Alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004

 •  DocumentareParlamentare2012
1353 afişări

În anul 2004, electoratul român a fost așteptat la urne în data de 28 noiembrie, pentru alegerile generale, organizate pentru a cincea oară după evenimentele din decembrie 1989. În contextul general al pregătirilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, scrutinul a avut o însemnătate deosebită. Acesta s-a desfășurat într-un cadru legal nou, marcat de revizuirea Constituției, în 2003, și de modificări aduse legislației electorale.

b6dc2f00-c6e8-4d18-a8d5-d910943f6233

De asemenea, aceasta a fost ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfășurat în același timp cu cele prezidențiale, deoarece conform Constituției, aprobată prin referendumul național la 18-19 octombrie 2003, alegerile prezidențiale urmau să aibă loc din cinci în cinci ani, iar cele parlamentare din patru în patru ani.

Au fost aduse o serie de schimbări în privința alegerilor pentru Președinte, Camera Deputaților și Senat, printre care se evidențiază: garantarea egalității de șanse între bărbați și femei pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice; reducerea limitei de vârstă pentru candidații pentru Senat de la 35 de ani la 33 de ani; condiții de reprezentare și acces ale minorităților naționale în Parlament; reglementarea organizării și funcționării Autorității Electorale Permanente; extinderea duratei mandatului Președintelui României la 5 ani.

Pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor generale din 28 noiembrie 2004 din România, legea a menținut cadrul organizatoric teritorial anterior, astfel încât au fost delimitate 42 de circumscripții electorale în cadrul cărora au funcționat 17.559 de secții de votare, organizate astfel: 6.141 secții de votare în 103 municipii; 1.556 secții de votare în 210 orașe și 9.714 secții de votare în 2.819 comune. La acestea s-au adăugat încă 142 de secții de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. din străinătate și 6 secții organizate pe platforme și nave.

Pentru Capitală, legiuitorul a prevăzut o structură organizatorică distinctă: pe lângă Biroul electoral de circumscripție, au fost înființate și 6 oficii electorale, câte unul în fiecare sector, iar secțiile de votare din străinătate au fost arondate circumscripției electorale a municipiului București.

În conformitate cu dispozițiile constituționale, numărul deputaților și senatorilor s-a stabilit prin legea electorală, în raport cu populația țării.
Determinarea numărului mandatelor de deputat și senator s-a făcut potrivit principiului reprezentării proporționale, prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la norma de reprezentare: un deputat la 70.000 de locuitori și un senator la 160.000 de locuitori.

Numărul parlamentarilor din legislatura 2004-2008, de 332 deputați (314 aleși și 18 desemnați de organizațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară) și 137 senatori, era mai mic cu 16 față de cel ales în 2000, din cauza scăderii populației țării.

Din 9.997 de candidați pentru Camera Deputaților 2.724 au fost femei, iar din 3.681 de candidați pentru Senat, 969 au fost femei. Din aceste date, rezultă că ponderea feminină în rândul candidaților la Camera Deputaților a fost de 27,2 %, iar pentru Senat de 26,3 %.

În ceea ce privește condițiile de vârstă, s-a asigurat respectarea prevederii legale, potrivit căreia candidații trebuiau să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a putea fi aleși în funcția de Președinte al României.

La nivel național, în cadrul alegerilor pentru Senatul României, au fost depuse 2 candidaturi independente și 3.679 de candidaturi din partea formațiunilor politice, iar pentru Camera Deputaților au fost depuse 10 candidaturi independente și 9.987 candidaturi, din partea formațiunilor politice (din partea a 25 de formațiuni politice).

Minoritățile naționale au fost reprezentate de 29 de formațiuni politice, inclusiv minoritatea maghiară, cu un număr total de candidaturi, la nivel național, de 3.562, reprezentând 35,66% din numărul total de candidaturi pentru Camera Deputaților.

Potrivit Constituției, organizațiilor minorităților naționale, altele decât cea maghiară, care nu au întrunit numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament le sunt rezervate, la Camera Deputaților, cel mult 18 mandate. Conform legii electorale, pentru a primi un mandat, acestea trebuie să obțină, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Procentul s-a majorat față de alegerile 2000, când era de 5%. În schimb, organizațiile minorităților naționale au primit dreptul de a-și depune aceeași listă de candidați în mai multe circumscripții electorale, spre deosebire de candidații formațiunilor politice, care au putut figura pe liste numai într-o singură circumscripție electorală.

Conform Legii electorale nr. 373 din 24 septembrie 2004, a fost menținut pragul electoral de 5% pentru intrarea partidelor politice în Parlament, la fel ca la alegerile legislative din 2000. În cazul celor trei alianțe electorale, constituite fiecare din două partide, s-a adăugat, pentru al doilea partid membru, 3% din voturile valabil exprimate, pragul electoral pe care vor trebui să-l întrunească fiind, astfel, de 8%.

La 15 octombrie 2004, au fost aleși, prin tragere la sorți, drept membri ai Biroului Electoral Central (BEC), cei șapte judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Aceștia l-au desemnat, prin vot secret, pe Emil Gherguț președinte al Biroului, iar pe Cameniță Victor Vincențiu Pașca locțiitor al acestuia.

Cei șapte judecători aleși au fost: Nicoleta Florea, de la Secția civilă, Gheorghe Cernat, Veronica Rădulescu, de la Secția comercială, Cameniță Victor Vincențiu Pașca, Emil Gherghuț, de la Secția penală, Emilia Braicău, Magdalena Ghermeli, de la Secția Contencios administrativ și fiscal.


Campania electorală


Pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 au depus liste de candidați 24 de partide politice și alianțe electorale, dintre care 21 au fost partide politice, trei — alianțe electorale: Alianța 'Dreptate și Adevăr' PNL-PD, Uniunea Națională PSD+PUR, Alianța Popular Creștin Democrată (APCD). Cele 21 de partide care și-au desemnat candidați au fost: Partidul România Mare (PRM), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Noua Generație (PNG), Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), Partidul Socialist Unit (PSU), Partidul Alianța Socialistă (PAS), Partidul Forța Democrată din România (FDR), Acțiunea Populară (AP), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Social Democrat 'Constantin Titel Petrescu', Partidul Mileniului III, Partidul Unității Națiunii Române (PUNR), Uniunea pentru Reconstrucția României (URR), Partidul Național Democrat Creștin (PNDC), Partidul Socialist Român (PSR), Partidul 'Pentru Patrie', Partidul Muncitoresc Român (PMR), Partidul Noua Democrație (PND), Partidul Tineretul Democrat, Forța Dreptății, Partidul Popular din România (PPR).

Au depus liste, de asemenea, 28 de organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară. Acestea au fost: Asociația Macedonenilor din România, Asociația culturală a Macedonenilor Slavi din România, Asociația Democratică a Macedonenilor Slavi din România, Comunitatea Italiană din România, Asociația italienilor din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Asociația Liga Albanezilor din România, Partida Romilor Social Democrată din România, Alianța pentru Unitatea Romilor, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Asociația culturală bulgară din România, Comunitatea 'Bratstvo' a bulgarilor din România, Uniunea Croaților din România, Uniunea democrată a croaților din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Asociația Etnicilor Turci, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Turcă Musulmană din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Asociația 'Uniunea Culturală a Polonezilor din România', Uniunea Polonezilor din România 'Dom Polski', Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România.

Numărul total al candidaților înscriși pe listele electorale a fost de 13.678. Din cei 9.997 candidați înscriși pentru Camera Deputaților, 3.283 reprezentau minoritățile naționale. Pentru Parlament au candidat și 12 independenți, dintre care zece au optat pentru un mandat de deputat, iar doi de senator. Uniunea Națională PSD+PUR și Alianța DA PNL-PD au depus liste complete în toate circumscripțiile electorale, în timp ce PRM, PER, PNG, PNȚCD, PSU, PAS, FDR și AP au depus liste în peste 30 de circumscripții. Listele de candidați pentru mandatele de deputați depuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au însumat 3.283 de candidați, ceea ce reprezintă 32,8 la sută din numărul total al candidaturilor depuse, respectiv 10 candidați pentru mandatele de senatori.

În ziua de 25 octombrie, membrii Biroului Electoral Central au hotărât că Uniunea Civică Maghiară (UCM) și Uniunea Secuilor din România (USR) nu vor putea participa în alegerile parlamentare din 28 noiembrie. Potrivit vicepreședintelui BEC, Vincențiu Victor Pașca, în cazul USR s-a constatat că această formațiune nu s-a declarat ca aparținând etniei maghiare, nu a avut reprezentanți în Consiliul Național al Minorităților, iar listele de semnături depuse nu au întrunit condițiile legii.

În privința UCM, Vincențiu Victor Pașca a arătat că în urma cercetărilor Parchetului au fost depistate o serie de nereguli pe listele Uniunii. În altă ordine de idei, BEC a decis că nici Asociația 'Ofensiva Tinerilor' reprezentând minoritatea poloneză nu va putea participa în alegeri, în schimb a admis participarea Asociației Italienilor din România. Tot la 25 octombrie 2004, membri Biroului Electoral Central au adoptat o hotărâre conform căreia candidații la alegerile parlamentare nu vor putea oferi alegătorilor, sub sancțiunile prevăzute de lege, obiecte care au 'o valoare economică semnificativă', precum mărfuri de utilitate, alimente, băuturi alcoolice și nealcoolice, produse de tutun sau produse nealimentare.

Pentru alegerile din 28 noiembrie, BEC a acreditat 18 observatori ai OSCE, reprezentanți a 20 de instituții de presă din străinătate, precum și reprezentanți ai mai multor ONG-uri românești.

Rezultate


La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, numărul total al alegătorilor a fost de 18 449 344 persoane, prezența la vot fiind de 58,5%.
La Camera Deputaților, s-au înregistrat 10 794 653 voturi exprimate, din care 10 188 106 au fost voturi valabil exprimate. La Senat, s-au înregistrat 10 794 653 voturi exprimate, din care 10 231 476 au fost voturi valabil exprimate.

Din cele 52 de formațiuni politice, partide, alianțe și organizații ale minorităților naționale care au depus liste electorale, după alegerile de la 28 noiembrie au intrat în parlament doar șase forțe politice, reprezentate de Uniunea Națională PSD+PUR, Alianța D.A. PNL-PD, PRM, UDMR, alături de organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară.

La Senat, cele mai multe mandate au fost obținute de Uniunea Națională PSD+PUR, 57 la număr, care a întrunit 37,16%, respectiv 3 798 607 voturi din totalul voturilor valabil exprimate, și de Alianța 'Dreptate și Adevăr PNL-PD' — 49 mandate (31,80%, 3 250 663 voturi valabil exprimate). PRM a obținut 21 de mandate (13,64%, 1 394 698 voturi valabil exprimate), iar UDMR — 10 mandate (6,23%, 637 109 voturi valabil exprimate).

La Camera Deputaților, 132 de mandate au revenit Uniunii Naționale PSD+PUR, care a obținut 36,80%, respectiv 3 730 352 voturi valabil exprimate; 112 de mandate, Alianței 'Dreptate și Adevăr PNL—PD', (31,48%, 3 191 545 voturi valabil exprimate); PRM — 48 mandate (12,99%, 1 316 751 voturi valabil exprimate); UDMR — 22 mandate (6,19%, 628 125 voturi valabil exprimate).

18 organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, care au obținut cel puțin 10% din numărul mediu de voturi exprimate pe țară, au primit câte un mandat de deputat, conform Legii electorale 373/2004. Acestea erau: Asociația Macedonenilor din România, Asociația Italienilor din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Asociația Liga Albanezilor din România, Partida Romilor Social Democrată din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaților din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România.

Numărul total al candidaților înscriși pe listele electorale a fost de 13.678. Dintre cei 9.997 candidați înscriși pentru Camera Deputaților, 3.283 au reprezentat minoritățile naționale, iar la Senat, din totalul de 3.681, 105 au fost membri ai organizațiilor minorităților naționale. Au candidat și 12 independenți, zece pentru un loc de deputat, iar doi pentru unul de senator.

Parlamentul României, ales la 28 noiembrie, a fost convocat la 13 decembrie 2004, în ședințe separate, potrivit Decretului prezidențial nr. 1038 din 6 decembrie 2004. AGERPRES (Horia Plugaru)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din DocumentareParlamentare2012

Cele mai citite din DocumentareParlamentare2012

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe