Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Danemarca a salutat faptul că şefa guvernului german, Angela Merkel, a exprimat rezerve cu privire la gazoductul Nord Stream 2 şi doreşte "noi discuţii " cu privire la viitorul acestuia, a declarat sâmbătă premierul danez Mette Frederiken, citat de AFP.

"Cred că poziţia germană este pozitivă, căci am fost împotriva Nord Stream 2 de la început. Nu cred că trebuie să ne facem dependenţi de gazul rusesc, deci cred că este bine dacă vor mai exista discuţii pe această temă", a afirmat şefa guvernului social-democrat într-un interviu pentru agenţia de presă daneză Ritzau.

Deja slăbit de problemele ecologice şi de sancţiunile americane, acest proiect de gazoduct al gigantului rusesc de gaze Gazprom între Rusia şi Europa se confruntă cu un viitor incert după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dovedită de Berlin.

Germania a fost principalul susţinător european al acestei noi surse directe de gaze ruseşti trecând pe sub Marea Baltică, care s-ar adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional deja din 2012.

Dar Angela Merkel a declarat săptămâna aceasta că nu exclude consecinţe pentru noul gazoduct, dacă Moscova nu oferă răspunsurile aşteptate în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit de câteva luni din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.

Danemarca, prin autoritatea sa energetică, a fost ultima ţară de pe traseu care a dat undă verde trecerii conductei prin apele sale, la sfârşitul lunii octombrie 2019, la câteva luni după sosirea la putere a Mettei Frederiken.

Aproximativ 120 de kilometri de conductă rămân de construit în apele daneze în largul insulei baltice Bornholm. Ruta de gaze traversează şi apele finlandeze şi suedeze.

Chiar dacă Danemarca a dezminţit orice presiune străină, Copenhaga a trebuit mult timp să facă echilibristică între cei doi aliaţi principali, Washingtonul şi Berlinul, aflaţi pe poziţii diametral opuse.

Problema a fost pe agenda vizitei secretarului de stat american Mike Pompeo în Danemarca în iulie, în cadrul căreia a salutat politica energetică daneză.

SUA, dar şi Polonia, ţările baltice şi Ucraina au o părere negativă asupra conductei: se tem de o dependenţă a europenilor faţă de Moscova şi de o slăbire a Ucrainei, până acum principala rută pentru gazul rusesc spre Europa. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Andreea Preda)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.