Holdingul USM al miliardarului Alişer Usmanov, un apropiat al Kremlinului, a anunţat joi că şi-a vândut acţiunile pe care le deţinea la reţeaua rusească de socializare VKontakte, "Facebook"-ul rusesc, către Sogaz, o companie de asigurări afiliată grupului energetic Gazprom, informează AFP.

Această tranzacţie este ultimul semnal al controlului crescut pe care îl exercită autorităţile ruseşti asupra reţelelor sociale şi Internetului în general. VKontakte afirmă că ajunge la peste 90% din utilizatorii de Internet din Rusia.

"USM deţinea un pachet de acţiuni la VKontakte, prin participaţia sa de 45% din capitalul MF Technologies, care la rândul său controlează 57,3% din VKontakte. Întregul pachet de acţiuni a fost vândut grupului Sogaz", a informat holdingul USM, într-un comunicat, fără a dezvălui însă valoarea tranzacţiei.

La rândul său, Sogaz a dat publicităţii un scurt comunicat de presă în care anunţă că a aprobat această tranzacţie.

Holdingul controlat de miliardarul Alişer Usmanov, care la un moment dat era investitor şi la Facebook, intenţionează ca în perioada următoare să se concentreze pe activităţile din domeniile metalurgiei şi telecomunicaţiilor.

La finele lunii noiembrie şi grupul bancar Sberbank a anunţat că şi-a vândut pachetul de 36% din acţiunile MF Technologies către Gazprombank, braţul financiar al gigantului energetic, care acum controlează aproape toate acţiunile la VKontakte.

Grupul Gazprom este utilizat deseori de autorităţile de la Moscova drept instrument pentru a controla sectorul Internetului. De exemplu, luni, divizia Gazprom Media a lansat o versiune rusească de Tik Tok. În fruntea Gazprom Media este Aleksandr Jarov, fost preşedinte al Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor. Această agenţie a fost cea care a încercat fără succes să blocheze serviciul de mesagerie Telegram în Rusia.

În ultimii ani, autorităţile ruse şi-au sporit controlul asupra sectorului Internetului sub pretextul luptei împotriva extremismului şi terorismului. În schimb, opoziţia denunţă o tentativă de a controla dezbaterea politică şi de a readuce la tăcere vocile mult prea critice. De asemenea, în ultimii ani s-au înmulţit amenzile aplicate de autorităţile ruse unor companii mari de tehnologie precum Twitter, Google sau Apple. În aceste condiţii, la alegerile legislative din septembrie, Apple şi Google au acceptat să scoată din magazinele lor online din Rusia aplicaţia dezvoltată de echipa opozantului Aleksei Navalnîi, prin care alegătorii erau sfătuiţi să voteze împotriva candidaţilor susţinuţi de Kremlin. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)