Autorităţile germane se aşteaptă ca un număr record de 2,15 milioane de persoane să recurgă în acest an la un program de lucru mai scurt în condiţiile în care pandemia de coronavirus provoacă haos pe piaţa muncii, se arată într-un document al Ministerului Muncii din Germania consultat de Reuters.

Potrivit acestui program de muncă redusă, sau "Kurzarbeit", introdus pentru prima dată în perioada crizei financiare din 2008, companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor care lucrează un program mai scurt.

"Ipoteza de bază este că 2,15 milioane de dosare vor beneficia de suplimentul pentru Kurzarbeit", susţine documentul menţionat. Ministerul Muncii din Germania se aşteaptă ca un număr suplimentar de 1,15 milioane de muncitori să solicite suplimentul pentru Kurzarbeit ca urmare a coronavirusului, aceştia urmând să se adauge celor un milion de dosare care ar fi beneficiat de supliment în conformitate cu legea actuală.

Autorităţile de la Berlin prognozează că decizia de a relaxa normele pentru companiile care vor să solicite includerea în programul Kurzarbeit va costa Oficiul federal pentru Muncă aproximativ 10 miliarde de euro. Însă Oficiul federal pentru Muncă a acumulat rezerve financiare record în valoare de aproximativ 26 miliarde de euro, care pot fi utilizate pentru a finanţa programul Kurzarbeit.

În România, zilele trecute Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a propus autorităţilor şi companiilor măsuri de evitare a concedierilor angajaţilor, o soluţie pentru depăşirea actualei crizei fiind "munca redusă". Astfel, AHK România propune ca angajatorii să stabilească, împreună cu angajaţii, reducerea programului de lucru de la normă întreagă la normă parţială, iar statul să acopere diferenţa de bani până la salariul întreg.

"O soluţie de depăşire a actualei crize poate fi considerat modelul pe care îl aplică şi economia Germaniei: 'Kurzarbeit', adică 'munca redusă', pentru a evita concedierile. Angajaţii lucrează pe o anumită perioadă de timp mai puţin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primeşte proporţional salariul care ar trebui scutit de taxe şi statul preia parţial diferenţa până la salariul întreg. Este vorba de un parteneriat între angajat, angajator şi stat", se menţionează în comunicatul transmis marţi de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)