Fermierul britanic Charles Matts tocmai a terminat de strâns cea mai proastă recoltă de rapiţă din viaţa sa, într-un moment în care preţurile mari ar fi făcut ideală vânzarea acestei producţii, transmite Bloomberg.

Cotaţiile futures la rapiţă pe bursa de la Paris au crescut cu 9% comparativ cu nivelul redus înregistrat la începutul lunii martie. Cu toate acestea, Charles Matts, la fel ca mulţi alţi fermieri din Europa, nu are prea multă rapiţă de vândut, după ce dăunătorii i-au mâncat jumătate din recoltă. Chiar dacă preţurile sunt la un nivel ridicat, fermierii încep să se gândească dacă merită să continue să planteze rapiţă.

Rapiţa, uşor de identificat graţie florilor de culoare galbenă, este utilizată sub formă de furaje şi ulei într-o gamă largă de produse variind de la biocombustibil la maioneză. Preţurile, în acest moment, sunt la cel mai ridicat nivel de după 2013 după ce Europa a strâns cea mai mică recoltă din ultimele 13 sezoane. Interdicţia impusă de Uniunea Europeană pentru anumite pesticide au crescut riscul atacurilor insectelor, iar fermierii au fost loviţi şi de vremea secetoasă din ultimii ani.

"De-a lungul anilor, rapiţa a fost cea mai profitabilă cultură a noastră, însă întrebarea este dacă va rămâne aşa. Nu avem prea multă rapiţă de vânzare", a spus Charles Matts, care mai cultivă grâu, orz şi fasole.

Nathan Cordier, de la firma de consultanţă Agritel, spune că deşi este devreme să facă estimări, seceta şi dăunătorii ar putea duce la diminuarea suprafeţelor cultivate cu rapiţă în Franţa, principalul producător din UE.

"Fermierii sunt reticenţi la ideea de planta o cultură care va fi mâncată de dăunători", precizează Cordier.

În condiţiile în care oferta de rapiţă este supusă la presiuni, preţurile ar putea profita şi de recenta dispută comercială dintre UE şi Indonezia. Blocul comunitar a majorat tarifele pentru motorina bio provenită din Indonezia, care este produsă în principal pe bază de ulei de palmier, ceea ce ar putea duce la creşterea cererii pentru uleiul de rapiţă destinat producţiei de carburanţi.

În mod normal, preţurile mari îi fac pe fermieri să majoreze suprafeţele cultivate. Însă, dificultăţile întâmpinate de cei care decid să cultive rapiţă ar putea să reducă atractivitatea acestei culturi într-un moment în care în Europa urmează să înceapă însămânţarea pentru recolta din 2020. Fermierii europeni au probleme în a controla dăunătorii după interdicţia utilizării insecticidelor din familia neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine.

Deşi este posibil ca suprafeţele însămânţate cu rapiţă să crească faţă de anul trecut, iar preţurile la rapiţă sunt mai atractive decât la grâu, provocările cu care se confruntă fermierii în a-şi proteja culturile se numără printre factorii care ar putea împiedica o extindere semnificativă a ariilor însămânţate, susţine analistul Commerzbank AG Michaela Kuhl.

"Fermierii ezită să planteze o cultură care va fi mâncată de dăunători", spune şi Owen Cligg, manager la firma britanică United Oilseeds.

După recolta proastă din acest an, este posibil ca Europa să cumpere mai multă rapiţă decât de obicei de peste hotare. Începând din data de 1 iulie şi până în prezent, importurile s-au dublat comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar aproape toate livrările suplimentare au venit din Ucraina, arată datele Comisiei Europene.

Între timp, unii fermieri au decis să treacă la alte culturi care sunt interschimbabile cu rapiţa. După ce fermierul britanic Charles Matts a pierdut jumătate din cultura de rapiţă, a replantat ovăz. Pentru anul 2020, însă, este în mijlocul lucrărilor de însămânţare a unei noi culturi de rapiţă pentru că a fost profitabilă în trecut, iar alternativele sunt limitate.

"Întotdeauna credem că aceasta este ultima încercare, dar îi vom mai da o şansă", a afirmat Charles Matts. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)