Comisia Europeană a lansat miercuri prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale, informează un comunicat de presă.

Munca prin intermediul platformelor se dezvoltă rapid în UE într-un număr tot mai mare de sectoare de activitate. Aceasta poate oferi o mai mare flexibilitate, oportunităţi de angajare şi venituri suplimentare, inclusiv pentru persoanele care s-ar putea confrunta cu dificultăţi mai mari în a intra pe piaţa tradiţională a forţei de muncă.

Cu toate acestea, anumite tipuri de muncă desfăşurate prin intermediul platformelor sunt asociate, de asemenea, cu condiţii de muncă precare, reflectate în lipsa de transparenţă şi de previzibilitate a acordurilor contractuale, în provocările în materie de sănătate şi securitate şi în accesul insuficient la protecţie socială. Printre provocările suplimentare legate de munca prin intermediul platformelor se numără dimensiunea transfrontalieră şi problema gestionării algoritmice.

Criza provocată de coronavirus a accelerat transformarea digitală şi extinderea pe piaţa internă a modelelor de afaceri bazate pe platforme. Unele platforme au jucat un rol important în asigurarea accesului la servicii în timpul perioadelor de izolare. În acelaşi timp, criza sanitară a evidenţiat şi mai mult situaţia vulnerabilă a persoanelor care lucrează în economia platformelor, atât în ceea ce priveşte expunerea lor la riscurile pentru sănătate şi siguranţă, cât şi accesul limitat la protecţie şi beneficii sociale.

Aceste evoluţii şi caracterul transfrontalier al platformelor digitale au evidenţiat şi mai mult necesitatea unei iniţiative a UE de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul acestor platforme.

Scopul acestei prime consultări a partenerilor sociali este de a colecta punctele de vedere ale partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea şi direcţia unei posibile acţiuni a UE în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă pentru lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul acestor platforme. Consultarea va fi deschisă timp de cel puţin şase săptămâni.

"Era digitală oferă oportunităţi importante pentru întreprinderi, consumatori şi cetăţeni. Platformele pot ajuta oamenii să găsească noi locuri de muncă şi să exploreze noi idei de afaceri. În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că valorile noastre europene sunt bine integrate în economia digitală. Trebuie să ne asigurăm că aceste noi forme de muncă rămân sustenabile şi echitabile", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a afirmat: "În plină tranziţie digitală, nu putem pierde din vedere principiile de bază ale modelului nostru social european. Trebuie să valorificăm la maximum potenţialul de creare de locuri de muncă asociat platformelor digitale de muncă, asigurând în acelaşi timp demnitate, respect şi protecţie pentru persoanele care lucrează prin intermediul lor. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la acest aspect vor fi esenţiale pentru găsirea unei iniţiative echilibrate în ceea ce priveşte munca prin intermediul platformelor în UE".

În primul raport dedicat efectelor platformelor digitale asupra pieţei muncii, publicat marţi de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), se arată că platformele digitale au crescut de cinci ori în ultimul deceniu, oferind oportunităţi unora, dar erodând de asemenea drepturile angajaţilor.

De la aplicaţii de ride-sharing, cum ar fi Uber, şi pieţe online, precum UpWork, care leagă lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi clienţii, până la softul care permite angajatorilor să-i supervizeze pe angajaţi, platformele digitale au transformat natura muncii, potrivit raportului instituţiei cu sediul la Geneva.

"În stadiul optim, toate aceste platforme furnizează noi oportunităţi. Sunt oportunităţi pentru angajaţii cu handicap, pentru cei din zone izolate. Există dovezi că cei care nu au fost angajaţi sau au fost marginalizaţi şi-ar putea găsi calea pe piaţa forţei de muncă", a afirmat Guy Ryder, şeful OIM, într-un interviu acordat Reuters.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a accelerat trecerea la economia digitală, a schimbat modul în care munca a fost timp de decenii organizată şi reglementată. În urma pierderii locurilor de muncă, milioane de persoane oferă servicii la cerere, de exemplu taximetrişti, livratori, sau servicii de îngrijire a copiilor. Dar în multe cazuri aceste activităţi sunt prost plătite - jumătate din lucrătorii online câştigă sub doi dolari pe oră - şi nu au acces la tradiţionale beneficii de care se bucură angajaţii - contracte colective de muncă, asigurări şi protecţia în cazul rănirii în timpul muncii, se arată în raport.

În general platformele clasifică angajaţii ca contractori independenţi iar drepturile lor depind de condiţiile stabilite de platformă şi nu legislaţia muncii. Organizaţia Internaţională a Muncii susţine că există inegalităţi semnificative în rândul platformelor, angajaţii din ţările în curs de dezvoltare câştigând cu 60% mai puţin decât cei din statele dezvoltate.

Ryder a cerut ca drepturile angajaţilor deja stabilite în lumea "analogă" - cum ar fi asigurări de sănătate şi şomaj - să fie protejate şi în lumea platformelor, apreciind că dezechilibrele pot fi rezolvate printr-un dialog extins şi cooperarea autorităţilor de reglementare. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)