii, că masca este obligatorie în unitatea de învăţământ, mai puţin pentru clasele pregătitoare, învăţământul primar şi preşcolari. Dar şi acolo se pot crea alte condiţii, sunt diverse metode de izolare a spaţiului personal al fiecărui elev. Sunt şcoli în care se poate respecta distanţarea fizică, au clase cu o suprafaţă suficient de mare, de peste 50 de metri pătraţi. Aici discutăm de regulă de şcolile care lucrează într-un singur schimb, de şcolile care au o anumită vechime, şcoli centenare, cu săli de clase mari, spaţioase. Dar în egală măsură avem şcolile construite după tipicul comunist, în care sala de clasă poate să aibă şi 20-25 de metri pătraţi. Acolo cu greu poţi să ţii în jur de 15 elevi. Deci sunt condiţii diferite de la o şcoală la alta, de la o zonă la alta.

Sunt diferenţe majore între rural şi urban. În rural, de exemplu, trebuie să ne raportăm la faptul că nu există o densitate şcolară atât de mare, sunt spaţii, iar copiii pot veni în şcoală, deci pot participa la activitatea de predare face-to-face, pentru că nu există o încălcare a limitelor maxime stabilite de lege, nu există o presiune din acest punct de vedere. Dar sunt şcoli şi grădiniţe în mediul urban, unde, cu părere de rău, avem peste 35 sau chiar 40 de preşcolari sau elevi la grupă sau la clasă. Acolo, indiferent de dimensiunea clasei, este greu să lucrezi cu toţi deodată. Dar sunt soluţii.

AGERPRES: În mediul urban, din cauza densităţii din şcoli, va îngrijorează perspectiva ca profesorii să ajungă ca în timpul orelor să verifice respectarea purtării măştii, să facă muncă de agenţi sanitari în loc să se ocupe cu predarea?

Marius Nistor: Nu. Nu asta este treaba profesorului, să fim serioşi. Profesorul trebuie să predea. La rândul lui, profesorul trebuie să respecte nişte reguli şi să transmită elevilor regulile pe care le au de respectat. Asta nu înseamnă că preiau ei din atribuţiile unui medic specialist. Fiecare unitate de învăţământ are asistentă sau ar trebui să aibă asistentă sau medic şcolar. Asta de regulă se întâmplă prin oraşe, în mediul rural e mai greu cu aşa ceva. Dar acestea sunt lucruri care ţin de Ministerul Sănătăţii, care ţin de Guvernul României şi aceste probleme trebuie rezolvate în regim de urgenţă. E nevoie de personal calificat. Un cadru didactic trebuie doar să le comunice elevilor nişte reguli, atâta tot. Dar aceste reguli trebuie să vină de la Ministerul Sănătăţii, ori Ministerul Sănătăţii a întârziat nepermis de mult.

De curând a intrat în dezbatere publică regulamentul care prevede condiţiile în care te poţi duce pe un scenariu sau altul. Trebuie să apară ordinul comun al ministrului Educaţiei şi al ministrului Sănătăţii. Acest ordin şi toate aceste reguli trebuie să apară în unităţile de învăţământ, pentru ca toate consiliile de administraţie să nu se simtă expuse, să ştie exact ce au de făcut. S-a întârziat prea mult. Avem nevoie de resurse umane, indiferent de scenariu, mai puţin scenariul roşu. Avem nevoie de personal nedidactic, pentru că igienizarea sălilor de clasă la anumite intervale de timp impun o anumită resursă umană pe care şcolile nu o au în momentul de faţă. Au avut grijă să tot reducă posturi, să tot reducă, să tot reducă, că "n-avem bani", că "finanţarea per capita nu ne permite", "nu v-aţi încadrat în numărul de posturi aprobat anual prin hotărâre de Guvern", şi acum dau din colţ în colţ, că au nevoie şi de oameni şi de bani.

AGERPRES: Cum mulţi dintre profesori au o anumită vârstă, există vreo îngrijorare cu privire la vulnerabilitatea lor faţă de virus în mediul şcolar?

Marius Nistor: În ultima vreme s-a demonstrat că virusul nu ţine cont de vârstă, dar putem avea cadre didactice care au boli asociate, iar în situaţia respectivă trebuie să le dai posibilitatea să rămână acasă şi să poată să-şi desfăşoare activitatea online. Deci ne interesează siguranţa vieţii cadrelor didactice şi trebuie să se ţină cont de aşa ceva. Cu ocazia examenelor naţionale s-a demonstrat că situaţia colegilor noştri cu boli asociate a fost în atenţia noastră şi a ministerului. Nu ne putem permite să riscăm viaţa niciunui cadru didactic, este la fel de preţioasă ca viaţa oricui din această ţară. Dar mai departe, dacă mergem pe varianta hibridă sau pe varianta face-to-face, dacă ai un cadru didactic care are boli asociate şi va dori să desfăşoare activitatea online, pentru că nu poţi să-i restricţionezi acest drept, ai nevoie şi de înţelegerea părinţilor. Vor fi părinţi înţelegători în momentul în care vor afla că o anumită clasă trebuie să facă anumite ore online, sau se vor revolta că pe ei nu îi interesează care e situaţia cadrului didactic, el să vină în şcoală şi dacă nu-i convine să plece. Discutăm despre relaţia care ar trebui să existe între şcoală, între cadrele didactice şi părinţi. Dacă mergem pe chestiile astea absurde fără să ţinem cont de aceste situaţii, din păcate pierdem cu toţii.

Am văzut în ultima vreme că există o reacţie de revoltă din partea părinţilor, că nu vor să-şi asume niciun fel de răspundere, nu vor să completeze niciun fel de declaraţie vizavi de situaţia copiilor în momentul în care îi trimit la şcoală. Că ei nu vor să răspundă sub nicio formă, că nu au competenţele medicale corespunzătoare. Dar, fără supărare, sunt numeroase situaţii în care părinţii îşi trimiteau copiii la grădiniţă sau la şcoală deşi erau bolnavi. Aveau febră, le curgea nasul, nu îi interesa, nu îi duceau la medic: "du-te la şcoală sau la grădiniţă, lasă că te imunizezi acolo în colectivitate". Nu ne permitem, în momentul de faţă, aşa ceva. Primul triaj trebuie să apară la nivel de familie, nu trebuie să fii medic specialist să constaţi că ai un copil care este puţin apatic, că are temperatură, că tuşeşte, că-i curge nasul şi că trebuie să-l duci la medic, nu să-l trimiţi la şcoală. Asta o obligaţia părintelui, şi trebuie să şi-o asume ca atare.

AGERPRES: Deci vă doriţi mai multă responsabilitate din partea părinţilor...

Marius Nistor: Da, pentru că aşa cum ni se cere nouă responsabilitate, cerem şi noi din partea părinţilor acelaşi lucru. Nu toţi fac la fel. Mulţi părinţi sunt oameni de o extraordinară calitate, oameni care ţin cont de toate aceste aspecte, nu-şi trimit copiii bolnavi la şcoală. Dar sunt şi alţii, care zic "lasă, domnule, merge la şcoală, să aibă şcoala grijă de el". Acestea sunt realităţi pe care noi nu le putem ignora. Nu putem merge de pe poziţii extremiste. Hai să înţelegem: dacă eu ca şi cadru didactic, îmi asum nişte responsabilităţi, noi vom da declaraţii, părinţii de ce nu trebuie să fie obligaţi la aşa ceva? Şcoala trebuie să răspundă pentru absolut orice? Gândiţi-vă la situaţia în care părinţii nu dau nicio declaraţie şi un copil se îmbolnăveşte în şcoală. Automat ne trezim cu procese îndreptate împotriva şcolii şi împotriva cadrelor didactice. Credeţi că ni le asumăm noi? Pentru ce?

AGERPRES: Nu este personalul medical din şcoli cel care ar trebui să facă triajul epidemiologic?

Marius Nistor: Vă întreb un lucru: câţi medici ar trebui să fie într-o şcoală ca să poată asigura triajul? Vă daţi seama cât ar dura triajul dimineaţa, la intrarea în şcoală, la o şcoală de 800 de copii? Asta ar însemna ca noi, profesorii, să nu mai facem nicio activitate. Eu vorbeam de lucrurile de bun-simţ, pe care le poate face oricine. Când eşti în familie, îţi dai seama dacă ai copilul bolnav sau nu, sunt nişte semne pe care le poate identifica oricine, nu trebuie să fie medic. Eu nu vreau să-mi văd colegii, în momentul de faţă, expuşi unor acţiuni în instanţă nejustificate. Nu vreau ca responsabilitatea să fie doar a noastră, iar partenerul meu, pentru că părinţii sunt un partener al şcolii, se derobă de absolut orice responsabilitate. Nu se poate! Ori facem echipă, ori înseamnă că nu ne gândim la interesul copiilor. Nu e vorba de o situaţie conflictuală, dar trebuie înţelese poziţiile fiecărei părţi. În alte părţi, unii părinţi nu vor să-şi ducă copiii la şcoală, şi statul îi ameninţă că-i amendează dacă nu-şi trimit copiii la şcoală. Deci această stare de confuzie şi nesiguranţă nu se manifestă numai la noi. Trebuie să fim corecţi, să nu fim ipocriţi: şi în ţările super-dezvoltate, care au investit masiv în educaţie, apar probleme similare cu ale noastre. Nimeni nu ştie cum să reacţioneze perfect în faţa unei asemenea ameninţări, unei asemenea pandemii. Nici ei nu ştiu! Iar pe de altă parte, fără supărare, dar şi societatea civilă şi fiecare membru al societăţii civile ar trebui să fie mai responsabil în spaţiul public. Vedem şi noi ce s-a întâmplat după măsurile de relaxare - cât de responsabili devin unii.

AGERPRES: Cum vedeţi amânarea de către Guvern a aplicării legislaţiei care prevedea creşterea salariilor profesorilor de la 1 septembrie?

Marius Nistor: Era conform Ordonanţei 114 pe legea salarizării, ultimele creşteri salariale trebuiau acordate până în anul 2022. Pe ordonanţa 114, creşterile au fost aduse până la 1 septembrie 2020. Banii au fost prinşi în bugetul Educaţiei, finanţarea era asigurată, până la rectificarea bugetară, când domnul Cîţu a luat bani din creşterile salariale şi i-a dirijat în altă parte. Noi putem înţelege foarte multe lucruri: că e o perioadă de criză, că a fost nebunia cu pensiile, cu alocaţiile, cu tot felul de legi ultra-populiste care au fost lansate de către Parlament şi că tot cerând - tot cerând, la un moment dat nu mai sunt bani. Ceea ce deranjează este minciuna. Să vii să spui că banii nu au fost prevăzuţi în buget, că majorarea salarială din 2020 este 1% din PIB, asta nu poate fi tolerată. Mai ales când vorbim de corpul profesoral. Spune adevărul şi nu minţi! Ori Ministerul de Finanţe a minţit: banii erau în Legea Bugetului.

AGERPRES: Vreţi să spuneţi că banii pentru creşterile salariale ale profesorilor din septembrie erau prevăzuţi în Bugetul iniţial pe anul 2020, cel calculat de Guvern în decembrie anul trecut?

Marius Nistor: Categoric! Banii au fost acolo, până la rectificare. I-au mutat ei şi trebuie să îşi asume răspunderea pentru ce au făcut. Şi acum vin şi gândesc din punct de vedere al corpului profesoral: medicii şi cei care lucrează în sănătate au beneficiat de aplicarea prevederilor Legii 153 - legea salarizării, într-o singură tranşă. Şi este foarte bine că s-a întâmplat aşa, era un domeniu prioritar, pierdeam foarte mulţi medici de bună calitate, care plecau din ţară pentru că aveau salarii proaste. A început pandemia şi Guvernul, iar, într-un mod justificat, le-a acordat 2.500 de lei suplimentar, pe motiv că sunt în prima linie, şi, din nou, bravo pentru acest gest, este corect şi l-am acceptat şi l-am susţinut. Ceea ce uită guvernanţii în momentul de faţă este că din 14 septembrie cadrele didactice intră în prima linie şi conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ei sunt categoria socio-profesională cu grad ridicat de risc de infectare, pentru că vor intra în contact cu un număr foarte mare de persoane, respectiv copiii. Şi care este reacţia faţă de ei, care e respectul faţă de ei? În primul rând îî minţi cu neruşinare, în loc să spui adevărul, şi nu le mai acorzi - nu să le dai ceva în plus, ci să le dai ceea ce prevedea Ordonanţa 114, adică le aduceai o creştere salarială mai devreme, în 2020. Deci dacă dăm dovadă de responsabilitate, dacă respectăm corpul profesoral, atunci facem tot ceea ce este posibil şi respectăm toate angajamentele, chiar dacă nu ţi le-ai luat tu, le respecţi şi le duci la îndeplinire şi nu minţi! Un politician nu are dreptul să mintă, mai ales în situaţii de genul acesta. Ori, ceea ce a făcut Ministerul de Finanţe este incalificabil. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.