COD GALBEN: 02-06-2020 ora 17 Intre 17:30 si 18:30 se va semnala local - frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni in Județul Olt, Județul Dolj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 02-06-2020 ora 17 Intre 17:30 si 19:00 se va semnala local - grindină de mici dimenisiuni, descărcări electrice in Județul Alba, Județul Alba, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, susţine că există stocuri suficiente de alimente, inclusiv din cele specifice Sărbătorilor Pascale, dar pentru asigurarea securităţii alimentare a românilor a solicitat suspendarea exporturilor de cereale şi a câtorva produse agroalimentare de bază pe perioada stării de urgenţă, decizie inclusă în Ordonanţa Militară nr. 8.

El a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, că tot prin această ordonanţă militară pieţele agroalimentare vor rămâne deschise, iar accesul va fi permis numai producătorilor agricoli cu certificat de producător.

Oros a subliniat că va solicita la rectificare nu neapărat bani în plus, ci posibilitatea de a transfera anumite sume din buget pentru a plăti mai devreme subvenţia la motorină şi pentru susţinerea costurilor cu apa necesară irigaţiilor.

Ministrul Agriculturii a susţinut că tot ceea ce se întâmplă în sector în această perioadă va fi atent monitorizat, pentru a putea compensa la sfârşitul crizei pierderile înregistrate de cei care au lucrat corect.

Şeful MADR a mai vorbit în interviu despre modul de sacrificare şi de comercializare a mieilor în această perioadă, despre problemele întâmpinate din cauza secetei, dar şi despre solicitările transmise Comisiei Europene privind plata avansului pe suprafaţă începând cu luna septembrie şi creşterea cuantumului la 85%.

AGERPRES: Aş vrea să începem cu suspendarea exportului de cereale şi a unor produse agroalimentare de bază. De ce aţi luat această decizie?
Adrian Oros: Noi am monitorizat stocurile, dar am monitorizat şi exporturile şi am fost îngrijoraţi că în luna martie au crescut foarte mult exporturile comparativ cu luna martie a anului trecut. Văzând şi evoluţia stocurilor am luat această decizie, care desigur este o decizie radicală şi bineînţeles care va fi contestată în următoarele zile. Vrem să rămână în ţară toate aceste produse, în toată această perioadă de urgenţă, pentru asigurarea securităţii alimentare a românilor, de aceea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a inclus în Ordonanţa Militară nr.8 suspendarea exporturilor pentru unele produse agroalimentare de bază, în perioada stării de urgenţă. Dacă vedem că în următoarea perioadă situaţia se îmbunătăţeşte, pe unele dintre aceste produse o să le scoatem în următoarea ordonanţă, dar în acest moment aceasta este decizia. Lista se poate modifica, putem tăia sau include alte produse, dar cu siguranţă cerealele rămân pe listă până la noua recoltă. Noi putem da ordonanţe militare în fiecare săptămână, în funcţie de evoluţia lucrurilor.

AGERPRES: Spuneaţi că aţi fost îngrijorat că au crescut foarte mult exporturile în luna martie. Despre ce cantităţi este vorba?
Adrian Oros: Ştiu că în luna martie s-au exportat aproape 800.000 de tone de cereale, cu 300.000 de tone mai mult faţă de martie anul trecut, iar în România se consumă, în medie, 170.000 de tone de cereale pe lună. Am făcut un calcul, cum stăm cu aceste stocuri la Rezervele Statului, cum stăm cu aceste stocuri la operatori şi am oprit exporturile ca să ne asigurăm până la noua recoltă, care va fi foarte slabă.

AGERPRES: Ce sistem de raportare a stocurilor aveţi?
Adrian Oros: Acest sistem de raportare a stocurilor l-am făcut încă din prima zi a stării de urgenţă prin serviciile noastre de la politici agricole, dar şi prin Direcţiile Agricole judeţene, ele având evidenţa tuturor agenţilor economici din fiecare judeţ, dar şi prin asociaţii. Am făcut acest lucru şi i-am rugat, pentru că nu există o obligaţie - poate doar morală din partea lor - să ne furnizeze stocurile, să ştim cum stăm la nivel naţional şi aici ne interesează cel mai mult alimentele de bază. Acestea sunt foarte importante, ca să ştim sigur că pe toată perioada crizei vor fi alimente suficiente, iar în cazul cerealelor să avem suficiente până la noua recoltă.

Ştiu că tentaţia multor agenţi economici, mai ales a celor mari, care au cantităţi mari, este de a specula această perioadă şi de a obţine profit. Asta este evident. De aceea am făcut apel la ei să fie solidari în această perioadă de două, trei luni de zile, să fie mai echilibraţi şi mai responsabili, pentru că vor avea nevoie de consumatori şi de parteneri de afaceri după ce trece perioada de criză. Să nu încerce să fure startul, pentru că, pe termen mediu şi lung, am putea pierde cu toţii, dacă unii pe termen scurt cred că ar putea să câştige ceva. Şi cu siguranţă vor fi şi asemenea iniţiative mai puţin sănătoase, dar prin instrumentele pe care le avem, le monitorizăm, iar instituţiile care au alte tipuri de instrumente, cei de la Consiliul Concurenţei şi cei de la ANPC, să ia măsuri. Noi deocamdată monitorizăm şi stocuri şi preţuri.

AGERPRES: Credeţi că vor fi afectate preţurile acestor produse după această interdicţie de export? Vom asista iar la cumpărături de panică?
Adrian Oros: Nu cred că se va întâmpla acest lucru. Aţi văzut că acum au scăzut peste tot vânzările, dar înainte cu două zile şi în primele zile după declararea stării de urgenţă, toată lumea şi-a umplut cămările, inclusiv agenţii economici, de aceea nu se mai mişcă nimic pe piaţă. Lumea consumă încă din ceea a cumpărat în urmă cu două-trei săptămâni. Atunci am avut agenţi economici care au declarat că aveau vânzări de cinci ori mai mari ca la Paşte şi pe urmă s-au plâns că le-au scăzut vânzările. În aceste condiţii, nu te poţi aştepta ca în următoarele săptămâni să vinzi la fel. Cred că măsura aceasta trebuia luată acum, pentru că nu am vrut să riscăm, chiar dacă mă aştept să fiu atacat.

AGERPRES: Efectiv, pentru ce perioadă ar ajunge stocurile la alimentele de bază? Puteţi avansa un termen?
Adrian Oros: Am spus că avem stocuri suficiente de cereale până la noua recoltă, pe care noi am estimat-o la sfârşit de iulie, pentru că atunci se termină recoltatul la cereale păioase, chiar dacă anul acesta cu siguranţă va fi o producţie mai mică, pentru că este o secetă foarte accentuată.

AGERPRES: În acest context, cum arată culturile agricole?
Adrian Oros: Din păcate, problemele legate de secetă sunt foarte mari, chiar dacă la început în toamnă şi acum în primăvară devreme părea că lucrurile merg bine. Chiar cu lipsa precipitaţiilor a fost o răsărire destul de bună, culturile au avut densităţi optime. Avem însă semnalizări din partea fermierilor, dar şi din partea Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ), că sunt suprafeţe mari calamitate şi de aceea am transmis prefecturilor cât şi DAJ-urilor să constituie de îndată acele comisii de constatare a pagubelor în aşa fel încât să monitorizăm şi suprafeţele şi procentul de pagubă, iar oamenii să beneficieze de aceste adeverinţe. Pe de o parte să le folosească la Finanţe pentru deducere, iar pe de altă parte să fie folosite şi la APIA ca să plătească subvenţia, chiar dacă şi-a schimbat cultura, iar spre sfârşitul crizei să încercăm să-i compensăm cumva pe oamenii aceştia, mai ales acolo unde nu sunt posibilităţi de irigare. Acolo unde sunt posibilităţi de irigare şi nu au făcut contracte, deşi noi am cerut în mod constant lucrul acesta, va fi altfel.

Doar un milion de hectare sunt irigabile şi avem semnate contracte pentru 830.000 de hectare, însă suprafeţele recoltate sunt mult mai mari. Deci nu în toate zonele irigabile fermierii au dorit să facă contracte. Noi i-am tot îndemnat şi sperăm ca pe tot ce este irigabil să avem contracte semnate. Mai ales că aici vrem să obţinem facilităţi în plus. În prezent, echipele care au fost trimise deja de la prefecturi şi DAJ-uri să constate pagubele au şi venit cu procese verbale şi cu poze, cu culturi compromise. Sigur noi le monitorizăm pe toate, le pregătim, şi o să dăm Ordonanţă de Urgenţă ca să-i despăgubim pe oamenii aceştia.

De asemenea, noi monitorizăm tot ceea ce se întâmplă în această perioadă de criză în sectorul nostru de activitate şi vom încerca să obţinem nişte ajutoare de stat pentru a compensa pierderile înregistrate în agricultură şi industrie alimentară de la începutul crizei. Au apărut probleme în unele sectoare, sunt producţii şi stocuri mari, dar lucrurile se schimbă de la o lună alta şi nu-i lăsăm pe şmecheri să profite. Vrem să intervenim cât mai corect şi să nu bulversăm piaţa şi aşa bulversată de criză. Nu va fi un an uşor, pentru că se suprapun şi pesta, şi seceta, şi criza coronavirusului.

AGERPRES: Concret, la ce fel de intervenţii vă gândiţi ?
Adrian Oros: Este foarte important ca la sfârşitul crizei să alocăm exact acelora care au lucrat corect în această perioadă, au rezistat pe piaţă şi care au avut pierderi de venit. Cu siguranţă că în toate domeniile se va întâmpla acest lucru şi fiecare ministru va cere bani pentru domeniul pe care îl gestionează. Şi eu voi face acest lucru şi voi cere bani din bugetul naţional. Vom încerca să luăm bani şi din fondurile europene, dar cu siguranţă gândim scheme de sprijin pentru a compensa pierderile economice pe perioada crizei. Monitorizăm atent tocmai pentru a interveni şi pentru putea injecta acolo unde este nevoie şi unde este corect să dăm, unde au fost pierderi demonstrabile, pe bilanţuri contabile. Vom putea compensa doar unde este economie albă, nu unde este economie gri sau neagră.

I-am rugat pe fermieri să rămână, să nu închidă, să iasă în câmp, să iasă în fermă, pentru că, chiar dacă acum sunt supraproducţii, în cazul în care criza se prelungeşte s-ar putea ca aceste producţii care pot fi stocate să fie foarte folositoare în lunile care urmează. Nu putem ştii cum funcţionează aceste relaţii de import-export şi noi trebuie să ne asigurăm că vom avea alimente suficiente pentru cetăţenii noştri, atât la agenţii economici cât şi la cei mici.

AGERPRES: Din păcate suntem deficitari în privinţa depozitelor, a spaţiilor de stocare.
Adrian Oros: Într-adevăr, suntem deficitari la depozitarea fructelor şi a legumelor şi chiar asta urma să prindem în noul Program Naţional Strategic, aceste facilităţi de procesare şi de depozitare. Din fericire, la producţie stăm bine, în aproape toate sectoarele de activitate, oamenii au învăţat să producă, dar problema care a fost dintotdeauna a fost cea a vânzării unor produse şi mai ales pentru cei care nu erau asociaţi în cooperative. Fenomenul este mult mai acut acum, pentru că a scăzut consumul. În afară de faptul că s-a închis sistemul HORECA şi mulţi producători mici erau nişaţi efectiv pe această relaţie, a intervenit şi restricţionarea persoanelor pe de o parte, dar şi comportamentul persoanelor s-a schimbat. Oricum, cred că şi după trecerea crizei, comportamentul de schimbare va fi diferit chiar şi în această zonă.

AGERPRES: Am intrat în perioada premergătoare sărbătorilor pascale. Există produse suficiente de sezon?
Adrian Oros: Avem stocuri foarte mari la carnea de pui, la ouă, la lapte şi produse din lapte şi la carnea de vită. Asta ştim din ceea ce ne furnizează cei din domeniu. Avem o platformă de comunicare, un grup de WhasApp cu toţi, sunt zeci de reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor din domeniu, unde fiecare îşi spune păsul şi unde încercăm să rezolvăm problemele punctual, dar şi să colectăm date pentru viitoarele măsuri pe care va trebui să le adoptăm dacă se adânceşte criza. Avem o imagine destul de clară a ceea ce se întâmplă şi problema cea mai mare acum, atât a procesatorului cât şi a producătorului, sunt stocurile foarte mari. Nu se mai vinde ca înainte şi mai ales în zonele consacrate legumicole unde sunt sute de tone sau mii de tone de legume pe care nu reuşesc să le vândă şi de aceea am şi lansat acea platformă online https://rndr.ro/legume/.

AGERPRES: Cum funcţionează platforma online pe care aţi lansat-o pentru legumicultori? Ce cantităţi au reuşit micii producători să vândă în această perioadă în marile reţele comerciale?
Adrian Oros: Nu ştiu câtă marfă a mers în supermarketuri, dar eu zic că este o platformă foarte bună, deşi unii au criticat-o, iar alţii chiar au încercat să o pirateze. Noi am vrut ca să fie doar producători locali cu carnet de producători, nu acei speculanţi. Avem 366 de postări de la producători (până miercuri, 8 aprilie n.r.), s-a lărgit mult sfera. În afară de legumele acestea verzi şi zarzavaturi, ne-au cerut unii să deschidem şi la miere şi alte produse. Unii care au postat sunt mulţumiţi că au reuşit să vândă marfa şi unii sunt nemulţumiţi că nu au reuşit să vândă în mod convenabil pentru ei. Noi am vrut să avem o evidenţă a tuturor.

Ne-am gândit la zona legumicolă pentru că foarte mulţi vindeau în pieţe, pentru că nu aveau contracte cu marile lanţuri, iar în pieţele din unele oraşe nu au avut acces pentru că unii primari au înţeles să închidă pieţele. Acesta este un spaţiu semideschis şi, păstrând aceleaşi proceduri, se putea asigura un comerţ mult mai sigur decât în magazinele mici de 10 metri pătraţi. Era singura modalitate în care cei mici, care au producţii foarte mari, puteau să îşi vândă marfa. Ordonanţa militară are explicit un articol care spune că toate pieţele agroalimentare trebuie să fie deschise, asigurându-se însă toate condiţiile de siguranţă. Pentru că unele administraţii locale nu au înţeles acest lucru, această platformă a venit ca o chestie complementară, iar supermarketurile nu mai au motive să spună că nu găsesc marfă românească.

Ştiu de la întâlnirea cu ei că au probleme de aprovizionare pe unele sortimente din cauza transportului, care a crescut foarte mult, între 30-35%, chiar dacă s-au creat acele culoare verzi pentru transportul de marfă, iar creşterea costurilor cu transportul se răsfrânge şi asupra produselor respective şi de aceea am oferit această alternativă, mai ales pentru aceste zarzavaturi şi legume care sunt din abundenţă. Mergeţi şi luaţi-le de acolo şi puneţi-le pe rafturile magazinelor. Sigur că ei ne spun că nu sunt sortate, că nu sunt calibrate după cerinţele pe care le au aceste magazine, dar nu suntem într-o situaţie normală şi toţi trebuie să găsim soluţii să facem eforturi să împingem lucrurile să trecem prin această criză.

AGERPRES: Aţi spus că producătorii v-au solicitat să deschideţi platforma şi pentru alte produse alimentare, cum ar fi?
Adrian Oros: Practic, pentru orice tipuri de produse pe care producătorii vor să le pună pe această platformă. Important este să fie trecute datele de contact, cantităţile, iar cei interesaţi, comercianţii, se vor putea duce să cumpere de acolo. Este una dintre variantele prin care micii producători pot să îşi vândă produsele.

AGERPRES: În ce condiţii vor putea fi achiziţionaţi miei în această perioadă? Ciobanii vor o derogare de o săptămână ca să poată sacrifica mieii în ferme.
Adrian Oros: În fiecare an, în afara celor 52 de abatoare autorizate pentru ovine care pot sacrifica şi carnea poate să plece oriunde în UE, mai sunt 48 de abatoare de capacitate mică unde se pot sacrifica ovine doar pentru piaţa internă. În opt judeţe unde autorităţile locale au fost interesate, în fiecare an s-au amenajat 29 de centre de sacrificare temporară, unde, în prezenţa medicului veterinar, oamenii îşi aduc animalele, beneficiarul vine şi îşi alege animalul, este sacrificat pe loc, şi pleacă cu carcasa, cu examen ante şi post-mortem.

În plus, anul acesta, pentru că unii primari au înţeles că trebuie să închidă pieţele, am permis la nivelul fiecărei ferme, anunţând din timp Direcţiile Sanitar-Veterinare (DSV), să se amenajeze un asemenea punct de tăiere. Va fi un medic veterinar acolo care va face examenul ante şi post-mortem, iar consumatorul final se va duce la fermă, iar în prezenţa lui se va sacrifica şi va pleca cu mielul acasă. Nu vor putea samsarii să taie în aceste condiţii şi pe urmă să-i comercializeze. Sigur că noi trebuie să fim alături de producători, dar trebuie să fim responsabili şi faţă de cumpărători. Ordinul privind aceste centre de sacrificare temporară pleacă în fiecare an, iar anul acesta se vine în plus faţă de aceste centre de sacrificare temporară şi amenajarea la fermele unde oierii au solicitat.

Cu siguranţă şi acolo unde pieţele sunt deschise şi unde sunt locuri amenajate se vor putea vinde miei şi anul acesta. Majoritatea celor 29 de centre de sacrificare temporară amenajate la cererea UAT-urilor sunt în pieţe. Au sursă de apă, au spaţii special create şi respectă condiţiile minime. Dar, repet, sunt doar pentru consumatorul final. Ce se găseşte în magazin este tăiat într-un abator autorizat.

AGERPRES: Vă gândiţi să relansaţi Casa de Comerţ Unirea pentru preluarea produselor provenite de la producătorii români? Am văzut că MADR a numit noi membri în Consiliul de Administraţie (CA).
Adrian Oros: Casa Unirea este o societate comercială unde Ministerul Agriculturii are sută la sută din acţiuni. Această AGA (Adunare Generală a Acţionarilor n.r) era formată din secretarii de stat de la acea vreme, care şi-au dat demisia, am numit provizoriu alţi funcţionari din minister, dar în continuare CA cu AGA şi Executivul nu reuşeau să colaboreze. Cei din CA au spus că acolo s-au întâmplat nişte lucruri cu iz penal şi fără avizul CA, respectiv cei din Executiv au închiriat spaţii la care se plătea chirie, deşi doar unul funcţiona. S-a cumpărat acel depozit cu o promisiune de un milion de lei şi ministerul risca să piardă banii aceia, şi atunci, dacă înainte au fost doi secretari de stat în AGA, am numit şi eu doi colegi secretari de stat în AGA. Ei vor fi acolo neretribuiţi. Practic, i-am obligat pentru că doar AGA este singura care poate să ceară nişte documente şi rapoarte de la Executiv, să înceapă să colaboreze cu CA şi să vedem ce-i de făcut: ce s-a întâmplat în anul acesta, care au fost pierderile, în ce direcţie se poate merge.

Deocamdată nu putem să-i dăm drumul pentru că din start acest proiect a fost deturnat. Ei trebuiau să facă 40 de pieţe volante, o Bursă de Peşte şi două centre de achiziţie şi spălare de lână. Au făcut nişte magazine unde cumpărau marfă de la anumite persoane, în timp ce altele nu aveau acces acolo. Eu cred că e mult mai corect din punct de vedere al ministerului să nu intervină, decât aşa cum este această platformă, să medieze relaţiile acestea între producători şi vânzători, şi să nu intrăm în partea financiară.

AGERPRES: Aş vrea să vă întreb de forţa de muncă din agricultură. Care este opinia dumneavoastră faţă de cererea venită din ţările UE care caută lucrători din România pentru agricultura din ţara lor, în condiţiile în care şi România se confruntă cu un deficit de forţă de muncă în sector?
Adrian Oros: Aşa declarativ pot să spun că anul acesta am avea nevoie să rămână în ţară cei care au lucrat în agricultură în afară şi sunt deja calificaţi. Înainte de începerea crizei cea mai mare problemă a economiei româneşti, nu numai în agricultură, era deficitul de forţă de muncă responsabilă şi calificată. Sigur că aş dori şi bănuiesc că şi cei care lucrează în agricultură şi industrie alimentară ar dori să aibă o parte din aceşti oameni, dar, pe de o parte, este vorba de posibilităţile contractuale pe care cei care activează în domeniu le pot oferi fermierilor ca să rămână şi sper să le poată oferi ceva.

Pe de altă parte, este important şi ceea ce doresc aceşti oameni, pentru că ei poate şi-au făcut un rost acolo şi au venit doar în perioada asta şi vor să se întoarcă acolo, pentru că au nişte contracte anuale, istorice, şi consideră că e mai bine pentru ei şi pentru familia lor să meargă acolo. Nu o să-i putem opri, dar ca şi autorităţi trebuie doar să ne asigurăm că acolo fermierii au toate condiţiile de protecţie împotriva virusului. Eu am avut discuţii cu domnul Hurezeanu (Emil Hurezeanu n.r) şi cu domnul Bologan (George Gabriel Bologan n.r), ambasadorii României în Germania şi Italia, iar ei au avut întâlniri oficiale cu miniştrii Agriculturii din aceste ţări pe acest subiect. Ambasadorii noştri au cerut nişte condiţii de protecţie, în aşa fel încât oamenii noştri care merg acolo să beneficieze de aceste condiţii. Dacă acestea vor fi îndeplinite cu siguranţă o să li se permită să ajungă acolo.

AGERPRES: Ştiţi la cât se ridică numărul lucrătorilor din agricultură care ar fi putea să plece să lucreze în Germania şi Italia?
Adrian Oros: Nu ştiu exact cifrele, dar cu siguranţă cei de la Ministerul Muncii le centralizează şi cei de la Ministerul Afacerilor Externe.

AGERPRES: Veţi solicita fonduri suplimentare pentru bugetul Ministerului Agriculturii, având în vedere importanţa acestui domeniu, mai ales în această perioadă?
Adrian Oros: Noi am făcut nişte propuneri, nu atât să primim bani în plus, cât să ne mişcăm de la un capitol la altul, pentru că dorim să dăm puţin mai devreme şi bani în plus pentru motorină, dar şi pentru acoperirea unor costuri cu energia necesară furnizării apei pentru irigaţii. Vrem să asigurăm bani şi pentru subvenţii, bani pe care, sigur, după câteva luni o să-i recuperăm de la Comisia Europeană, dar trebuie să existe în conturile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ca să plătim subvenţiile la timp, mai ales că noi am cerut Comisiei Europene să plătim anul acesta mai devreme subvenţia pe suprafaţă. Şi Comisia cu siguranţă o să aprobe, pentru că toate ţările, cel puţin cele din jurul nostru, au cerut acelaşi lucru.

AGERPRES: Aţi solicitat sprijin din partea Comisiei Europene pentru reducerea efectelor provocate de criza coronavirusului în agricultura din România?
Adrian Oros: Am adresat o scrisoare către comisarul european european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, înainte de avea acea videoconferinţă de acum trei săptămâni cu miniştrii Agriculturii din statele membre, dar m-am consultat şi cu colegii din zona noastră. Noi am fixat câteva obiective comune şi am fost plăcut surprinşi că şi alte ţări, nu numai cele din sud-estul Europei, doreau aceleaşi lucruri.

În primul rând, ne dorim o mai mare flexibilitate între măsuri. Cu alte cuvinte, anul acesta, dacă ne rămân bani neaccesaţi într-o măsură să îi mutăm imediat acolo unde este nevoie, fără să mai aşteptam foarte multe aprobări. Notificăm Comisia, spunem de ce şi mutăm imediat sumele. Este o situaţie specială. Apoi, am fost a doua ţară care a cerut prelungirea datei de depunere a cererilor la APIA, de la 15 mai, la 15 iunie, şi am obţinut imediat acordul. Am cerut Comisiei să acordăm din septembrie aceste plăţi pe suprafaţă, să nu mai aşteptăm până la jumătatea lunii octombrie, dar şi să mărim avansul de la 75% la 85%. Cred că se va aproba şi acest lucru, pentru că au cerut mai multe ţări.

Totodată, am solicitat să simplificăm foarte mult accesarea şi monitorizarea proiectelor AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale n.r). Am cerut Agenţiei să facă proceduri simplificate şi le-am publicat de-a lungul acestei perioade. Astfel, am prelungit etapele de implementare, am reeşalonat plăţile, le-am majorat la 5 tranşe de plată, am prelungit durata de execuţie a contactului, fără penalităţi, dar am eliminat şi toate vizitele pe teren înainte de a da drumul la plată, urmând să se verifice doar documentele, iar controlul să fie făcut ulterior. Bineînţeles, ne bazăm şi pe buna credinţă şi responsabilitatea beneficiarilor. Ideea este să fie o cât mai mare absorbţie, iar lucrurile să meargă. De asemenea, controalele să se facă cât mai mult prin teledetecţie şi mai puţin pe teren.

Ca ministru al Agriculturii, am mai cerut şi alte lucruri, dar acestea sunt mai mult în responsabilitatea veterinarilor europeni şi Direcţiei Generale de siguranţă alimentară din cadrul UE. Avem situaţia aceasta cu pesta porcină africană şi sunt ferme mari, puţine, din cele care au mai rămas, dar sunt în zonele de restricţie sau de supraveghere. Ele nu au pestă porcină africană, dar nu aveau voie să sacrifice şi nici să prelucreze carnea, decât procesată termic. Am cerut ca în această perioadă, bineînţeles intensificând controalele şi făcând cât mai multe probe la animalele care vor fi sacrificate în fermă, să îşi poată valorifica carnea normal, fără procesare termică, mai ales că este un deficit mare de carne de porc pe piaţa internă. Reducem astfel foarte mult pierderile, deşi aceste ferme oricum pierd, dar dacă le mai şi blocăm... Ar fi un lucru mult mai simplu şi am acoperi şi consumul intern de carne de porc, care acum este undeva la 25-27%. Eu am cerut acest lucru, am şi argumentat, dar aşteptăm să vedem dacă aprobă Comisia.

AGERPRES: În final, aş vrea să vă întreb ce soluţii vedeţi dumneavoastră în privinţa aplicării unor măsuri de reducere a salariilor şi pentru personalul bugetar în această perioadă de criză?
Adrian Oros: Eu cred că reprezentanţii sindicatelor ar trebui să vină cu această propunere, aşa ar fi normal. Este foarte greu să luăm o măsură generalizată în sector. Cred că aşa ar fi corect, ca această iniţiativă să vină din partea federaţiilor sindicale, care să spună: am vorbit cu membrii noştri şi vrem şi noi să participăm la acest efort şi să luăm şi noi 75% din salariu timp de 2 luni. Este foarte dificil ca eu ca ministru să iau o asemenea măsură. Cred că trebuie să vină din partea sindicatelor ca un gest de solidaritate. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.