COD GALBEN: 20-05-2025 ora 10 Intre 20 mai, ora 10 – 20 mai, ora 20Fenomene vizate se va semnala 20 mai, ora 10 – 20 mai, ora 20Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, marcată anual la 28 iulie, are menirea de a creşte gradul de conştientizare privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, indică site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), www.who.int.

Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 - 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

Tema din 2024 a acestei zile este ''It's time for action'' - ''Este timpul pentru acţiune''. Având în vedere faptul că o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli legate de hepatită, trebuie să accelerăm acţiunile pentru o mai bună prevenire, diagnostic şi tratament pentru a salva vieţi şi a îmbunătăţi starea de sănătate, se aminteşte pe site-ul www.who.int.

OMS îşi propune să obţină eliminarea hepatitei ca ameninţare pentru sănătatea publică până în 2030. În ciuda instrumentelor mai bune pentru diagnostic şi tratament şi scăderii preţurilor produselor, ratele de acoperire a testelor şi tratamentului au stagnat. Totuşi, atingerea obiectivului OMS de eliminare până în 2030 ar trebui să fie încă realizabilă, dacă se iau măsuri rapide acum, subliniază www.who.int.

Hepatita este de obicei cauzată de o infecţie virală sau de agenţi neinfecţioşi (cum ar fi medicamente, toxine, alcool). În fiecare zi ficatul îndeplineşte peste 500 de funcţii vitale, şi tot în fiecare zi 6.000 de oameni sunt nou infectaţi cu hepatită virală, de aceea testarea, tratarea şi prevenirea hepatitei virale sunt atât de importante.

Există 5 tulpini principale ale virusului hepatitei - A, B, C, D şi E. Chiar dacă toate cele 5 tipuri de virus provoacă boli hepatice, ele diferă în modul de transmitere, severitatea bolii, distribuţia geografică şi modul în care pot fi prevenite.

Împreună, hepatitele B şi C sunt cele mai frecvente infecţii. Aproximativ 3.500 de oameni mor din cauza infecţiilor cu hepatită B şi C în fiecare zi, adică aproximativ un deces din cauza hepatitei la fiecare 30 de secunde.

În 2022, 304 milioane de oameni trăiau având hepatită cronică B şi C, iar 1,3 milioane de oameni au murit ca urmare a hepatitei cronice B şi C. Tot în 2022, doar 45% dintre nou-născuţi au primit vaccinul împotriva hepatitei B în 24 de ore de la naştere, conform www.who.int.

La nivel global, există un număr mare de persoane nediagnosticate şi netratate care trăiesc cu hepatită. Aproape 220 de milioane de persoane cu hepatită B şi aproape 36 de milioane de persoane cu hepatită C sunt nediagnosticate. Majoritatea simptomelor apar doar odată ce boala este avansată, majoritatea oamenilor descoperind că au hepatită B sau C numai atunci când dezvoltă boala hepatică gravă sau cancer. Chiar şi după diagnostic, acoperirea tratamentului şi îngrijirii persoanelor care trăiesc cu hepatită este incredibil de scăzută.

Hepatitele virale sunt boli infecţioase vindecabile dacă se asigură tratamentul şi continuitatea lui. Dar, deşi există îndrumări şi instrumente pentru a diagnostica, trata şi preveni hepatita virală cronică, aceste servicii sunt încă prea des inaccesibile comunităţilor şi uneori sunt disponibile doar în spitalele centralizate sau specializate. De aceea, sunt necesare: extinderea accesului la testare şi diagnosticare pentru a se asigura ca mai multe persoane să poată avea acces la tratamentul de care au nevoie; descentralizarea îngrijirii celor bolnavi de hepatită, pentru a aduce îngrijirea mai aproape de pacienţi prin utilizarea serviciilor de sănătate comunitare; integrarea îngrijirii în serviciile de sănătate existente, combinarea tratamentului hepatitei cu asistenţa primară, serviciile pentru HIV şi programe de reducere a riscurilor după caz, pentru a oferi îngrijire mai accesibilă şi mai completă etc., se aminteşte, de asemenea, pe www.who.int.

În 2016, OMS a lansat strategia sectorială globală în sănătate care are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare pentru sănătatea publică până în anul 2030, iar România şi-a asumat această strategie prin Planul - cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale, se menţiona într-un comunicat de presă din 5 noiembrie 2021 al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.