COD GALBEN: 27-10-2020 ora 20 Intre 20:00 si 02:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Călăraşi; COD GALBEN: 27-10-2020 ora 19 Intre 19:00 si 23:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Aproximativ 672.300 de persoane au dobândit în 2018 cetăţenia unuia dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în scădere faţă de 700.600 de persoane în 2017 şi 843.900 în 2016, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Din totalul numărului de persoane care au dobândit cetăţenia unui stat membru al UE, doar 13% sunt foşti cetăţeni ai unei alte ţări membre a blocului comunitar, în timp ce majoritatea este din afara UE.

Conform acestor date, românii (21.500 de persoane, din care 51% au obţinut cetăţenie în Italia sau Germania), polonezii (13.900 de persoane) şi italienii (8.100 de persoane) au fost în 2018 cele mai mari grupuri de cetăţeni UE care au dobândit cetăţenia unui alt stat membru UE. În cazul Marii Britanii, 16.200 de persoane au dobândit în 2018 cetăţenia unui stat membru al UE, iar 59% au obţinut cetăţenie în Franţa sau Germania.

În 2018, numărul cetăţeniilor acordate a scăzut în 14 state membre UE, cel mai semnificativ declin fiind în Danemarca (de la 7.272 în 2017 la 2.836 în 2018, sau minus 61%), Malta (de la 1.973 la 1.044, sau minus 47%), Cehia (de la 3.480 la 2.317, sau minus 33%), Lituania (de la 187 la 130, sau minus 30%), Finlanda (de la 12.219 la 9.211, sau minus 25%) şi Italia (de la 146.605 la 112.523, sau minus 23%).

Un număr de 13 state membre UE au acordat cetăţenie unui număr mai mare de persoane în 2018 faţă de 2017, cele mai importante creşteri fiind în Luxemburg (de la 4.980 la 6 950, o creştere de 40%), Spania (de la 66.498 la 90.774, 37%), Slovenia (de la 1.563 la 1.978, 27%), Ungaria (de la 2.787 la 3.508, 26%), Croaţia (de la 688 la 853, 24%) şi Polonia (de la 4.233 la 5.115, 21%).

Un indicator utilizat în mod curent este "rata de naturalizare", definită în statistica Eurostat ca fiind raportul dintre numărul total al cetăţeniilor acordate pe parcursul unui an şi efectivele de rezidenţi străini în aceeaşi ţară, la începutul anului. Cea mai ridicată rată de naturalizare în 2018 s-a înregistrat în Suedia (7,2 cetăţenii dobândite la 100 de rezidenţi străini), România (5,6), Portugalia (5,1), Finlanda (3,7), Grecia (3,4), Olanda (2,8) şi Belgia (2,6), iar cea mai scăzută în Estonia şi Cehia (ambele cu 0,4), Lituania (0,5), Danemarca şi Letonia (ambele cu 0,6), Austria (0,7), Slovacia (1). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.